403 matches
-
P + C + A etc.). Transcrieți substitutele de propoziție/ frază din textele de mai jos, precizând elementele substituite: (a) "Bine-ai venit, flăcăule, zise baba sculându-se. Ce-ai venit? ce cauți? Vrei să-mi paști iepele poate? Da." (Mihai Eminescu, Făt-Frumos din lacrimă) (b) "Auziți voi? zise căpitanul, celelalte sunt ale voastre. Ba nu! grăiră hoții, noi vrem să mâncăm din asta, căci asta e bună! (Ioan Slavici, Florița din codru) Raporturi sintactice Precizați raporturile sintactice reperabile în textele de mai
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
iubi tu acuma, când știi a cui sunt? Ea încunjură cu amândouă brațele ei goale grumazul lui și se uită lung la el, în ochii lui. Ce-mi pasă a cui ești, zise el, destul că te iubesc." (Mihai Eminescu, Făt-Frumos din lacrimă) (g) " Ce fericiți sunt! Băiatul încălecă pe un genuchi și fata pe altul. Bunicul îi joacă. [...] O femeie uscățivă intră pe poartă cu două doniți de apă. Copiii tăcură din râs și bunicul din cântec. E muma lor
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
nici la surâsul plin de amor al soției lui tinere, nici la poveștile bătrâne și glumețe a ostașilor înălbiți în bătălie și nevoi. Se simțea slab, se simțea murind și n-avea cui să lese moștenirea urii lui." (Mihai Eminescu, Făt-Frumos din lacrimă) (d) " Când rămâneau de capul lor, fulgii o luau cu bulucul spre pământ, pornind încă de sus o horă albă. Cum i-a zărit pe geam, Radu a zbughit-o afară. Le făcea din mâini și-i spunea
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
aur. Acesta se duse și flutură în cercuri multe asupra feței miresii când ea dormea ș-o făcu să vadă într-un vis luciu ca oglinda cum trebuia să fie-mbrăcată. Ea zâmbi când se visă atât de frumoasă." (Mihai Eminescu, Făt-Frumos din lacrimă) (h) " Se unduia în duel ca un bici și fiecare legănare a spadei sale ar fi despicat în două orice alt bărbat sau băiat care i-ar fi stat în cale, dar Peter se învârtea ca un fluture
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
arătă, spuindu-i că-i mireasa lui. Împăratul zâmbi, apoi îl luă de mână pe Făt-Frumos, ca și când ar fi vrut să-i spuie ceva în taină, și-l trase la o fereastră mare, pe care vedea lacul cel întins." (Mihai Eminescu, Făt-Frumos din lacrimă) (b) "Lumea-l crezuse mort pe Făt-Frumos, și de aceea, când se împrăștie faima venirii lui, ziua-și muie aerul în lumină de sărbătoare și oamenii așteptau murmurând la faima venirii lui, cum vuiește un lan de grâu
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
mort pe Făt-Frumos, și de aceea, când se împrăștie faima venirii lui, ziua-și muie aerul în lumină de sărbătoare și oamenii așteptau murmurând la faima venirii lui, cum vuiește un lan de grâu la suflarea unui vânt." (Mihai Eminescu, Făt-Frumos din lacrimă) (c) " Iar Florița și feciorul cel de împărat trăiră fericiți și fără supărare, cum trăiesc oamenii buni la suflet și înțelepți la minte, încât vestea despre ei ajunse chiar și până la noi..." (Ioan Slavici, Florița din codru) (d
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de milă." (Petre Ispirescu, Fata săracului cea isteață) (e) "-Bine te-am găsit, împărate, deși mă tem că nu te-oi lăsa cu bine, pentru că am venit să ne luptăm greu, că destul ai viclenit asupra tatălui meu." (Mihai Eminescu, Făt-Frumos din lacrimă) (f) "Prințul nu se mișcă de lângă ea și, cum fata se distra de minune, uită de povețele nașei ei. Când auzi prima bătaie a orologiului, de la miezul nopții, se ridică și fugi sprintenă ca o căprioară. Prințul o
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
aur) (e) "Făt-Frumos, zise împăratul, binele ce mi l-ai făcut mie nu ți-l pot plăti nici cu lumina ochilor, oricât de scumpă mi-ar fi, și cu toate astea vin să-ți cer și mai mult." (Mihai Eminescu, Făt-Frumos din lacrimă) (f) "Păcat că stai de-atât timp la poarta raiului! întâmpină Dumnezeu. Tocmai dacă le dau nu mai scap, căci gândul lor cu unul se începe, iar după el urmează ceilalți. Când are apoi omul copii, puține mai
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
în germenii viitorului, pe când Dumnezeu călca încă cu picioarele sale sfinte pietroasele pustii ale pământului, în vremea veche trăia un împărat întunecat și gânditor ca miazănoaptea și avea o împărăteasă tânără și zâmbitoare ca miezul luminos al zilei." (Mihai Eminescu, Făt-Frumos din lacrimă) (j) " Inspectorul se așează, scoate carnetul și condeiul și ascultă. Profesorul: Mă! prostovane! tu ala ghe colo... Spune-ne tu doară: ce iaște ființă și ce iaște lucru, mă? Elevul: Lucrul, dom'le, este care nu mișcă, și
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
ridicau valurile mai sus ca să-l asculte, izvoarele își turburau adâncul, ca să-și azvârle afară undele lor, pentru ca fiecare din unde să-l audă, fiecare din ele să poată cânta ca dânsul când vor șopti văilor și florilor." (Mihai Eminescu, Făt-Frumos din lacrimă) 5. Formulați enunțuri care să conțină: (a) o propoziție subiectivă introdusă prin pronumele nehotărât oricine; (b) o propoziție predicativă având ca regent verbul copulativ a fi; (c) o propoziție subiectivă având ca termen regent un adverb predicativ; (d
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
două inimi. [...] Ce e? îl întrebă Genarul pe calul năzdrăvan. [...] Trebuie să ne grăbim mult ca să-i ajungem? Să ne grăbim și nu prea, pentru că-i putem ajunge. Genarul încălică și zbură ca spaima cea bătrână în urma fugiților." (Mihai Eminescu, Făt-Frumos din lacrimă) Cerințe: (a) Transcrieți din text două cuvinte derivate, două cuvinte compuse și unul format prin conversiune. (b) Transcrieți din text două cuvinte care conțin diftong, unul care conține hiat și două structuri cu diftong sintactic. (c) Precizați numărul
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Basme și povestiri. București: Editura Tedit FZH. Dulfu, Petru (1966). Isprăvile lui Păcală. București: Editura Tineretului. Eftimiu, Victor (1922). Înșir'te mărgărite!... Strămoșii. Rapsozii. Editura Librăriei Socec & Co. Eminescu, Mihai (1943). Poezii. București: Editura Națională Gh. Mecu. Eminescu, Mihai (1996). Făt-Frumos din lacrimă. București: Editura Litera. Farago, Elena (1957). Poezii. Ediție îngrijită și postfață de Liviu Călin. București: Editura de Stat pentru Literatură și Artă. Gârleanu, Emil (1955). Din lumea celor care nu cuvântă. Ilustrații de Ioana Oltes. București: Editura Tineretului
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de structura internă a poemelor, de unitatea și maturitatea viziunii autorului. În 1944, C. a alcătuit, împreună cu Matei Alexandrescu și Ion Frunzetti, Atlasul liric al poeziei românești contemporane. Alte volume de versuri publicate de el sunt Ospățul de taină (1944), Făt-Frumos din lacrimă (basm versificat după M. Eminescu, 1945), Finister 2 (1970) și Metafore (1971), în care sunt antologate volumele anterioare și este inclus, sub titlul Poeme noi, ciclul Metafore. Prin intermediul „metaforelor”, poetul pune și acum întrebări existențiale. Contemplând fântânile, meditează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286204_a_287533]
-
bilingve, traducerea în limba franceză fiind făcută de Sandu Tzigara-Samurcaș. Segmentând grafic versul, poetul sugerează conturul sculpturilor lui Brâncuși. Genarul (1974) este o prelucrare după M. Eminescu. SCRIERI: Finister, București, 1939; Stinsa oglindire, București, 1943; Ospățul de taină, București, 1944; Făt-Frumos din lacrimă, București, 1945; Finister 2, București, 1970; Metafore, pref. Al. A. Philippide, București, 1971; Brâncuși. Poeme-Poèmes, I-II, ed. bilingvă, tr. Sandu Tzigara-Samurcaș, București, 1972-1974; Pasărea de cenușă, București, 1972; Genarul, București, 1974; Poeme alese, București, 1995; Supliciile, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286204_a_287533]
-
Basm proiectat într-un timp istoric incert, dar într-o geografie precisă, Pribeaga expune la început evenimente de la Curtea împărătească din Bizanț, spre a se desfășura apoi în Valahia, alcătuind un vast tablou etnografic. Pornită în căutarea mirelui fugar, un Făt-Frumos de dincolo de Istru, Irina, fiica bazileului, Cosânzeană egeică, pribegește prin țara lui un an și mai bine, prilej de a cunoaște locurile și oamenii. Mai mult epică decât dramatică, scrierea concentrează materia unui roman de aventuri sau a unui basm
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
Țării înălțat-au ruga lor Fără să-mi aplec urechea glasului plânsorilor. Când, în timpul nunții, Făt-Frumos trece pe la curte, împăratul, vesel de băutură, îl întîmpină singur afară și fără multă ceremonie ține să ciocnească un pahar cu el. Pe același Făt-Frumos și pe Zmeu, care se ceartă, împăratul îi împinge cu mâna și-i dă afară. Tocmeala apoi între el și voinicii pețitori e din cele mai gustoase. Tot ce privește existența Zmeului e de o rară poezie și dezvăluirea felului
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
1982; Scriitori români (1830-1870), Craiova, 1991; Neodihna vămilor, Craiova, 1993; Aripi în timp, Târgu Jiu, 1994; ed. 2, pref. Dumitru Micu, postfață Ovidiu Ghidirmic, Craiova, 1996; Neliniștea esențelor, Târgu Jiu, 1996; Colocvii în Grădina Hesperidelor, Craiova, 2002. Ediții: Mihai Eminescu, Făt-Frumos din lacrimă, Craiova, 1995; Marin Sorescu în scrisori de familie, introd. edit., Târgu Jiu, 1999; ed. Slatina, 2001; Marin Sorescu, Versuri inedite, introd. edit., Craiova, 2001; ed. 2, Craiova, 2002, Săgeți postume, introd. edit., București, 2002, Parodii. Fabule. Epigrame, pref.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289799_a_291128]
-
cea mare sau de dezlegare a mesei, declamată de vornic înaintea bucatelor. O. de nuntă cuprinde o adevărată aglomerare de motive și simboluri specifice, în variate exprimări metaforice. Mirele este un „tânăr împărat”, mireasa este „o floare crăiasă”, vorniceii sunt „feți-frumoși din ceea lume”, constituiți în „armata mirelui” și „armata miresei”. Invocate, pâinea, sarea, apa, grâul semnifică vigoarea, frumusețea castă, belșugul și norocul care trebuie să-i însoțească în viață pe tinerii căsătoriți. O. de colăcărie configurează un cadru de basm
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288566_a_289895]
-
-și hârbul, veche nalbă. (Ă) Și-or muri, cu lacrima alături,/sărăcia, rănile, oftatulă Doina cui va spune, când o-mpături,/c-au fost toate astea pe la leatul când pornise omul să doboare/lepra neagră-a vechilor zavistii, ca un Făt-Frumos pe-un cal de soare/pe deasupra anticelor triștii? (Ă) Nu răsună În veacuri Herodoții?/ Câte graiuri foamea nu-și uscară, de prin funduri palide de Sciții/până-n fruntea lanelor de vară? Iar acum: puzderiile astea/de lumini, de oameni pretutindeni
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
că influența romantică germană se face tot mai puțin vădită cu vremea în opera lui Eminescu. El se tot eliberează de ea, și în fond și în formă. Elementele de fond romantic-germane, mai frecvente la început (Floare albastră, Călin, Strigoii, Făt-Frumos din tei, Povestea teiului), apar mai târziu numai în "castelul" din Scrisoarea IV și în "castelul" din Luceafărul. Dar Luceafărul e mixt: "A fost odată" anunță o poveste românească, iar Cătălin și Cătălina sunt elemente populare românești; "castelul" și "pajul
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
un instrument de îmbogățire și rectificare a limbii literare, prin introducerea, cu gust, a elementelor populare în stilul cult, prin introducerea, cu îndrăzneală, dar cu tact, a neologismelor în limbă și prin grija de perfecțiune a formei. Iar Eminescu, în Făt-Frumos din lacrimă și mai ales în Sărmanul Dionis, a creat stilul "artistic" al prozei, stilul care nu spune, ci arată, care traduce în culori și imagini - care a fost apoi și al lui Delavrancea, cu mai puțin succes. Înainte de Eminescu
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
înalta misiune istorică ce-i revine, el trebuie să rămână permanent în țara tinereții fără bătrânețe, să privească mereu spre viitor!". Abandonându-și orientarea proiectivă, leninismul romantic ar fi încetat să existe. "Acei care vor privi înapoi vor păți ca Făt-Frumos din poveste, care, părăsind țara tinereții fără bătrânețe, pe măsură ce se apropia de trecut a îmbătrânit și a murit" (Activitatea ideologică...: 1972, 43). Setea romantică de eroism nu l-a părăsit pe Ceaușescu nici în ceasul al doisprezecelea. Din contră, s-
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
din Matei: 2007). Paramodernă deoarece se află cu un picior în trecut și cu altul în viitor. Dimensiunea antimodernă a leninismului romantic rezidă în caracterul său elitar, arhaic, romantic, prin care prezentul era respins în numele unor mitologii eroice în care Feți-Frumoși distrugeau balaurii moderni ai imperialismului, făcând din România o putere respectabilă și un lider de opinie la nivel global. Dimensiunea modernă a leninismului romantic are două componente: una materială și una ideologică, ambele leniniste. Industrializarea masivă, construirea de infrastructuri și
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
curiozități pe care nimeni nu le poate afla decât citind-o. Atunci când deschizi o carte, te întrebi ce se ascunde printre literele textului ei. Ei, bine, într-o carte se află tot ce vrei : poezie, bijuterii, armonie, cai, priveliști și feți-frumoși, mări și țări, munți și câmpii, ursuleți, flori, fluturi și din toate minunățiile câte ceva. Căci cartea este un ospăț amăgitor la care oricine este poftit. Nicăieri nu se poate forma și întreține mai cu efect gustul pentru lectură decât în
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
sunt multe cărți de basme, poezii și, în special, lecturile literare. Basmul ocupă o mare parte din copilăria noastră. Căci literatura populară este asemenea oglinzii unui loc fermecat în care s au reflectat, veacuri de-a rândul chipuri de voinici, Feți-Frumoși fără teamă, înțelepte și harnice Ilene Cosânzene, precum și fapte și evenimente mărețe, în unde mari și tremurânde. Basmul este izvorul nesecat de învățăminte, creatorul popular găsind nenumărate și variate mijloace artistice. Despre ele au grăit cu recunoștință mulți dintre scriitorii
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]