402 matches
-
știe. Oricum. Ai găsit ceva care să-ți placă? — Ei... nu știu, zic nehotărâtă. Cred că vreau ceva cât mai simplu. Brusc, am o viziune cu mine în rochie albă cu crinolină și cu o diademă scânteietoare pe cap... cu Făt-frumos care mă așteaptă... cu mulțimi care ne ovaționează... OK, oprește-te. N-am de gând, în ruptul capului, s-o iau razna. Am hotărât deja. Sunt de acord, spune mama. Vrei ceva elegant și de bun gust. O, uită-te
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
drept telefonistă, apoi viața a luat-o de mână și, prin căsătorie, a ajuns mai mult decât sperase în cele mai optimiste visuri. Câțiva ani mai târziu, în timp ce plecam la Olănești pentru tratament, o întâlnesc la braț cu un adevărat Făt-Frumos, se repede la mine îmbrățișându-mă și spunând însoțitorului ei: „Uite, Viorele, este domnul profesor care mi a schimbat cursul vieții. Fără sprijinul dumnealui n-am fi reușit să ne întâlnim și să ne căsătorim!” Ce poate fi mai frumos
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
Înainte de plecare, ea a ținut să ne spună o poveste pe care o aflase de la Sheila, simpatica nanny din Irlanda care se ocupa de micuțul Simon, băiatul lor, atunci În vârstă de patru ani. Ca Într-un basm românesc, un Făt-Frumos irlandez trebuie să și-o salveze pe Ileana Cosânzeana, dar Își dă seama că nu poate de unul singur, că are nevoie de priceperea altora, de talentul lor. Ca și Lăți-Lungilă sau Ochilă, fiecare are specialitatea lui, indispensabilă În Îndeplinirea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
printre dinți trăgând spada. Și, înfigând pintenii o sărit cu calul peste mine și s-o aruncat în luptă! Ca un leu-paraleu înfuriat s-o năpustit cu sabia în turcime, unde era vălmășagu' mai mare, strigând: "După mineee!!!" Ca un Făt-Frumos în luptă cu balaurul! Ca însuși arhanghelul cu sabia sa de foc! S-o încins o luptă pe viață și pe moarte, de ziceai că-i prăpădenia lumii, nu alta! "Lovește!! Taie!! Împunge!! Ucide!!" Pentru Moldova și Ștefan!!!" răcneam de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
grup de obiceiuri străvechi pentru a participa la festivalul obiceiurilor de iarnă din Piața Civică și la Casa de Cultură a reședinței de județ. Am cunoscut atunci țărani cu suflet frumos, tradiții locale, am auzit povești cu zâne și cu feți-frumoși, cu domnițe furate și cu fii de împărat. Ca prin minune, acei oameni reci, distanți, de care îmi era teamă, au devenit calzi, primitori, parcă mai tineri și mai apropiați 59 sufletului meu. De mulți ani nimeni nu se mai
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
Țării înălțat-au ruga lor Fără să-mi aplec urechea glasului plânsorilor. Când, în timpul nunții, Făt-Frumos trece pe la curte, împăratul, vesel de băutură, îl întîmpină singur afară și fără multă ceremonie ține să ciocnească un pahar cu el. Pe același Făt-Frumos și pe Zmeu, care se ceartă, împăratul îi împinge cu mâna și-i dă afară. Tocmeala apoi între el și voinicii pețitori e din cele mai gustoase. Tot ce privește existența Zmeului e de o rară poezie și dezvăluirea felului
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
că influența romantică germană se face tot mai puțin vădită cu vremea în opera lui Eminescu. El se tot eliberează de ea, și în fond și în formă. Elementele de fond romantic-germane, mai frecvente la început (Floare albastră, Călin, Strigoii, Făt-Frumos din tei, Povestea teiului), apar mai târziu numai în "castelul" din Scrisoarea IV și în "castelul" din Luceafărul. Dar Luceafărul e mixt: "A fost odată" anunță o poveste românească, iar Cătălin și Cătălina sunt elemente populare românești; "castelul" și "pajul
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
un instrument de îmbogățire și rectificare a limbii literare, prin introducerea, cu gust, a elementelor populare în stilul cult, prin introducerea, cu îndrăzneală, dar cu tact, a neologismelor în limbă și prin grija de perfecțiune a formei. Iar Eminescu, în Făt-Frumos din lacrimă și mai ales în Sărmanul Dionis, a creat stilul "artistic" al prozei, stilul care nu spune, ci arată, care traduce în culori și imagini - care a fost apoi și al lui Delavrancea, cu mai puțin succes. Înainte de Eminescu
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Luceafărul”, „Bucovina” ș.a. A semnat și D. Timoteiu. Cu încercările poetice și prin traduceri T.-A. se apropie de grupul iconarilor, lirica sa reprezentând „un ostrov din cele mai exotice în literatura iconariștilor” (Perpessicius). Însă nici versurile, nici proza din Făt-Frumos în frac (1944) nu sunt decât exerciții prin nimic menționabile. În schimb, traducerile, asupra cărora se oprește și Perpessicius, atrag atenția datorită rezolvărilor propuse și, mai ales, interesului pentru poezia chineză, din care T.-A. transpune folosind un intermediar german
TCACIUC-ALBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290103_a_291432]
-
a ritmurilor prin care să fie reprodusă structura unor opere ca Oedip sau rapsodiile enesciene. Stihuirea patriotică, abundentă, pueril rapsodică, e mult mai convențională. Se păstrează tiparele mitizante în care sunt invocați eroii, tipare potrivit cărora orice soldat devine un Făt-Frumos. Metaforismul primelor volume se stinge treptat în schematism, didacticism, rutină a versificării despre orice, odele, poemele sociale, patriotice purtând amprenta comandamentelor comuniste. Un suflu liric autentic se simte, totuși, în Jurnal de front, care pornește de la experiența trăită în timpul celui
TAUTU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290101_a_291430]
-
îndeletnicirii eroului. La aceste procedee artistice se adaugă epitetul "mândru", folosit în inversiune și cele cinci diminutive ("ciobănel 1', "fețișoara", "mustăcioara", "perișorul", "ochișorii") care sporesc gingășia și frumusețea acestei minuni vii și dau profunzime dragostei materne. Baciul apare asemenea unui Făt-Frumos al basmelor noastre, însușirile sale fizice fiind prezentate direct, dar acestea le presupun și pe cele morale deoarece "frumusețea fizică este o complinire a frumuseții morale". (Ion Rotarii) Prin îmbinarea lor, autorul anonim a reușit să simbolizeze pe românul dintotdeauna
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Catehismul cel mare, Istoria naturei sau a firei, Învățătură firească spre surparea superstiției norodului, în fine comentariul său de cinci sute de pagini la Țiganiada i-a fost restrâns de editură la un sfert. În 1969 a publicat un roman, Făt-Frumos desculț. SCRIERI: Făt-Frumos desculț, București, 1969. Ediții: Gh. Șincai, Opere, I-IV, introd. edit., pref. Manole Neagoe, București, 1967-1973, Cronica românilor, I-III, pref. Manole Neagoe, București, 1978 (în colaborare cu Manole Neagoe); Școala Ardeleană, I-III, introd. Romul Munteanu
FUGARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287106_a_288435]
-
literară”, 2002, 12; Antonio Patraș, Singura critică, ALA, 2002, 627; George Popescu, Uvertura suverană, “Cuvântul libertății”, 2002, 3910; Adrian Dinu Rachieru, Cronicarul și tranziția, „Bucovina literară”, 2002, 9; Marin Mincu, Un debut critic autentic, „Ziua literară”, 2002, 27; Nicoleta Sălcudeanu, Făt-Frumos din cronică, „Cuvântul”, 2002, 9-11; Georgeta Drăghici, Mizantropul bine temperat, RL, 2002, 50; Dan Mănucă, Cronicarul și plăcerea textului, CL, 2002, 12; Al. Cistelecan, Trei cronicari (doi - în travesti), VTRA, 2002, 11-12; Eugen Simion, Oamenii mei, CC, 2003, 1-2; Nicoleta
CRISTEA-ENACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286505_a_287834]
-
de structura internă a poemelor, de unitatea și maturitatea viziunii autorului. În 1944, C. a alcătuit, împreună cu Matei Alexandrescu și Ion Frunzetti, Atlasul liric al poeziei românești contemporane. Alte volume de versuri publicate de el sunt Ospățul de taină (1944), Făt-Frumos din lacrimă (basm versificat după M. Eminescu, 1945), Finister 2 (1970) și Metafore (1971), în care sunt antologate volumele anterioare și este inclus, sub titlul Poeme noi, ciclul Metafore. Prin intermediul „metaforelor”, poetul pune și acum întrebări existențiale. Contemplând fântânile, meditează
CHIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286204_a_287533]
-
bilingve, traducerea în limba franceză fiind făcută de Sandu Tzigara-Samurcaș. Segmentând grafic versul, poetul sugerează conturul sculpturilor lui Brâncuși. Genarul (1974) este o prelucrare după M. Eminescu. SCRIERI: Finister, București, 1939; Stinsa oglindire, București, 1943; Ospățul de taină, București, 1944; Făt-Frumos din lacrimă, București, 1945; Finister 2, București, 1970; Metafore, pref. Al. A. Philippide, București, 1971; Brâncuși. Poeme-Poèmes, I-II, ed. bilingvă, tr. Sandu Tzigara-Samurcaș, București, 1972-1974; Pasărea de cenușă, București, 1972; Genarul, București, 1974; Poeme alese, București, 1995; Supliciile, București
CHIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286204_a_287533]
-
eram salutați era atât de fals, Încât mi-au provocat un soi de repulsie. Am ascultat totuși povestioara și, sincer, mi-a plăcut. Aflam și eu că dincolo de lumea mea, mai exista și o altă lume, una a basmelor cu Feți-Frumoși și Ilene Cosânzene, Însă, „Bună seara, copii!“ suna, atât pentru noi, cât și pentru marea majoritate a celor de dincolo de zidurile Leagănului, ca un mesaj electoral. Mă Întreb, pentru cine? Sistemul totalitar nu avea nevoie de așa ceva. Cel care trebuia
Mătăniile Alexandrei(continuare). In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/75_a_280]
-
Pe umeri pletele-i resfir..." ( G. Bacovia, Nevroza); Privindu-se ca-ntr-o oglindă în luciul apei liniștite,/ Din harfe salciile cîntă ca niște fete despletite" (D. Anghel - St.O. Iosif, Wagnerism); Față a rămas pe malul lacului, plîngînd pe Făt-Frumos și despletindu-se de deznădejde" (Gală Galaction, Crizantemele) ș.a.m.d. Va mai amintiți de C.A. Ionescu-Caion și de poemul în proza pe care il dedicase părului iubitei sale, atrăgîndu-si din partea lui Caragiale calificativul de liric "capilaro-secesionist"? Cu opt
Secesionismul în literatura română (IV) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/18138_a_19463]
-
În 4/16 septembrie îi va scrie din nou o scrisoare lui Iacob Negruzzi rugându-l sa publice în "Convorbiri literare" notița ce-i trimite, "asupra proiectatei întruniri la mormântul lui Ștefan cel Mare la Putna". Tot atunci trimite povestea "Făt-Frumos din lacrimă", care se tipărește în "Convorbiri literare", în numerele de la 1 si 15 noiembrie. În 1871, dintre numeroasele proiecte literare, în acest an probabil ia o formă inițială "Proletarul", sub impresia lecturilor poetului despre evenimentele Comunei din Paris. Poemul
Opera poetică a lui Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/297926_a_299255]
-
acum toaleta extraordinară pe care o purta când a fost invitată la o petrecere de familie: deasupra rochiei avea o vestă de catifea cu blăniță de nurcă. Îi stătea foarte bine. [...] A fost cea care ne spunea mereu povești cu Feți-Frumoși și Cosânzene, când plecau părinții noștri de acasă. Nefiind căsătorită, își petrecea mult timp în prezența noastră. Din păcate, a murit la numai 34 de ani, în anul 1943. De aceea ne-a rămas în minte chipul ei tânăr"" , povestea
Statuia Independenței din Iași () [Corola-website/Science/307976_a_309305]
-
o soluție salvatoare... Privesc cu disperare spre ceas... E aproape de miezul nopții, ora fantomelor din castel... Nu-mi mai arde de râs...Și o adevărată minune! Un polițist călare, plin de importanță, apăru în capătul străzii... Mi-a părut un Făt-Frumos sosit să mă salveze din labirintul nocturn care devenise deosebit de periculos, ca în văgăuna zmeului. L-am întrebat cu o voce stinsă, abia șoptită, mai mult gesticulând din mâini și fluturând o hartă ca argument, cum pot să ajung la
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
cu calul năzdrăvan care îi dă sfaturi salvatoare. Făt-Frumos a trecut din folclor în literatura română. Acest caracter este adesea găsit în povești și poezii ale unor scriitori celebri cum ar fi Mihai Eminescu, Tudor Arghezi, Nichita Stănescu. De asemenea Făt-Frumos este prezent în arta populară modernă ca un personaj în glume și bancuri. În "Tinerețe fără bătrânețe" (1968, regia Elisabeta Bostan) Făt-Frumos este interpretat de Mircea Breazu. În "Rămășagul" (1985, regia Ion Popescu-Gopo) Făt-Frumos este interpretat de Constantin Fugașin.
Făt-Frumos () [Corola-website/Science/296923_a_298252]
-
este asaltat eroul arhetipal (de obicei Făt-Frumos). Zânele bune sunt socotite că născându-se din flori. Zonal, numărul lor e variabil: fie 3 (surori) sau 12, fie nenumărate. Cazurile de hierogamie sunt rare, dar posibile: unele zâne îndrăgostindu-se de Făt-Frumos, erou muritor, dispar și lasă o chemare, iar însoțirea devine cu putință după ce el săvârșește mai multe încercări supraomenești (sau inițiatice); cazurile inverse se efectuează prin viclenia lui Făt-Frumos, care fură vesmintele unei zâne aflate la scăldat. Totuși zânele bune
Zână () [Corola-website/Science/296914_a_298243]
-
cu "Saga lui Swa". Scriitori italieni ai genului: Lino Aldani, Daniela Piegai, Grazia Lipos. Scriitori spanioli ai genului: Domingo Santo , Luis Vigil (ciclul "Nomanor"). În România genul există mai mult sub denumirea de basm: Petre Ispirescu sau Mihail Eminescu cu "Făt-Frumos din lacrimă". Vasile Beneș publică în 1982 "Wilhem temerarul duce de Brabant", "Cetatea cu steaguri albe " în 1983. scrie și Vladimir Colin: "Legendele țării lui Vam" (1961) descrie un univers mitic aflat pe teritoriul României. Alți scriitori români ai genului
Fantezie eroică () [Corola-website/Science/321037_a_322366]
-
bine de eroii pozitivi. În basmul Prâslea cel voinic și merele de aur, „Prâslea, luă buzduganul, îl azvârli înapoi mai departe decât îl azvârlise zmeul și, când era prin dreptul lui, îl atinse pe umere”. În basmul lui Mihai Eminescu, Făt-Frumos din lacrimă, apare următorul episod: „Când era destul de mare, puse să-i facă un buzdugan de fier, îl aruncă în sus de despică bolta cerului, îl prinse pe degetul cel mic și buzduganul se rupse-n două. Atunci puse să
Buzdugan (armă) () [Corola-website/Science/320854_a_322183]
-
instituției. Aici a locuit pentru o perioadă primul medic român din Bucovina, Teofil Lupu (1869-1935), împreună cu fiica sa, Octavia, și ginerele său, scriitorul și publicistul Alexandru Leca Morariu. Între anii 1926-1929 a funcționat aici redacția revistei literare și de folclor „Făt-frumos”, condusă de Leca Morariu. În anul 1964, peste drum de spitalul vechi, s-a dat în folosință o clădire modernă cu opt etaje, cu o capacitate de 600 paturi, având în față un corp scund cu două niveluri unde se
Spitalul Vechi din Suceava () [Corola-website/Science/321919_a_323248]