583 matches
-
primii ani ai secolului al XVI-lea, otomanii își instalează tabăra chiar la granița teritoriilor ce constituiau patrimoniul familiei imperiale de Habsburg. Două aspecte ilustrează profunda decădere a Europei după prăbușirea Bizanțului: fărîmițarea Italiei și lipsa de putere a împăraților. Fărîmițarea și războaiele din Italia Patrie a ideii de Imperiu, încarnată succesiv de împărații romani și de papii din Evul Mediu, considerată de către cei mai mari cezari germanici de la Otto al III-lea la Frederic al II-lea, drept cheia de
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
considerată de către cei mai mari cezari germanici de la Otto al III-lea la Frederic al II-lea, drept cheia de boltă a Imperiului lor, Italia de la începutul secolului al XVI-lea nu mai este decît un mozaic de state mici. Fărîmițarea aceasta face din Italia o caricatură a Europei. Proprietate a unor mici suverani certăreți și ambițioși, principatele italiene se războiesc fără încetare. Aceste certuri favorizează ambițiile puterilor vecine, pentru care peninsula constituie o pradă cu atît mai ușoară cu cît
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Luxem-bourg și Franche-Comte. Mai mult, cînd Maria de Burgundia moare, aceste teritorii îi revin fiului său, Filip cel Frumos. În momentul în care jocul dinastiilor naționale, a regulilor succesorale, a căsătoriilor și a moștenirilor pare să ducă la o continuă fărîmițare europeană, o serie de întîmplări permit o ultimă încercare de reinstaurare a Imperiului. Moștenitor al Habsburgilor, Carol Quintul poate într-adevăr să spere că va putea trece peste fărîmițările naționale pentru a realiza un nou Imperiu occidental și aceasta în virtutea
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
a căsătoriilor și a moștenirilor pare să ducă la o continuă fărîmițare europeană, o serie de întîmplări permit o ultimă încercare de reinstaurare a Imperiului. Moștenitor al Habsburgilor, Carol Quintul poate într-adevăr să spere că va putea trece peste fărîmițările naționale pentru a realiza un nou Imperiu occidental și aceasta în virtutea originii sale, a întinderii și situației statelor pe care le moștenește, precum și a rolului pe care trebuie să-1 joace în apărarea lumii creștine în Imperiul lui Carol Quintul la
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
urmate de represiuni severe. Acest nou climat face să domnească o atmosferă de scepticism (ilustrat mai ales de Montaigne) care pune capăt umanismului. Accentuarea particularismelor naționale pune problema caracterului universal al culturii în favoarea culturilor și limbilor naționale. Această perioadă de fărîmițări și de tulburări își găsește mijlocul de exprimare în stilul baroc. Apărut din dorința Bisericii catolice de a-și afirma noile dogme, după Sinodul din Tyrol 57 , acesta este la început o formă de reprezentare a misterelor sfinte, al căror
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
franco-suedeze asupra Europei. Încercarea lui Carol Quintul de reinstaurare a puterii imperiale se termină cu un eșec și anunță sfîrșitul mitului unității creștine. Încetarea unității religioase, triumful limbilor naționale asupra latinei, dominația specificităților naționale în artă și cultură, cît și fărîmițarea politică atestă că Europa trăiește de acum înainte epoca statelor naționale. Dacă aceste particularisme nu împiedică apariția unei civilizații comune pe continentul european, în schimb, națiunea triumfa definitiv asupra concepției despre imperiul creștin. Aceasta nu înseamnă defel că prinții cei
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
protestanți se organizează în Uniunea evanghelică, grupată în jurul Electorului palatin, în timp ce catolicii formează o Ligă Sfintă condusă de ducele de Bavaria. Ambițiile lui Ferdinand al II-lea Germania de la începutul secolului al XVII-lea este deci fărîmițată, dezbinările religioase adăugîndu-se fărîmițării politice care fac neputincios "Sfîntul Imperiu de naționalitate germanică". Dar dacă vine un împărat energic care să redea forță posibilităților pe care le presupune un titlu imperial, Sfîntul Imperiu ar putea pretinde conducerea Europei din care ar extirpa erezia... Astfel
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
123 Umanismul....................................................................... 124 Răspîndirea și diversitatea umanismului.............................. 128 Epoca de aur a Renașterii italiene......................................... 133 Răspîndirea Renașterii...........................................................136 Originile Reformei........................................................... 139 Religiile protestante......................................................... 141 Reforma catolică.............................................................. 148 Capitolul 7 Carol Quintul și ultima încercare de unificare a Europei creștine.......................................... 153 Fărîmițarea și războaiele din Italia................................... 154 Spre o Europă a Habsburgilor.......................................... 156 Ambițiile lui Carol Quintul.............................................. 160 Eșecul lui Carol Quintul................................................... 164 Capitolul 8 Epoca frămîntărilor (1560-1660)....................................................................... 169 Răsturnarea complexului de împrejurări........................... 170 Sărăcie și revolte............................................................... 173 Criza umanismului............................................................ 175 Barocul
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
momentului, numai prin legătura cu evoluția socială generală, fără a fi obiectul unei preocupări sistematice și fără a se raporta la nivelul atins de alte limbi. Pe de altă parte, limba populară nu evoluează unitar, avînd ca trăsătură de bază fărîmițarea în graiuri locale, care nu urmează întotdeauna aceleași principii și nu au mijloace comune în transformările pe care le cunosc. Celălalt aspect al limbii, limba literară, arată G. Ivănes-cu, este componentă și mijloc de expresie pentru cultura majoră (sau cultura
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
își mețin totuși multe dintre trăsăturile particulare ce decurg din propria viață istorică. Lumea europeană ca unitate în diversitate Fiind populat de mai multe etnii, deși majoritatea cu origine îndepărtată comună, continentul european se distinge nu numai printr-o accentuată fărîmițare culturală și lingvistică, ci și printr-o remarcabilă preocupare de a menține această fărîmițare cu conservarea specificului fiecărui grup etnic. Ca atare, există o marcantă deosebire intelectuală între popoarele europene, ca o consecință a perpetuării tradițiilor locale și a dezvoltării
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
europeană ca unitate în diversitate Fiind populat de mai multe etnii, deși majoritatea cu origine îndepărtată comună, continentul european se distinge nu numai printr-o accentuată fărîmițare culturală și lingvistică, ci și printr-o remarcabilă preocupare de a menține această fărîmițare cu conservarea specificului fiecărui grup etnic. Ca atare, există o marcantă deosebire intelectuală între popoarele europene, ca o consecință a perpetuării tradițiilor locale și a dezvoltării inegale ori pe baze diferite din punctul de vedere al culturii și al civilizației
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
care s-a născut în acel teritoriu. Datorită lipsei de unitate politică, în perioada de formare a francezei, s-a produs o intensă diversificare dialectală, care s-a adîncit, după secolul al IX-lea, datorită evoluției diferite a regiunilor prin fărîmițarea politică și economică de tip feudal. Zona centrală, avînd ca nucleu Parisul, a început însă o expansiune a domeniului regal, expansiune care a avut loc în intervalul dintre secolele al XIII-lea și al XVIII-lea și a cuprins în
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
aflați, în special, în zone rurale, din Olanda, Germania și Danemarca. Din vecinătatea teritoriului ei au emigrat germanicii care s-au stabilit în Anglia și, de aceea, este foarte apropiată de engleză. În ciuda faptului că se caracterizează printr-o mare fărîmițare dialectală, frizona a avut o formă literară standard în secolele XI-XV, care a fost folosită și ca limbă de cancelarie, iar multe dintre elementele ei lexicale au fost preluate de varianta olandeză a limbii literare neerlandeze. Limba norvegiană este limbă
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
cu aproximativ 120 milioane de vorbitori, în Germania, Austria, nordul Elveției, la care se adaugă comunități importante în numeroase alte state europene și americane. Cunoaște o variantă bazată pe o formă veche vorbită de evrei, numită idiș. Cu o mare fărîmițare dialectală (cuprinzînd și dialectul luxemburghez, pe baza căruia s-a încercat formarea unei limbi literare), datorată în principal numeroaselor formații statale separate din epoca medievală, germana este apreciată de obicei ca reunind două grupuri mari de dialecte germanice continen-tale, germana
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
primul rînd ca o distincție între limbi diferite (limba maternă și latina) și nu ca o diferențiere a două aspecte ale unei limbi unice. Din acest motiv, limba maternă, atunci cînd era scrisă, era admisă cu variante regionale, așa cum favoriza fărîmițarea dialectală la nivel popular și cum presupunea economia feudală închisă, divizată în zone ce gravitau în jurul unor centre locale, de obicei orașe-cetăți. Ca atare, numai epocii moderne îi este caracteristică, pe de o parte, noțiunea de limbă literară romanică, corespondentă
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
limitele fundamentale ale fragilei democrații care s-a născut în decembrie 1989. Lipsite de o ancoră stabilă în sânul societății civile, partidele politice au fost reprezentate în parlament pe baza unui sistem proporțional ce a incurajat proliferarea numărului lor și fărâmițarea peisajului politic, fără ca reprezentanții cetățenilor în parlament să se simtă direct responsabili față de aceștia din urmă. Majoritatea partidelor a preferat și cultivat un model centralizat și, adesea, nemeritocratic, în care reprezentarea și protejarea intereselor cetățenilor au trecut pe planul al
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
de mari construcții care să reducă șomajul. Încet, încet, Germania se îndreaptă spre autarhie, încercînd să-și reducă importurile și să-și creeze o economie independentă de celelalte țări. Pentru aceasta, se dezvoltă agricultura, luptîndu-se împotriva exodului rural și a fărîmițării pămînturilor, se încheie cu numeroase state acorduri în clearing (orice import trebuie să fie compensat printr-un export cu aceeași valoare) și datorită progresului din industria chimică, se dezvoltă fabricarea produselor înlocuitoare sau ersätze (cauciuc și benzină sintetice, textile artificiale
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
a trăit din nostalgii unității pierdute. Realizată doar parțial de Imperiul Roman, în cadrul unei arii geografice mediteraneene, unitatea, bazată pe realizarea unei entități politice și culturale este fără îndoială mai mult un mit decît o realitate. Pînă la urnă, dincolo de fărîmițarea feudală apoi națională, acest vis a fost continuat cu obstinație de pontifii romani în jurul ideii creștine, de Carol cel Mare și de Otto stimulați de țelul reinstaurării autorității imperiale și de Carol Quintul care urmărea apărarea catolicismului roman. Victoria statelor
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
particulare. Ea are un singur principiu: principiul cooperării și subordonării. În afara de aceasta, sinergetica nu are principii și concepte primare, nu se prezintă ca o știință axiomatică. Sinergetica apare ca un domeniu de sinteză, ca o reacție la tendința de fărâmițare a științei și la informația supraîncărcată cu un număr imens de detalii care ascund esența lucrurilor. Apărând într-un moment propice, când, datorită unor diversificări fără precedent a cunoștinelor și a limbajului științelor, se simțea nevoia unei sinteze fundamentale a
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
singur, Victor Ponta, pe partea stângă a eșichierului politic. Nu știu TĂriceanu unde se află. E o anexă, zic foștii lui camarazi, a lui Victor Ponta. Dar nu numai viața politică româ‑ nească este tulburată de aceste candidaturi, de aceste fărâmițări ale dreptei, ci întreaga lume sau cel puțin lumea din preajma noastră. Cum este criza din Ucraina. Sau recesiunea în care intră din nou Uniunea Europeană. Ca și România, deși guvernul Ponta încearcă să ascundă sub preș aceste rezultate. SĂ ne întoarcem
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
a-i organiza creditul ieftin și a o educa spre economii, iată un vast program pentru realizarea grabnică, căreia trebuie să ne unim eforturile cu toții.” În „Sfaturi și îndrumări”, Ion I. Nistor, pe lângă sporirea producției agricole se gândea la „împiedecarea fărâmițării prea mare a loturilor agricole”, la îndrumarea tinerilor către școli pentru pregătirea lor pentru agricultură, industrie, comerț, asigurându-se o bună colaborare între pătura țărănească și intelectualitate. Mai erau publicate articole despre: Curmarea speculei, lupta împotriva alcoolului, fenomenele economice ale
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
a fost pur și simplu deplasată pe hartă la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, În vreme ce România s-a menținut, cu unele cedări, Între hotarele din 1918. Întrebarea este — Într-un sens mai general — cât de mult a folosit fărâmițarea Europei Centrale. Austro-Ungaria fusese un mozaic etnico-cultural, dar și statele succesoare au avut (cu excepția parțială a României) un caracter similar. În toată această parte a Europei nu existau limite despărțitoare distincte. De aceea frontierele trasate de unii au fost fără
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
fiind agricultori sau pensionari), ca și prin plecarea masivă la muncă În străinătate a celor care, altminteri, ar fi Îngroșat În țară rândul șomerilor. Cele mai izbitoare particularități se Întâlnesc Însă În satele românești. „Decolectivizarea“3 a avut ca rezultat fărâmițarea excesivă a proprietăților: cele mai multe nu depășesc două hectare! În aceste condiții, numeroși țărani se limitează la o agricultură de subzistență; produc strict pentru a consuma, și cu mijloace rudimentare. Integrarea europeană a lumii rurale (aproape jumătate din populația României) se
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
definitiv în secolul al XVI-lea, și destul de puternici și de numeroși pentru a păși cu capul sus în lume. Împreună cu copții din Egipt, ei constituie două dintre cele mai stabile puncte de ancorare ale unui arhipelag în curs de fărâmițare, cel al creștinismului oriental. Unii observatori atenți, printre care diplomatul Jean-Pierre Valognes, au scris deja cronica acestei morți anunțate și consideră că maroniții nu mai sunt de fapt decât niște fantome, relicve interesante doar pentru decor. Într-adevăr, totul conspiră
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
ducatul sau comitatul) are un caracter viager. Supușii ducilor și comiților devin, chiar la recomandarea împăratului (847), vasalii acestora. Serviciul militar nu mai este datorat regelui, ci stăpânului local. Se produce astfel o ruptură între rege și masa oamenilor liberi. Fărâmițarea Imperiului Carolingian (fărâmițarea feudală, care înseamnă desprinderea unor părți dintr-un întreg) începe odată cu moartea lui Carol cel Mare, când Imperiul este împărțit între fiii acestuia. Stăpânii marilor domenii - ducate, comitate - se simt legați de domeniul lor, fapt care le
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]