502 matches
-
sau rege, este totul pentru că nu este nimic. În mod evident, teoretizarea emoțiilor duce la aprofundarea lor: cu cât cunoașterea este mai exactă, cu atât trăirea e mai adâncă. Sentimentele devin mască abia atunci când nu sunt subordonate conștiinței. Și totuși, exteriorizarea lor înseamnă depășirea spațiului interiorității (al autenticității?). Condiția dam-natului presupune, oricum, un exces (dar spre interior sau în afară?). Ceea ce este excedentar devine patetic (atunci când nu e grotesc, absurd etc.). Tot ceea ce își depășește limitele se sustrage condiției inițiale. Flautul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
un exces (dar spre interior sau în afară?). Ceea ce este excedentar devine patetic (atunci când nu e grotesc, absurd etc.). Tot ceea ce își depășește limitele se sustrage condiției inițiale. Flautul meu are un ton arhitrist, De aceea nu sunt artist. (Gravitațiuni) Exteriorizarea înseamnă înțelegere, cu-noaștere de sine. Masca falacioasă a cabotinului ascunde o dezavuare și un Weltschmerz autentice. Poetul gravitează, deci, între cei doi poli ai condiției sale: cabotinism și damnare. Dar cei doi poli se ating. II Teatrul ca parabolă gestuală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
poftise în cameră pe alungiți (cum aveam sa aflu că îi numeau vecinii și cum aveam să le spun și eu) și conversa cu ei țipând și întrerupîndu-i veselă, cum îi era obiceiul. Politețea pentru ea consta probabil într-o exteriorizare extremă a sentimentelor pe care celălalt își poate închipui că le ai pentru el. Mătușa era genul celor care te îndoapă la masă până la refuz, insinuând că "nu-ți place mâncarea ei" dacă nu mai vrei încă o porție și
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
neîndreptățită. În planul de dezvoltare a personalității lui, pe care-l alcătuise în minte, sta acest principiu: de a nu jigni pe nimeni și de a reacționa împotriva inimiciției prin rezervă. Purtarea lui față de Pascalopol era vulgară, prin prea marea exteriorizare a temerilor sale. Jignindu-l pe Pascalopol, o supărase, fără îndoială, pe Otilia. În orice caz, dăduse semne de nestăpânire de sine. Se plimba prin întunericul profund din preajma mănăstirii, apoi, potolit și hotărât, se întoarse. Pascalopol tocmai ieșea pe poartă
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
știam că drumul deschis de această întrebare presupunea un risc: a deveni prizonierul unor cenzuri care îți garantau un capital constant de nefericire. Este cert că alegând acest drum am ajuns, cu vârsta, la o pudoare esențială, la sincopă în exteriorizarea discursului afectiv. Era de altminteri stilul practicat în familia mea. Nu existau lamentații, așa cum nu existau îmbrățișări de despărțire sau regăsire, nici declarații de iubire sau de dor. Viața afectivă în familia mea curgea prin albii subterane, iar apele izvorâte
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
reprezintă o pornire de risipire a subiectivității; căci el indică o efervescență a vieții în individ care nu poate fi stăpânită, ci pretinde necontenit expresie. A fi liric înseamnă a nu putea rămâne închis în tine însuți. Această necesitate de exteriorizare este cu atât mai intensă cu cât lirismul este mai interior, mai profund și mai concentrat. Pentru ce e liric omul în suferință și în iubire? Pentru că aceste stări, deși diferite ca natură și orientare, răsar din fondul cel mai
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
atunci de destinul său personal, de educația lui lăuntrică, de intensitatea unor fosforescențe interne și de realizarea unei prezențe iradiante, ci de fapte, de lucruri. Munca adevărată, care ar fi o activitate de continuă transfigurare, a devenit o activitate de exteriorizare, de ieșire din centrul ființei. Este caracteristic că în lumea modernă munca indică o activitate exclusiv exterioară. De aceea, prin ea omul nu se realizează, ci realizează. Faptul că fiecare om trebuie să aibă o carieră, să intre într-o
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
la om se manifestă una din tendințele lui de a iubi răul, când acesta este fatal și frecvent. Și în muncă omul a uitat de el însuși. Dar n-a uitat ajungând la naivitatea simplă și dulce, ci la o exteriorizare vecină cu imbecilitatea. Prin muncă a devenit din subiect obiect, adică un animal, cu defectul de a fi mai puțin sălbatic. În loc ca omul să tindă la o prezență strălucitoare în lume, la o existență solară și sclipitoare, în loc să trăiască
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
cea a cărnii este de 1 : 3,60. În funcție de gradul de îngrășare și de categoria de ovine destinată abatorizării, randamentul la sacrificare înregistrează valori situate în jurul a 50%. Producția de lapte Privitor la această producție, trebuie precizat faptul că în exteriorizarea sa intervine o accentuată variabilitate de grup și individuală. Exploatarea oilor aparținând acestei rase și pentru producția de lapte este limitată, iar atunci când este aplicată se obțin cantități cuprinse între 15 l și 25 l lapte marfă ÎA., Pop, 1983ă
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
Zeliha studia apoi poza și Își scormonea creierii până când Își dădea seama cu ce animal semăna acea persoană. Desena animalul și apoi tatua modelul pe trupul clientului părăsit. Toată această practică ținea de vechea practică șamanică de interiorizare și apoi exteriorizare a totemurilor fiecăruia. Pentru a căpăta mai multă forță decât adversarul tău trebuia să-l accepți, să-l Întâmpini cu bunăvoință și apoi să-l transformi. Fosta iubire era interiorizată - injectat În trup, și totuși, În același timp exteriorizată - alungată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
genezei, cu toate că are cîte ceva din fiecare; În ea se vorbește și despre lume, și despre Dumnezeu, despre Îndoielile lui În existența lumii de dincolo, despre normele sale morale. Dar ceea ce te uimește cel mai mult este fuzionarea perfectă Între exteriorizare și interiorizare, insistența asupra faptelor materiale, care ulterior se vor situa Într-un raport logic cu omul, cu ceea ce numim de fapt sufletul său. Și dacă redactorii lasă fără comentariu unele aspecte - cum ar fi de pildă montarea instalației electrice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
acestei chestiuni. Se-nțelege de la sine că acest cult a variat de la om la om, de la o epocă la alta și că frumusețea lui a depins mult de concepțiunile religioase ale fiecăruia, după cum se observă în zilele noastre. // Printr-o exteriorizare de imaginație și cugetare, omul viu vede pe mortul său drag continuându-și fosta viață terestră, ca suflet, într-o altă lume mai bună șu superioară celei de aici, ceia ce-l îndeamnă la meditație și rugăciune. Ceva mai mult
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Weininger, Sex și caracter 1.1. Definiții Prostituția Își are originea În antichitatea Îndepărtată, de la care ni s-a transmis modificându se odată cu diferitele transformări sociale și religioase. În perioada Înfloritoare a imperiului roman prostituția ajunge la cea mai rafinată exteriorizare și, paralel cu cultul față de desfătările corporale, depravarea ia proporții amenințătoare. Triumful creștinismului și izbânda ideilor generoase Întronate de el a pus oarecum ordine În debandarea moravurilor din epoca precreștinității iar spiritualismul și ascetismul creștin au accentuat disprețul față de manifestările
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
să-și asume un grad adecvat de conștientizare a urmărilor propriilor fapte, care să-i inhibe manifestările antisociale, reprobabile. În absența acestui status quo utopic, coerciția legală (cea instituționalizatăă rămâne singura În măsură să cenzureze sau, cel puțin, să tempereze exteriorizările traumatizante ale unor astfel de brute antropomorfe, incapabile să manifeste, În accesele lor de furie, trăiri de compasiune, empatie sau alte sentimente nobile, specifice omului civilizat. În momentul de față, În România, prostituția nu este Încadrată În sfera activităților legale
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
sursa mesajului, deoarece dincolo de textul ca atare, cumulul de semnificație este dat mesajului prin subiectivism și prin prelucrarea informației astfel încât cuvintele să se desprindă literă cu literă din propriul eu. Această septă feminină pune bazele unei situații de comunicare, prin exteriorizarea tuturor stărilor, emoțiilor, valorile, care să fie puse în comun cu receptorul vizat, emițătorului revenindu-i funcția emotivă. Inevitabil, relația actor-spectator este una strict simpatetică, aceștia formând o dualitate și revelându-se unul prin altul. Altfel-spus, mesajul transmis este valorificat
A doua oară unu by Tudosă Andreea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92970]
-
și țara natală nu are nimic sfânt. Gânduri Gândurile omului sunt luminoase sau înnegurate după cum îi este starea sufletească din momentul respectiv. Culori Bucuria și tristețea sunt cele două stări sufletești care colorează viața psihică a omului. Manifestare Modul de exteriorizare a trăirilor psihice ale individului este determinat de temperamentul său. Diademă Moralitatea este o diademă ce poate înnobila fruntea oricărui om, indiferent de temperamentul pe care îl are și palierul social pe care se situează. Condiție Codul moral și comportamentul
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
Cartea genezei, cu toate că are câte ceva din fiecare; În ea se vorbește și despre lume, și despre Dumnezeu, despre Îndoielile lui În existența lumii de dincolo, despre normele sale morale. Dar ceea ce te uimește cel mai mult este fuzionarea perfectă Între exteriorizare și interiorizare, insistența asupra faptelor materiale, care ulterior se vor situa Într‑un raport logic cu omul, cu ceea ce numim de fapt sufletul său. Și dacă redactorii lasă fără comentariu unele aspecte - cum ar fi de pildă montarea instalației electrice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
zei! Uite cum stă treaba: m-am săturat! Nu cred în poveștile cu vampiri, vârcolaci, zombie și alți strigoi însetați de sânge. Iar în ceea ce privește vâlva voastră, cu atât mai puțin. Nici unii nici alții nu sunt reali ci doar proiecții, metafore, exteriorizări a ceea ce se află în interiorul nostru. Singurii monștri din această lume sunt cei ce trec drept ființe umane, care au umbră și se reflectă în oglinzi, zâmbesc și vorbesc despre compasiune și varsă lacrimi convingătoare, în timp ce te înjunghie pe la spate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
o lume a conștiinței, ci o lume-a-vieții. Mai precis: o lume care nu este dată decât vieții, care există pentru ea, în ea și prin ea. Căci acel ceva în care se formează orice "lume" posibilă, deschiderea unui În afară, Exteriorizarea originară a unei exteriorități oarecare (cea a unui număr, de pildă), nu este susceptibil a se produce decât cu condiția ca această producere să se afecteze pe sine, în Afectivitatea acestei produceri prin urmare și mulțumită ei. Astfel, lucrurile nu
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
alegere după cum ea nu a ales ea însăși să trăiască și să-și asume sarcinile vieții. Legile istoriei nu sunt prin urmare nimic altceva decât legile vieții, însăși temporalitatea sa nu se epuizează în cea a lumii înțelegem prin aceasta exteriorizarea originară a exteriorității în care survine de fiecare dată o lume -, ci consistă în ultimă instanță în temporalitatea imanentă a vieții, în convertirea, în ea și făcută posibilă de către ea, a dorinței în satisfacerea sa, a suferinței în bucurie. Istoria
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
decât sub forma unei negări a propriei sale condiții ontologice de posibilitate, adică a imanenței sale radicale. Spunem: această forță se exteriorizează, această tensiune se destinde, această încărcare în afect se descarcă de sine. Pretutindeni acțiunea este interpretată ca o exteriorizare și ca o obiectivare reală, în așa fel încât într-un astfel de proces și prin el insuportabilul vieții, dacă ar fi plasat într-adevăr în fața ei și astfel separat de ea, aceasta s-ar trezi deposedată de el din
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
prin care se evidențiază caracterele. Plăcerea prozatoarei este să vadă cum scapată sufletul, cum își mărturisește mizeria și suferințele, după ce a făcut totul ca să pară de viță aleasă. În opera sa de început nu există eros, doar erotism, sunt declarații, exteriorizări ale unor stări sufletești inflamate, căci Manuela iubește „donjuani” sau zburători fiind variantă a Penelopei sau Ofeliei, emanatoare ale unor stări nedefinite perpetue. În linii generale stilul scriitoarei a evoluat de la caracterul romantic digresiv și adițional Ăscrierile de început), la
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
proiecția ființei lor. Singura realitate de care au cunoștință cu adevărat este sufletul lor făcut sensibil, corporalizat. Tot restul se află înecat în ceață, o oglindă aburită ce nu mai poate reflecta nimic. Dacă trebuie să alegem între aceste procedee - exteriorizarea sufletului și interiorizare a lumii - pe cel mai plin de consecințe pentru proza Hortensiei Papadat Bengescu, căci germenele din care vor răsădi marile romane nu e acela liric și confesiv al sufletului care-și caută ieșire în lume, ci acela
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
ei de ideea amorului ca fenomen susținător al realității sale. Și la eroina Hortensiei PapadatBengescu ca și la personajul lui Camil Petrescu, iubirea este un lung proces de autosugestie, ceea ce face diferența dintre personajele celor doi scriitori este puterea de exteriorizare a sentimentelor trăite. Personajul masculin își poartă cu demnitate iubirea, pe când personajul feminin nu-și dorește o manifestare plină de demnitate, sobrietatea în viziunea femeii, rupe voluptatea. Emoția înseamnă risipă de energie, beție de simțuri din cele mai contradictorii. Femeia
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
la orele de la Școala pedagogică ca să scriu reportaje despre știința și cultura dată de el elevilor, m-am văzut în Iași, doar cu două-trei zile înainte de a pleca în veșnicie. Mi s-a părut mereu un interiorizat dar profund în exteriorizări. Păstrez mare recunoștință realizatorilor volumului pentru ceea ce scriu ei despre alte prezențe ale sufletului meu. Profesorul Constantin Parfene n-a fost doar un director și profesor bun, ci și un dăruit actului de cultură, prieteniei. Înainte de a fi fost director
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]