4,829 matches
-
om de afaceri, un vanitos, un bețiv, un lampagiu și un cărturar, învățînd cîte ceva de la fiecare, taina iubirii o descoperă pe cont propriu, nu atît în întîlniri, cît în despărțiri. O vulpe înțeleaptă îi arată că apropierea de o făptură presupune un mic miracol al îmblînzirii, în urma căruia nici prințul, nici făptura de care s-a apropiat nu mai sînt aceiași. A îmblînzi pe cineva înseamnă a-l desprinde de mulțimea anonimă a celor care îi seamănă și a-i
Parabola micului prinț by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16515_a_17840]
-
învățînd cîte ceva de la fiecare, taina iubirii o descoperă pe cont propriu, nu atît în întîlniri, cît în despărțiri. O vulpe înțeleaptă îi arată că apropierea de o făptură presupune un mic miracol al îmblînzirii, în urma căruia nici prințul, nici făptura de care s-a apropiat nu mai sînt aceiași. A îmblînzi pe cineva înseamnă a-l desprinde de mulțimea anonimă a celor care îi seamănă și a-i recunoaște, a-i descoperi unicitatea, afirmîndu-ți în același timp propria unicitate. Dezamăgit
Parabola micului prinț by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16515_a_17840]
-
în care Shakespeare, Dante, Tolstoi sau poeții trubaduri au creat un cod al iubirii apelînd deseori la definiții negative, la elementul tragic al iubirii, la iraționalul îndrăgostirii. În Micul prinț regăsim această viziune, generalizată de la erotic la afecțiunea dintre două făpturi, denumită convențional "prietenie", sensul termenului fiind cel grav, cu profunde implicații morale așa cum au fost discutate ele de Aristotel. Învățîndu-l pe micul prinț cum să o "îmblînzească", vulpea îi atrage atenția asupra importanței riturilor, a acelor obiceiuri mărunte sau importante
Parabola micului prinț by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16515_a_17840]
-
pare a fi o catastrofă, pentru tine poate fi doar o umbră roșie în apă. Ce frumos, spui tu, de parcă soarele ar răsări din adâncuri! El știe însă că-n preajmă se plimbă rechinul și că tocmai a atacat o făptură cu sânge cald." Inegalitatea valorică dintre diferitele secvențe ale cărții conferă o dramatică autenticitate textului scris de Mircea Nedelciu în ultimii ani ai vieții sale, îl transformă într-un document. Pe de altă parte, trebuie să ne amintim că Mircea
Scriitorul și funcționara de la poștă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16534_a_17859]
-
altă dată importantă pe care o furnizează Catalogul. Trăirile adolescentine sînt exploatate cu sînge rece de către autor: "Îmi recitesc versurile și peste creștetul meu aceeași înnebunitoare rotire a văzduhurilor, aceleași voci chemîndu-mă, amenințîndu-mă, exaltînd incomparabilul meu geniu, trecerea mea printre făpturile de jos, spre îngeri. E ca turbarea unei intoxicații, unei insolații. Ideile cresc și explodează, de aramă." Nimic din redundanța obsesiilor adolescentine - autorul este într-o căutare perpetuă a expresiei noi, a imaginii literare. O particularitate care a șocat încă
Mișcări zilnice și mișcări istorice by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16571_a_17896]
-
cu o pronunție impecabilă a numelor germane, și fără să vreau mi-am închipuit-o fizic în compania lui Walter Benjamin, chiar și a lui Adorno ori Scholem, iar apoi, pe măsură ce textul avansa, a lui Baudelaire și Proust. Insesizabil aproape, făptura care citea cu glas egal o proză superbă, deși simplă, s-a masculinizat în imaginația mea, pătrunzînd într-o confrerie exclusivistă de domni literari și literați. În plus, ceea ce e poate chiar mai surprinzător, s-a dezamericanizat, contaminîndu-se de un
O Europă interioară by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16563_a_17888]
-
vulnerabilitățile care nu rămîn în Europa, ci o urmează ca și prietenii, soțul, fiul. Ele chiar sînt prietenii, Bogdan, toți cei dragi. Tragismul personajului provine din revelația pe care i-o aduce emigrarea în America: că ea nu e o făptură întreagă, autonomă, care poate fi plasată și deplasată dintr-un univers într-altul, ci un fel de punte afectivă între toți cei din jurul ei. Maryna nu există decît alături de cei care o cunosc și o iubesc, sau dimpotrivă detestă. Înainte de
O Europă interioară by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16563_a_17888]
-
curiozitate și lipsă de discreție. Opțiunea autoarei pentru o asemenea strategie introductivă e interesantă, pentru că îți lasă impresia că te strecori pe furiș în viața cuiva, că tragi cu urechea, fără ca pînă la urmă să înțelegi tot. Maryna este o făptură enigmatică, apropierea de ea se izbește în cele din urmă de un zid dincolo de care actele și deciziile ei sînt inteligibile. La urma urmelor, orice făptură e un mister. Non-americanismul lui Susan Sontag, așa cum se manifestă în acest roman, ține
O Europă interioară by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16563_a_17888]
-
că tragi cu urechea, fără ca pînă la urmă să înțelegi tot. Maryna este o făptură enigmatică, apropierea de ea se izbește în cele din urmă de un zid dincolo de care actele și deciziile ei sînt inteligibile. La urma urmelor, orice făptură e un mister. Non-americanismul lui Susan Sontag, așa cum se manifestă în acest roman, ține de o dez-idilizare a Lumii Noi, devenită o fata morgana care ascunde doar temerile și visele secrete ale oricăruia dintre noi. Europa e un spațiu mental
O Europă interioară by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16563_a_17888]
-
fi lesne contestate. Dar ele constituie totodată deplasări subtile și interesante de la gîndirea mainstream a epocii noastre. De pildă: ca trăsătură distinctivă a naturii umane, Frankfurt propune voința, o contracandidată la obișnuita rațiune. Prin urmare, esența definitorie a conceptului de făptură umană, și implicit și a celui de persoană, după Frankfurt, este voința. Consecințele unei astfel de modificări de abordare sînt extrem de importante. Unii vor susține că o teorie a conceptului de ființa umană elaborată astăzi, într-o epocă a "dezumanizării
Cine sîntem cu adevărat by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16582_a_17907]
-
semnificație a principiilor de activitate și pasivitate. Căci, dacă nu există scopuri și nici resurse interne, se întreabă eseistul, cum am putea vorbi despre elemente active? Tot ceea ce ne înconjoară s-ar reduce la o masă tăcută și amorfă de făpturi și entități pasive, existînd în numele unor cauze care le declanșează fără știrea și fără voința lor. Ființa umană este rezultatul unei tensiuni permanente între pasiv și activ, între ceea ce e obligată - de împrejurări sau de propriile slăbiciun - să suporte și
Cine sîntem cu adevărat by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16582_a_17907]
-
inițiativă. Sîntem, crede Frankfurt, produsul unei istorii pe care nu am ales-o, dar și al alegerilor și intențiilor noastre. Spune-mi de ce anume îți pasă, ce te frămîntă, că să-ți spun cine ești. Nu rațiunea ne definește, ca făpturi superioare animanelor, ci faptul că luăm decizii, că ne exprimăm voința personală într-un mod distinct de toți cei din jurul nostru sau de oamenii altor secole și ai altor civilizații. Felul în care ne dorim anumite lucruri, energia pasiunilor, aspirațiilor
Cine sîntem cu adevărat by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16582_a_17907]
-
permanent, fără a fi distras de discrepanțe între ceea ce dorim să fim și ceea ce părem a fi, în ochii celorlalți și ai noștri. Harry Frankfurt a fost acuzat de naivitate. I s-a reproșat că descrie un om utopic, o făptură ideală, aflată în permanent echilibru cu sine, aptă să distingă oricînd între dorințele care o reprezintă cu adevărat și cele iluzorii sau efemere, capabilă să ia decizii ferme și inteligente. Nu inteligente în sensul absolut al cuvîntului, ci adecvate sieși
Cine sîntem cu adevărat by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16582_a_17907]
-
aceasta o lume în care am vrea cu toții să trăim? Teoriile lui sînt utopice, dar numai dacă omitem să le citim în cheia eticii și a moralei. Să le recunoaștem, așadar, componenta normativă: nu sîntem, ci ar trebui să fim, făpturi capabile de discernămînt și de decizii consecvente cu identitatea noastră personală. Oare în România acestor zile, decizia electoratului reflectă identitatea noastră colectivă, sau e o aberație ivită tocmai din neputința de a lua o decizie? În momentul de față mă
Cine sîntem cu adevărat by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16582_a_17907]
-
Ruxandra Cesereanu Torționarii secolului XX (indiferent de ideologia care îi animă) știu sau învață că făptura umană supliciată este un cuvânt care "se arată, se spune, se ascunde și se dăruie corporal"; de aceea, atunci când vătămează corpul victimei, ei vătămează, de fapt, cuvântul, scopul torturii fiind de "a dezarticula /.../, de a desface trupul din cuvântul său
LIMBAJELE DURERII by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/16576_a_17901]
-
sunet niciodată auzit până atunci, pentru că aparține unei alte lumi. Un fost supliciat a făcut o distincție aparte între țipăt, strigăt și urlet, afirmând că primele două au fost înlocuite de cel de-al treilea; tortura descrie "lungul urlet al făpturii umane". Doar urletul poate fi răspunsul direct la sfârtecarea cărnii, el având un corespondent antitetic în urletul torționarului care își sporește sonoritatea, pentru a se ațâța și a-și demonstra puterea. Originea urletului este una profund organică și nu trebuie
LIMBAJELE DURERII by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/16576_a_17901]
-
casei mele" (ibidem). Drept martori ai acestei condiții insolite, greu suportabile, sînt invocate - nu se putea altminteri - lucrurile din preajmă, invitate, duios persiflator, la o însuflețire și la un șir de activități ce ar sublinia prin contrast devitalizarea și abulia făpturii auctoriale care-și plînge de milă la tonalitatea înaltă la care lacrima se preschimbă în metaforă. Seduse astfel, obiectele compun o veritabilă societate ce-o înlocuiește pe cea umană, o societate sensibilă, comprehensivă, compasională. Bacovia, Cesar Vallejo, Paul Celan (ultimul
Paradisul lucrurilor umileParadisul lucrurilor umile by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11880_a_13205]
-
îmbrățișându-și elevele cu tandrețea unei mame fericite... Ce nevoie avem noi de chestii din astea ? Pe cine impresiona faptul că întreaga populație a țării lăcrima când, în cine știe care colț de lume, tricolorul se înălța - datorită acestor minunate și plăpânde făpturi - pe cel mai înalt catarg, însoțit de acordurile Imnului național ? Ce Dumnezeu! Doar nu suntem copii, ci... Să păstrăm un moment de tăcere pentru a nu bruia circuitul telefonic tocmai când Anca Grigoraș (să fi fost și ea vreodată gimnastă
Stoica, Grigoraș și Vieru sau distrugerea lotului feminin de gimnastică al României by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11892_a_13217]
-
căsnicii fără sare și piper cu Raul, un mare profesor universitar, specializat în istoria Bizanțului, aprinde fantasmele Angelei. Ea își dorește tot mai mult o relație nepotrivită cu Dick, caloriferistul blocului în care locuiau. Conștientă de faptul că nimic din făptura ei nu poate trezi simțurile mult prea tocite ale savantului său soț, Angela este pe punctul de a se arunca în brațele virilului Dick, privit ca o promisiune a trezirii la viață. Adulterul femeii devine aproape inevitabil. El este previzibil
Clipa dezamăgirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11898_a_13223]
-
experiență occidentală și la revenirea în patrie, prezentînd rădăcini mai adînci. Sîngele visătorului abulic și al intelectualului rasat izvorăște dintr-un ținut de aspre iregularități de viață rurală, zbuciumat de patimi, de interese achizitive, de amoralitatea inerentă lor. E ca și cum făptura sa, mirabil formîndu-se între contrarii, și-ar fi înscris o decantare maximă în raport cu originile. Să fi alcătuit insistenta rememorare a ascendenței aprige a poetului un factor corectiv al pasivității personale? Tată i-a fost un jandarm cu apucături bahice și
Caietele unei vieți by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11928_a_13253]
-
ai săi. Mama, o femeie remarcabilă prin luciditate și prin aspirația spre o mărturie scriptică, de dragul copiilor, deși urmase doar cinci clase primare ("Caietul" său, deși evident purtînd un retuș stilistic, constituie un manuscris prodigios), nu era mai puțin o făptură pasională, îngenuncheată de greutăți, azvîrlită în lotul unor "dureri înăbușite". Iată acolada duios-absolutorie prin care o îmbrățișează postum fiul său: "Măritată de către autoritarul ei tată, la mai puțin de cincisprezece ani, cu un bărbat mult mai vîrstnic decît ea, cizmar
Caietele unei vieți by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11928_a_13253]
-
monstru, Richard Strauss vede în ambițiile și performanțele estetice ale Almei doar expresia complexelor de inferioritate ale unei "muieri cu toane". Scriitoarea Claire Goll credea că cine se căsătorește cu Alma este condamnat la moarte, Elias Canetti își amintește de făptura ei uriașă, invadatoare, împodobită cu un surîs dulceag și cu ochi mari, albaștri, sticloși. Cînd farmecele au început să pălească, Alma își făcea apariția umbrită de pălării gigantice, ornate cu pene de struț, semănînd ba cu un d'Artagnan, ba
Viața muzelor by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11939_a_13264]
-
cuget, cu privirile ei adânci și negre, care deodată se aprind de pâlpâiri fosforice și se înconjoară de un șirag de dinți albi ca de lup (...) și mă las devorat, cu o voluptate care mă înfioară, la acest ospăț al făpturei cu infinit de multiple, de frumoase, de nestatornice fețe, cu râs nemaistăpânit și sigur de norocul lui" (p. 137). Ragaiac este victima fericită a femeii sale din vis, o ființă devoratoare și - ceea ce e cel mai important - cu capacitate transformatoare
Bovarismul lui Ragaiac by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12003_a_13328]
-
și lucruri, dincolo de toate asperitățile, neîmplinirile și înfățișările, uneori dezagreabile, ale ambianței. Candoarea, ca și răbdarea, e o forță. Și un semn de noblețe: în simțire, înțelegere, relație de comunicare. Culegătorii de flori (titlu foarte inspirat) sunt purtători ai candorii. Făpturi ireale (dar cât de reale, în ontologia imaginarului!), ei - autoarea îi subsumează și-i reprezintă - cunosc, desigur, FRICA (“dacă nu ieșim la numărătoare/ dacă nu avem ștampila pe frunte/ (clamp!) FRICA!”), sunt pătrunși de marele fior metafizic (“mă închid în
CULEGĂTORII DE FLORI de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382688_a_384017]
-
mi plec să îți admir/ Privirea-n roua dimineții...”. Și totuși, din cuvinte se întrupează Euridice, din cuvinte se întrupează și iubita autorului Marian Malciu, draga-i soție și mamă a copiilor săi, vorbindu-i peste timp, prin întruchiparea unei făpturi pure, alături și împreună cu cele prin care statuează o existență mai curată, care încearcă să îl asigure: „... bine, dar... să știi...” printr-o obstinație prin care memoria încearcă să smulgă neantului iluzia dăinuirii: „Eu sunt prezentă-n anotimp..., „Te priveghez
DIALOG MUT...& DIALOG SACRU ... de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382711_a_384040]