1,101 matches
-
extincția, la 260 nm, este 1, atunci proba conține ~ 33 μg/mL de ADN simplu; dacă o probă conține ARN pur, iar extincția, la 260 nm, este 1, atunci proba conține ~ 40 μg/mL de ARN; în cazul proteinelor, dacă extincția acelei probe, la 280 nm, este 1, atunci proba conține ~ 1 mg/mL proteină. De exemplu, o soluție de 1 mg/mL de BSA prezintă o extincție, la 280 nm, de 0,7. Această regulă este, însă, empirică, neținând cont
BIOFIZICA ȘI BIOENERGETICA SISTEMELOR VII by Claudia Gabriela Chilom () [Corola-publishinghouse/Science/1580_a_2899]
-
1, atunci proba conține ~ 40 μg/mL de ARN; în cazul proteinelor, dacă extincția acelei probe, la 280 nm, este 1, atunci proba conține ~ 1 mg/mL proteină. De exemplu, o soluție de 1 mg/mL de BSA prezintă o extincție, la 280 nm, de 0,7. Această regulă este, însă, empirică, neținând cont de numărul și tipul aminoacizilor aromatici. Estimarea purității acizilor nucleici Spectrofotometria de absorbție, în domeniul spectral UV, poate furniza informații despre puritatea soluțiilor de acizi nucleici. Astfel
BIOFIZICA ȘI BIOENERGETICA SISTEMELOR VII by Claudia Gabriela Chilom () [Corola-publishinghouse/Science/1580_a_2899]
-
căror existență nu poate fi înțeleasă decât dacă vom admite că ele sunt vestigii ale unor funcții pierdute. Pentru a nu mai vorbi de unul dintre fenomenele care i-a dat cel mai mult de gândit lui Darwin, cel al extincției unui număr enorm de specii de-a lungul istoriei Pământului. Explicația dispariției succesive a diferitelor tipuri de viețuitoare printr-o suită de catastrofe naturale, catastrofe al căror număr sporea pe măsură ce erau identificate noi perioade de extincție masivă, i s-a
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
lui Darwin, cel al extincției unui număr enorm de specii de-a lungul istoriei Pământului. Explicația dispariției succesive a diferitelor tipuri de viețuitoare printr-o suită de catastrofe naturale, catastrofe al căror număr sporea pe măsură ce erau identificate noi perioade de extincție masivă, i s-a părut o explicație prin excelență ad hoc, inacceptabilă pentru o minte impregnată de exigențe mai severe ale spiritului științific. Existența unor forme intermediare între esofagul unor pești de apă dulce și plămânii vertebratelor sugerează că cele
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
În acești ani și mai târziu, după ce s-a mutat la țară, Darwin raporta tot ce afla prin cercetări punctuale de geologie, zoologie sau botanică, tot ce auzea și citea, la întrebările sale privitoare la cauzele și mecanismele apariției și extincției speciilor. Nu se grăbea să elaboreze în mod sistematic contururile unei teorii proprii, la principiile căreia ajunsese deja în anii 1837- 1838. Era pe deplin conștient că întrebările la care caută răspuns reprezentau una dintre cele mai mari provocări cu
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
Dumnezeu atotputernic și milostiv. Darwin sublinia că prosperitatea unei specii, într-un anumit teritoriu, va fi plătită cu distrugerea de mari proporții a altor locuitori, în timp ce scăderea accentuată a numărului de indivizi dintr-o anumită specie nu este decât preludiul extincției. Cruzimea este maximă tocmai acolo unde ne-am aștepta cel mai puțin, adică în relațiile dintre varietățile și speciile strâns înrudite. Căci în procesul ei de formare fiecare varietate și specie nouă va distruge tocmai formele mai aproape înrudite, care
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
loc prin tranziții graduale, chiar dacă în multe cazuri urmele formelor de tranziție nu s-au păstrat. Darwin s-a aplecat cu multă atenție asupra explicării acestui fapt, formulând, între altele, supoziția că verigile intermediare au constituit probabil populații mici supuse extincției în scurte perioade de timp. „Din cele spuse se poate vedea că privesc termenul de specie ca fiind dat în mod arbitrar, din motive de comoditate, unui grup de indivizi care se aseamănă foarte mult între ei; termenul de specie
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
și interioară - adică a sinergiei cu selecția naturală mai degrabă decât a opoziției față de teme darwiniene“. Revizuirile în a treia direcție privesc, în primul rând, luarea în considerare a schimbărilor bruște, cu caracter catastrofal, ale ambianței, care, îndeosebi prin efectele extincției în masă a unor grupuri de organisme, exercită o influență covârșitoare asupra determinării căilor pe care are loc mai departe evoluția speciilor. Multe date paleontologice care indicau extincția în masă a unor specii, clase și încrengături, ca și apariția bruscă
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
a schimbărilor bruște, cu caracter catastrofal, ale ambianței, care, îndeosebi prin efectele extincției în masă a unor grupuri de organisme, exercită o influență covârșitoare asupra determinării căilor pe care are loc mai departe evoluția speciilor. Multe date paleontologice care indicau extincția în masă a unor specii, clase și încrengături, ca și apariția bruscă a altora în straturile geologice, erau cunoscute încă în vremea lui Darwin. Darwin a privit asemenea fapte drept obiecții majore împotriva teoriei sale. El s-a referit cu
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
referit cu deosebire la mărturiile despre apariția bruscă a ființelor multicelulare și la lipsa în straturile geologice a fosilelor unor precursori mai simpli, discutându-le ca dovezi îndreptate împotriva acceptării ideii evoluției speciilor. Darwin s-a străduit să arate că extincțiile în masă și apariția bruscă a unor noi tipuri de organisme sunt o aparență. Și aceasta deoarece a considerat că schimbările rapide și radicale ale ambianței ar depăși puterile de adaptare ale organismelor, adaptare care poate avea loc doar prin
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
sunt o aparență. Și aceasta deoarece a considerat că schimbările rapide și radicale ale ambianței ar depăși puterile de adaptare ale organismelor, adaptare care poate avea loc doar prin acțiunea lentă a selecției naturale. Darwin a fost înclinat să privească extincția speciilor ca rezultat al competiției lor cu noi forme de viață, și nu ca efect al unor schimbări bruște ale ambianței. El afirma în Originea speciilor că extincția speciilor dintr-un anumit grup este în general mai înceată decât procesul
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
prin acțiunea lentă a selecției naturale. Darwin a fost înclinat să privească extincția speciilor ca rezultat al competiției lor cu noi forme de viață, și nu ca efect al unor schimbări bruște ale ambianței. El afirma în Originea speciilor că extincția speciilor dintr-un anumit grup este în general mai înceată decât procesul apariției unor specii noi. Nu este, de asemenea, de mirare că sub influența operei lui Darwin mulți geologi și paleontologi au atribuit extincțiile în masă mai degrabă unor
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
afirma în Originea speciilor că extincția speciilor dintr-un anumit grup este în general mai înceată decât procesul apariției unor specii noi. Nu este, de asemenea, de mirare că sub influența operei lui Darwin mulți geologi și paleontologi au atribuit extincțiile în masă mai degrabă unor schimbări provocate de factori care acționează pe pământ decât unor cauze extraterestre, deoarece ultimele acționează mai repede și au efecte considerabil mai mari. Gould denunța influența inhibitoare pe care a exercitat-o asupra multor generații
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
Gould denunța influența inhibitoare pe care a exercitat-o asupra multor generații de cercetători ai evoluției uniformitarianismul lui Lyell și Darwin. Această influență a făcut ca o ipoteză precum cea a fizicianului Luis Alvarez, publicată în colaborare în 1989, despre extincția în masă a dinozaurilor ca urmare a efectelor pe care le-a avut asupra atmosferei ciocnirea Pământului cu un asteroid acum aproximativ 65 de milioane de ani, să fie respinsă la început de aproape toți paleontologii. Este semnificativ că încă
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
articol publicat în New York Times, formularea inițială a acestei ipoteze era privită cu multă neîncredere pe temeiul că evenimente terestre, cum ar fi activitatea vulcanilor, schimbări în climă sau schimbări ale nivelului mării, sunt cauzele cele mai probabile ale unor extincții în masă. Și totuși ipoteza catastrofistă a lui Alvarez, pe care Gould a susținut-o de la început pe temeiul acordului ei cu ideea echilibrelor punctuate, a primit cu timpul o tot mai solidă întemeiere empirică, mai întâi prin măsurători chimice
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
speciilor, din cauza obiectivelor care au fost urmărite prin invocarea lor de către anumiți autori, începând cu Cuvier. Decisive, și în acest caz, sunt însă nu ideile preconcepute, ci dovezile faptice. Iată și concluzia lui Gould: „Dacă cauzele și mecanismele declanșatoare de extincții în masă se dovedesc a fi generale sau cel puțin predominante în frecvență relativă, atunci acest fenomen macroevolutiv va reprezenta o provocare pentru premisa extrapolaționistă crucială a darwinismului, dovedindu-se mai frecvent, mai rapid, mai intens și mai diferit în
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
accentuării treptate, într-o lungă perioadă de timp, a unor variații adaptative în competiția dintre indivizi pentru supraviețuire. David Raup, în cartea sa Extinction: Bad Genes or Bad Lack? (1991), a arătat cel mai clar de ce explicația clasic darwiniană a extincției ființelor vii în istoria Pământului nu este una pe deplin satisfăcătoare. În multe situații care au marcat istoria vieții, extincția unor mari grupuri de viețuitoare nu a fost o simplă consecință a selecției naturale, în primul rând a competiției dintre
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
în cartea sa Extinction: Bad Genes or Bad Lack? (1991), a arătat cel mai clar de ce explicația clasic darwiniană a extincției ființelor vii în istoria Pământului nu este una pe deplin satisfăcătoare. În multe situații care au marcat istoria vieții, extincția unor mari grupuri de viețuitoare nu a fost o simplă consecință a selecției naturale, în primul rând a competiției dintre indivizi, varietăți și specii, ci urmarea unor schimbări catastrofale ale ambianței. Extincțiile în masă care au urmat unor asemenea schimbări
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
În multe situații care au marcat istoria vieții, extincția unor mari grupuri de viețuitoare nu a fost o simplă consecință a selecției naturale, în primul rând a competiției dintre indivizi, varietăți și specii, ci urmarea unor schimbări catastrofale ale ambianței. Extincțiile în masă care au urmat unor asemenea schimbări au jucat un rol hotărâtor în determinarea direcției pe care a luat-o evoluția speciilor. Ele au făcut posibile anumite direcții de dezvoltare și diversificare a viețuitoarelor și le-au blocat pe
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
acest fel. „Selecția naturală nu explică de ce multe tranziții evoluționiste de la o nucleotidă la alta sunt neutre și, prin urmare, neadaptative. Selecția naturală nu explică de ce un meteor s a izbit de Pământ acum 65 de milioane de ani, provocând extincția a jumătate din speciile lumii.“ Asemenea observații arată cât se poate de clar ceea ce deosebește poziția lui Gould sau Eldrege de cea a unor cercetători ai evoluției ca Maynard Smith sau Dawkins, care cred că singura menire a unei teorii
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
considerării evenimentelor fizice drept principalul impuls al stazei (stasis) și schimbării evolutive în ultimele 3,5 miliade de ani“. Evoluția vieții merge mână în mână cu degradarea și reconstrucția ecosistemelor, iar apariția unor noi specii depinde în mare măsură de extincția altora. Distrugerea fizică a unor ecosisteme mature creează o nouă ambianță care favorizează anumite specii și le dezavantajează pe altele. De aici rezultă însemnătatea cercetării cauzelor care au determinat succesiunea sistemelor ecologice pentru evoluția vieții pe pământ, cauze legate de
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
În explicația adaptării organismelor, conceptul central este selecția naturală. Acest concept este legat de cel de variație și de cauze ale variației, adică de mutații și recombinarea caracterelor prin încrucișare. Biologia evoluției se interesează de procese unice, irepetabile, cum sunt extincția dinozaurilor, apariția și dezvoltarea mamiferelor, originea omului. Experimentele sunt în mod tipic inadecvate pentru a răspunde la întrebările pe care și le pun cercetătorii evoluției. Din această analiză rezultă că întrebarea „de ce a luat naștere într-o anumită ambianță o
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
a se menaja, nici chiar în etapele când viața l-a încercat, la creșterea gradului de vizibilitate și la impunerea Băncii la nivel național și internațional. Domnul dr. ing. Mihai Cristea face parte din acea categorie, în prezent pe cale de extincție, de „oameni care sfințesc locul” și care, cu știință, diplomație și talent de manager înnăscut, aproape imposibil de egalat, a găsit ingredientele succesului reușind să-și pună în practică ideile și proiectele. Pentru aceasta și-a valorizat, întotdeauna, echipa de
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
unchi sau mătușă. Era aceasta o frumoasă abatere de al regula potrivit căreia neamurile nu ți le alegi. * * * Cât privește atitudinea În fața morții a oamenilor acestora ai muntelui, cred că este necesar să stăruim ceva mai mult. Apropierea de momentul extincției la orice creștin amplifică acea conștiință a păcatului. Duce aceasta la trăirea unor stări de angoasă? Din perspectivă psihologică angoasa este mai degrabă trăită decât gândită, În vreme ce anxietatea este mai degrabă gândită decât trăită. În starea de angoasă spiritul uman
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
temelor mitologice, istorice, a peisajelor, a scenelor de gen, a naturilor moarte sau a portretelor. Cu toate acestea, François Bœspflug remarcă, totodată, o înmulțire stereotipică a anumitor motive, în care imaginea lui Dumnezeu apare mai mult ca element decorativ, o extincție a principalelor tipologii de reprezentare a Trinității, precum și o emigrare a acestor tipologii către o imagerie devoțional-sentimentală, prin care creațiile neoclasicilor Antonio Canova sau Jacques Louis David, spre exemplu, aveau să devină emblematice 434. Înaintând în secolul al XIX-lea
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]