417 matches
-
nouă orientare în „construcția națională”, pornindu-se de la necesitatea îmbogățirii limbii moldovenești cu cuvinte general acceptate printre moldovenii din Basarabia. La 28 februarie 1938 alfabetul latin era interzis din nou pe cuprinsul întregii URSS. Aceasta are din nou un caracter extralingvistic, marcat de mutațiile ideologice care se produceau la nivelurile superioare ale conduceri politice de la Moscova, unde se relua vechiul curs față de minoritățile naționale. Este de fapt începutul acțiunii împotriva cosmopolitismului, care va continua și după război. Tot acum Serghievski, membru
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
Acest sens derivat al contradicției a devenit unul acceptat în filosofie grație în special lui Hegel. "Înaintea lui Hegel, nimănui nu i-ar fi trecut prin minte să spună că două obiecte, fenomene sau proprietăți ale acestora, deci două entități extralingvistice "s-ar contrazice". Pentru raportul corespunzător dintre acestea era utilizat termenul "opoziție""41. Hegel a introdus termenul "contradicție" și, în genere, terminologia logică în studiul realității obiective 42. Pornind de la el, s-a ajuns să se folosească acest termen pentru
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
legătură, stările mult mai simple precum durerea ar putea fi independente de limbaj. Ca dovadă în favoarea acestei teze, Singer invocă cercetările lui Jane Goodal asupra cimpanzeilor 202. De fapt, chiar și oamenii își exprimă sentimentele utilizând mijloace nelingvistice, specifice comunicării extralingvistice. Alt autor invocat de Singer este Michael Peters, cu textul său Nature and Culture din antologia lui Godlovitch, în care susține că semnalele de bază pe care oamenii le folosesc pentru a exprima durerea, frica sau excitația sexuală nu sunt
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
emițătorul și receptorul, mesajul, contextul și contactul, codul - R. Jackobson stabilește șase funcții ale limbii. Funcția referențială, numită și denotativă/informațională/cognitivă (raportată la context) este identică funcției de reprezentare din teoria lui K. Bühler. Sfera de manifestare este realitaea extralingvistică, non-verbală pe care se întemeiază planul semantic al textului, al mesajului din terminologia lui R. Jakobson. Denotația este fundamentală pentru "latura semnificat a unui cuvânt" (DSL, 2005: 159) și reprezintă sensul cognitiv al unui cuvânt, sensul "pur intelectual, fundamental și
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
să se recruteze dregătorii erau numite constant siromahi, termen utilizat de 5 ori în textul slavon (D. Butiurca, 2014). Sunt termeni monosemantici, trăsatură care le asigură caracterul specializat. Datorită caracterului plurivoc al Invățăturilor, pentru unitățile selectate nu exista o motivare extralingvistică - așa cum se întâmplă în terminologia economică actuală. Este unul dintre motivele pentru care terminologia ce desemna aparatul administrativ domnesc, utilizată în secolul al XVI-lea a dispărut chiar în perioada finală a acestei epoci, sau cel târziu, la începutul secolului
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
A. Bidu-Vrănceanu, 2012: 50). Neologia semantică este un alt aspect teoretizat de Angela Bidu-Vrănceau, relevant pentru "interdependența aspectelor lingvistice de care trebuie să țină seama terminologia descriptivă (idem)". Pentru interpretarea noului sens "sunt necesare atât criteriile lingvistice, cât și cele extralingvistice" (A. Bidu-Vrănceanu, 2012: 40-41); criteriul extralingvistic, având diferite reflectări lingvistice este considerat ca fiind relevant pentru interpretarea neologiei /schimbării semantice, mai ales în cercetarea evoluției conceptuale a unor termeni. Este criteriul care "se concretizează lingvistic atât la nivel paradigmatic, cât
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
este un alt aspect teoretizat de Angela Bidu-Vrănceau, relevant pentru "interdependența aspectelor lingvistice de care trebuie să țină seama terminologia descriptivă (idem)". Pentru interpretarea noului sens "sunt necesare atât criteriile lingvistice, cât și cele extralingvistice" (A. Bidu-Vrănceanu, 2012: 40-41); criteriul extralingvistic, având diferite reflectări lingvistice este considerat ca fiind relevant pentru interpretarea neologiei /schimbării semantice, mai ales în cercetarea evoluției conceptuale a unor termeni. Este criteriul care "se concretizează lingvistic atât la nivel paradigmatic, cât și sintagmatic, cele două aspecte intercondiționând
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
mai spus (E. Wüster, 1968; M.T. Cabré, 1998; L. Depecker, 2005; A. Bidu-Vrănceanu, 2007; Fr. Gaudin, 2003 etc.) conceptul este un ansamblu de trăsături unitare care definesc o clasă de obiecte desemnate printr-un termen. Conceptele nu există în realitatea extralingvistică. În lumea materială, determinată spațial și temporal există doar obiectele pe care omul de știință, printr-un proces de abstractizare le transformă în sisteme conceptuale. Dintre trăsăturile conceptului reținem doar două: 1) claritatea. Un concept se definește prin claritate dacă
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
idem). Nu este un semn lingvistic arbitrar. Desemnarea conceptului este motivată prin consens, în terminologie. II.2.3. Referent/ referință În cercetarea semnului lingvistic, Ferdinand de Saussure a fost preocupat de relația dintre semnificat și semnificant, neglijând referentul, adică entitatea extralingvistică pe care cuvântul o denumește. Relația referențială nu este prezentă în conținutul tuturor cuvintelor. Termenii abstracți nu au un referent în realitatea extralingvistică (înțelepciune, fericire, bunătate etc.). Prepozițiile și conjuncțiile sunt instrumente gramaticale fără referent. Valoarea denominativă este dată de
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
lingvistic, Ferdinand de Saussure a fost preocupat de relația dintre semnificat și semnificant, neglijând referentul, adică entitatea extralingvistică pe care cuvântul o denumește. Relația referențială nu este prezentă în conținutul tuturor cuvintelor. Termenii abstracți nu au un referent în realitatea extralingvistică (înțelepciune, fericire, bunătate etc.). Prepozițiile și conjuncțiile sunt instrumente gramaticale fără referent. Valoarea denominativă este dată de relația dintre semnificația termenului și capacitatea lui de a desemna obiectele lumii exterioare. Nu putem accesa funcția denominativă a limbii înafara referentului. Capacitatea
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
lumii exterioare. Nu putem accesa funcția denominativă a limbii înafara referentului. Capacitatea termenului de a avea un referent este condiția sine qua non a comunicării specializate. Concepția privind statutul referentului nu este unitară în literatura de specialitate. Referentul este entitatea extralingvistică pe care termenul o denumește. J. Lyons (J. Lyons, 1968) consideră că referentul reprezintă lucrurile ca obiecte gândite, nu reale. Raportul dintre semn și realitatea extralingvistică nu trebuie confundat cu referentul, mai ales în cazul limbilor istorice. În DSL (2005
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
Concepția privind statutul referentului nu este unitară în literatura de specialitate. Referentul este entitatea extralingvistică pe care termenul o denumește. J. Lyons (J. Lyons, 1968) consideră că referentul reprezintă lucrurile ca obiecte gândite, nu reale. Raportul dintre semn și realitatea extralingvistică nu trebuie confundat cu referentul, mai ales în cazul limbilor istorice. În DSL (2005) se menționează faptul că există o percepție culturală diferită a referentului în fiecare limbă (A. Bidu-Vrănceanu, în DSL, 2005: 425). F. de Saussure considera că nu
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
ansamblu de trăsături noționale, cognitive) - care înlocuiește "semnificatul" (ansamblu de seme lexicale și gramaticale). Denotația este partea reprezentativă a conceptului și nu trebuie confundată cu semnificatul. În studiul termenului, referentul și numele acestuia au o importanță sporită. Referentul este entitatea extralingvistică pe care limbajele specializate îl denumesc printr-un termen - indiferent dacă acesta s-a format prin analogie sau prin alte procedee. Metafora specializată este un construct cognitiv ce denumește prin analogie un concept, respectând statutul termenului și, în linii generale
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
diferitelor arte (dramaturgie, meloterapie, jocurile, sculptura), de varietatea tehnicilor. III.6.1. Discursul terapeutic Discursul terapeutic nu este o problemă fundamentală înțelegerii metaforei conceptuale și/ sau înțelegerii limbajului. Acest tip de discurs presupune raportul metaforei terapeutice cu elemente ale realității extralingvistice, fapt ce determină abordarea interdisciplinară a discursului terapeutic. Comunicarea terapeutică se bazează pe ceea ce Pêcheux (M. Pécheux, 1990: 102) numea "formațiune discursivă", în condițiile în care există un anumit raport între pacient și terapeut (de alianță, antagonist, de dominare etc.
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
motivat al metaforei în limbajele specializate III.7.1. Motivarea în limbă Caracteristica "motivat" este atribuită termenilor specializați, în opoziție cu celelalte clase de semne lingvistice (dintre care cuvinele) care au caracter arbitrar (sau nemotivat) sub aspectul relației cu realitatea extralingvistică. Caracterul motivat poate fi studiat din mai multe perspective, în tradiția lingvisticii lui Ferdinand de Saussure: a.) există o motivare absolută: forma sonoră "evocă unele trăsături ale conținutului denumit" (DSL, 2005: 330). Interjecțiile: sst! deh! ca și onomatopeele: hodoronc-tronc! tronca-tronca
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
natură estetică" și "metasemie implicativă de natură denominativă". Dacă prima tipologie se manifestă printr-o imagine poetică ce se suprapune ideii mesajului creației artistice, metasemia implicativă de natură denominativă are funcția de a desemna relația dintre un semn și realitatea extralingvistică sau referentul, în accepțiunea lui de obiect particular, aparținând unei clase date (colegul din fața ta), poate fi referentul înțeles ca referință la acțiune (a citi, nu a cânta), la calitatea numelui (frumos, blând), la atributul acțiunii (frățește, englezește). Tiparele generale
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
primul enunț, particular - în al doilea, ca și de mărcile "subiective" de opoziție utilizate de cei doi jurnaliști: impersonal/ neparticipativ (contraatac, substantiv comun, nearticulat), personal/ participativ (contraatacul, substantiv comun, articulat cu alticol hotărât proclitic). În deplin acord cu contextul referențial, extralingvistic (politic, de natură socio-umană, culturală) echivalența "contraatac"= "ripostă politică" impune o atitudine, este corelată contextual, cu toponime/ antroponime etc. elemente fundamentale în fixarea imaginii persoanei publice. Seria de metafore ale persuasiunii - "atac", "contraatac" - a devenit o procedură de focalizare în
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
de sistemul semiotic etc. Seleskovitch, Lederer (1984: 25), Lederer (1994: 49-83), J. Delisle (1993: 28) disting câteva tipuri de echivalență: cognitivă (cu referire la semantismul textului și la "completările" noționale aduse de traducător), denotativă (informația oferită de DS privind datele extralingvistice), conotativă (cu respectarea sociolectului, a registrului de limbă) etc. Se vorbește apoi, despre echivalența pragmatică, dinamică (E. Nida, 1964: 5; P. Newmark, 1988: 48). În domeniul logicii, echivalența este un conector, "o relație logică între două enunțuri care sunt sau
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
rând, raționamentele). În al patrulea rând, raționamentele, constructele cognitive sunt obiective comune terminologiei și ontologiei. Obiectele/ fenomenele au reprezentat dintotdeauna pentru gândirea umană, modele preconceptuale de reprezentare a lumii ideilor, de abstractizare prin raționamente, metafore conceptuale/ terminologice. În acest demers, extralingvisticul este eliminat de facto din lingvistică, imaginea abstractă rămânând să fie desemnată prin limbă. Dintr-o perspectivă aristotelică, ontologia - în calitate de parte a filozofiei are drept obiect de studiu existența ca atare, "existența ca existență" (Aristotel, 1965), pe care N. Hartmann
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
Cauzele acestei dinamici a limbajului medical sunt multiple: vitalitatea lexico-semantică a rădăcinilor greco-latine, numărul mare de cuvinte grecești/ latine cu potențial de conceptualizare în domeniul științei (la începutul secolului al XX-lea erau cunoscute aproximativ 925 de cuvinte), rolul coordonatei extralingvistice motivate de dinamica mare a cunoașterii. Variabilitatea conceptual-semantică impune metamorfozele de statut ale afixoidelor, în funcție de domeniul specializat. Utilizarea strict intradisciplinară conservă conceptul-invariantă, îl unicizează. Este cazul unor unități de tip: -plastie (gr. πλαστο- πλαστός), -plegie (gr. πλήσσειν "a lovi"), dermato-
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
ie a ordinii sociale ?i obiect de analiz? a acestui proces; aici, cercetarea se intereseaz? de efectele contextului asupra coeren?ei ?i inteligibilit??îi schimburilor verbale (�indexicalitatea�). O dat? cu �sociologia cognitiv?� (Cicourel, 1973), vor fi studiate ?i procedeele interpretative extralingvistice (Chomsky) care permit �competen?a interac?ional?� a locutorilor. Violent atacat? de c?tre Lewis Coser �n numele AȘA �n 1975, etnometodologia va urma o carier? �nfloritoare �n SUA, unde se va r?sp�ndi spre coasta de Est, ca
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
of yours. Este evident că, atunci cînd se pornește de la engleză pentru a traduce în română sau în altă limbă romanică, deși paralelismul respectiv nu există în limba sursă, el trebuie construit în limba scop. Uneori, și raportarea la lumea extralingvistică antrenează diferit structura gramaticală din limbi diferite, fapt care trebuie luat în considerație în cazul traducerii. Fenomenul este observabil îndeosebi în legătură cu obiectele de posesie inalienabilă, precum părțile corpului sau hainele purtate de vorbitor. Astfel, în română, se spune îmi spăl
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
mărci înglobează elemente eterogene din punct de vedere structural: elemente lexicale sau gramaticale, simple sau compuse, locuțiuni verbale, îmbinări libere (sintagme, propoziții sau fraze). 2.2.2. Elementele alocutive sunt utilizate prototipic în conversația spontană (caracterizată prin coprezența interlocutorilor, contextul extralingvistic comun, canalul de comunicare oral). În textele scrise, alocutivele devin mărci ale oralității simulate. Alegerea elementelor menționate este influențată de specificul relațiilor dintre interlocutori (personale/tranzacționale 2) precum și de gradul de formalitate al contextului situațional în care se desfășoară comunicarea
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
de vedere unitar: este de origine turcă și este răspândit în toate limbile balcanice și învecinate; regional, prezintă variante fonetice, în general nerecomandate în utilizarea standard.38 Hai(de) este utilizat prototipic în conversația spontană (caracterizată prin coprezența interlocutorilor, contextul extralingvistic comun, canalul fonico-acustic oral)39. Dintre lucrările mai vechi, TDRG notează formațiunea hai(de) ca familiară. Textele dialectale înregistrează utilizarea lui hai (și a variantelor acestuia) în toate graiurile și dialectele românești. 3.2.2. Funcțiile îndeplinite în comunicare Prin
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
dar după cum scrii tu, că nu mai ești nici președinte, atunci... (www.curaj.net). Alte intervenții completează sau corectează mesajul locutorului: Dar stați puțin că mașina asta "bengaleză" are și bar și tembelizor și frigider. (www.automarket.ro). Alteori, contextul extralingvistic impune suspendarea temporară a enunțării (vezi cazul intercalării publicității în emisiunile televizate): T: Stați puțin. Trebuie să ne oprim pentru publicitate. Am depășit deja timpul. Vă rog publicitate și vom continua discuția imediat după aceea (Antena 1, 17.III.2003
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]