410 matches
-
o adresă greșită. Totuși, citesc pe o plăcuță „Doctor Welch, cardiologist“. Era Într-adevăr numele cuplului de prieteni ai lui Brook, dar nu știam că el era doctor. Mă așteptam să dau de niște artiști interesați de idei metafizice sau, fabulând mai departe, Îmi imaginasem că Brook ar fi În legătură cu niște membri enigmatici ai unor cercuri oculte, ascunși În spații secrete, disimulate de semiîntuneric și fum de lemn de santal! Faptul că mă aflam În plină lumină, În anticamera cabinetului unui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
mîneca lungă a tricoului (ați observat acest amănunt vestimentar complet nepotrivit cu arșița?), englezul a vomat, gestul fiziologic - de altfel, la limita scîrbei - fiind măcar la fel de emoționant ca și golul marcat din lovitură liberă în poarta Ecuadorului. Tabloidele britanice vor fabula, vor apela la gastroenterologi și specialiști în cromatică meniți să analizeze ce a mîncat Becks în ziua jocului. La rîndu-i, Zidane vomase și el în urmă cu doi ani, la Euro 2004, cu puțin înainte de a înscrie din penalty chiar
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
următoarele aspecte: funcția imaginativă este decisivă pentru vocabularul care descrie procesele de memorare; toate procesele de memorare au un purtător comun de mesaj - imaginea; tipologia acestor procese este dată de "gradul" de imaginare - a nara (realist), a istorisi (simbolizând), a fabula (a crea "fantasme"); există, totodată, forme narative corelate acestei tipologii - narațiune, istorie, povestire, precum și roluri corespondente ale subiectului - narator, istoric, povestitor de fabule. Forța de reprezentare pentru trecut a acestui câmp sau a acestei rețele semantice este asigurată de utilitatea
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
discurs potrivit cu împrejurările ... ; ... 3. început de cu vreme, de cu ziuă: tempestivum convivium banchet început de ziua (Guțu 562). 22 Vezi: făbula, ae f. 1. vorbe; subiect de vorbă: fabula fui am fost subiect de vorbă (Guțu 230). 23 Vezi: fabula Aesopi fabula lui Esop (Guțu 230). În literatura greacă, fabula apare la Hesiod, Arhiloc, înainte de a fi consacrată de Esop (sec. VII-VI î.Ch. - prima culegere, atribuită lui Esop, îi aparține lui Demetrius din Phaler, sec. IV î.Ch
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
Babrios și Phaedru. În literatura medievală franceză, sensul se specializează: fabliaux reprezintă povestiri scurte, în versuri, moralizatoare, doar relativ populare, compuse mai mult pentru a fi interpretate / recitate, decât pentru lectură. 24 Vezi: făbula, ae f. 3. Piesă de teatru: fabulam agere a juca o piesă, fabulam docere a pune în lucru (a da) o piesă, fabulam dare a da o reprezentație teatrală (Guțu 230). 25 " ... immaginazione è la ritenzione dell'assente, fantasia - la sua rielaborazione" (Ferraris 7). 26 Vezi: visiō
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
franceză, sensul se specializează: fabliaux reprezintă povestiri scurte, în versuri, moralizatoare, doar relativ populare, compuse mai mult pentru a fi interpretate / recitate, decât pentru lectură. 24 Vezi: făbula, ae f. 3. Piesă de teatru: fabulam agere a juca o piesă, fabulam docere a pune în lucru (a da) o piesă, fabulam dare a da o reprezentație teatrală (Guțu 230). 25 " ... immaginazione è la ritenzione dell'assente, fantasia - la sua rielaborazione" (Ferraris 7). 26 Vezi: visiō, ōnis f. 1. văz; 2. priveliște
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
moralizatoare, doar relativ populare, compuse mai mult pentru a fi interpretate / recitate, decât pentru lectură. 24 Vezi: făbula, ae f. 3. Piesă de teatru: fabulam agere a juca o piesă, fabulam docere a pune în lucru (a da) o piesă, fabulam dare a da o reprezentație teatrală (Guțu 230). 25 " ... immaginazione è la ritenzione dell'assente, fantasia - la sua rielaborazione" (Ferraris 7). 26 Vezi: visiō, ōnis f. 1. văz; 2. priveliște, vedere; 3. (fig.) reprezentare, idee, viziune (Guțu 614) 27 În
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
seamă e lacom să descopere „lucruri minunate de văzut și de povestit”. Când nu le întâlnește, probabil că le mai și inventează, ca să își pigmenteze evocarea cu episoade atractive, pline de „extraordinar”. Încât, acuzațiile lui la adresa unor „pretinși exploratori” care fabulează ca să pară mai interesanți sunt ce altceva decât un alibi pentru propriile, nu puține, „exagerații”. Ca să narativizeze, așa-zicând, „impresiunile”, reporterul riscă - după cum i se și întâmplă - să cadă în neverosimil și, mai rău, în scorneală. În fond, T.-R
TICAN-RUMANO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290169_a_291498]
-
ar fi dat (iau cuvintele din Biblie) șarpe sau pietre. Cum să explic starea sa, care denotă poate superioritate, iar eu o privesc meschin? Un lucru e cert: m-a contrariat atunci și continuă să mă contrarieze. *„Lumea mai și fabulează”? Să fie adevărate, oare, acele „lucruri de poveste” cu „muncitori” anume pregătiți sanitar (la Iași, dar și în alte părți) pentru datul mîinii cu „Tovarășul” și „Tovarășa”? În autobuz, un individ căruia nu i-am văzut fața striga că sîntem
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
păcură osiile căruțelor, uneori eram al doilea ciocan la nicovală când fierul era scos incandescent și moale și trebuia prelucrat repede. Îți mai amintești cum se face o potcoavă? Bogza parcă era neîncrezător și vroia să se convingă că nu fabulez. I-am descris pas cu pas cum se face potcoava de cal (cea de boi e diferită și mai puțin interesantă). Formidabil! Îți plăcea să lucrezi cu el? Nu, zic, era repezit și Își pierdea răbdarea, dacă nu prindeai repede
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
scrisă cu mai bine de jumătate de secol înaintea Istoriei naturale, Istoria ieroglifică se afla pe aceeași lungime de undă în ceea ce privește reprezentarea animalelor, chiar dacă sursele lui Cantemir erau, de bună seamă, cele ale antichității și ale Evului Mediu. Iată, deci, fabula 251 din corpusul esopic, intitulată Liliacul și nevăstuicile: "Un liliac tocmai căzuse la pământ. Fu prins de o nevăstuică și, aflându-se în primejdie de a fi omorât, se rugă de ea să-i lase viața. Când nevăstuica i-a
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
31 Diogene Laertios, op. cit., p. 243. Cartea a IV-a a Macabeilor, de orientare tot stoică, reia această opinie, considerând că prudența ar fi "cea mai mare virtute". (vezi Septuaginta, vol. 3, p. 634.) 32 Idem, p. 457. 33 Vezi fabula Lupii și câinii care s-au împăcat unii cu alții, în Esop, Fabule, traducere de Traian Lăzărescu, Editura Minerva, București, 1980, p. 116. 34 Albert the Great, op. cit., p. 156. 35 D. Cantemir, op. cit., p. 466. 36 Aristote, Histoire des
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
430 Diogene Laertios, op. cit., p. 243. Cartea a IV-a a Macabeilor, de orientare tot stoică, reia această opinie, considerând că prudența ar fi "cea mai mare virtute". (vezi Septuaginta, vol. 3, p. 634.) 431 Idem, p. 457. 432 Vezi fabula Lupii și câinii care s-au împăcat unii cu alții, în Esop, Fabule, traducere de Traian Lăzărescu, Editura Minerva, București, 1980, p. 116. 433 Albert the Great, op. cit., p. 156. 434 D. Cantemir, op. cit., p. 466. 435 Aristote, Histoire des
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
de către ilustratorii edițiilor și traducerilor lui Ovidiu ca și de pictori (Bramantino, Bronzino, Zuccari, Rubens, Gyselaer, Elsheimer etc.). Numeroși comentatori medievali și umaniști au căutat să interpreteze sensurile alegoric și moral al acestei povești ("Hospitalitas Deo grata. Baucis și Filemon fabula docet hospitalitatem ac frugalitatem Deo gratam esse..." scrie în secolul al XVI-lea Georgitus Sabinus). Ovidiu, moralizat și creștinat, a făcut din Filemon și Baucis o imagine a poporului evreu în așteptarea revelării lui Dumnezeu (coliba fiind imaginea bisericii creștine
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
ea cu adevărat”, având ca sursă rapoartele ambasadorilor venețieni, deci ale unor oameni care făceau și spionaj. Oare de ce n-ar avea tot atâta credibilitate și documentele lăsate de Securitate? Chiar dacă omul a fost definit și ca o ființă care fabulează, nu putem să nu ținem cont de documente. Mărturiile pe care le vom avea din aceste arhive, oricât de multe, vor reprezenta, din nefericire, doar dintele dinozaurului, de la care plecând istoricii vor reconstitui, asemenea lui Cuvier, dinozaurul întreg. Slujitorilor muzei
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
se vorbească atât de mult așa cum a fost criza economică declanșată în anul 2008. Cele mai multe discuții s-au purtat, așa cum era de așteptat, în jurul unui conspiraționism ieftin, care n-a depășit nivelul bârfelor din satul copilăriei mele în care oamenii fabulau intens despre averea gestionarului de la Mat sau despre numărul de iubite pe care le avea noul pădurar. Atât gestionarul, cât și pădurarul reprezentau fiecare, în sine, un centru de putere, iar puterea a avut mereu ceva misterios și ascuns, care
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
tăcut. Iar cei care neagă, și se arată jigniți de enormitatea insinuantă a spectacolului grotesc, nu e de presupus că se recunosc a descinde din spița lui Caftangiu? Ei percep instinctual că în subiacent Sîrbu li se adresează: de te fabula narratur. în felul lui, fiecare dintre cele două jurnale e un document. Unul numește evenimente, celălalt le stoarce sensul. Cei plecați în afară fac ce pot, prin faptă și cuvânt, unii dintre cei rămași nu fac ce nu pot, dar
Jurnale care îți răspund by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/12563_a_13888]
-
Telefil fabulă compilativă după Donici și Krîlov, în ediție revăzută și adaptată - Trecuse de miezul nopții și tocmai revedeam pe Prima Tv BigBrotheru’, că altfel nu pot adormi ( voi reveni cândva cu explicații), când aud pe palier lătratul câinelui-lup cu domiciliu stabil
Bacalaureatul by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13700_a_15025]
-
basm la alegere. - Legenda. Caracteristici (câte un text pentru legenda istorică) - Rudyard Kipling - Cărțile junglei - Folclorul copiilor - Ghicitori - Proverbe - Vasile Alecsandri - Pasteluri - Anton Pann - Năzdrăvăniile lui Nastratin Hogea - Ana Blandiana - Întâmplări din grădina mea (sau Alte întâmplări din grădina mea) - Fabula ( La Fontaine - o fabulă la alegere, G. Topîrceanu, Bivolul și coțofana) - Ion Creangă - Amintiri din copilărie (părțile I și II) - Emil Gârleanu - Din lumea celor care nu cuvântă - Mihail Sadoveanu - Stigletele, Dumbrava minunată, La Mestecănei - Marin Sorescu - Unde fugim de-
ORDIN nr. 5.908 din 12 noiembrie 2008 privind aprobarea Programei la disciplina Limba şi literatura română şi universală pentru copii şi metodica predării activităţilor de limba română - educatoare în grădiniţele de copii cu predare în limbile minorităţilor, pentru Concursul naţional unic pentru ocuparea posturilor didactice declarate vacante în învăţământul preuniversitar, şi a Programei la disciplina Limba şi literatura română şi universală pentru copii şi metodica predării limbii şi literaturii române la clasele cu predare în limbile minorităţilor - institutori/învăţători, pentru Concursul naţional unic pentru ocuparea posturilor didactice declarate vacante în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205432_a_206761]
-
s-a atins genul ăsta de... Bine, Aldulescu mai atinge genul ăsta de marginalitate, de devianta, dar la Aldulescu mi se pare că-i mai multă ficțiune, omu-i clar că are legătură cu mediile astea lumpene, dar le mai și fabulează. Am vrut să vin cu o perspectivă de la firul ierbii. Și să dau o descriere societății în ansamblul ei. M-a mâncat chestia asta, dincolo de Ferentari, cumva să arăți că oamenii ăia nu-s așa de diferiți, că întreaga societate
„E un soi de ură de sine” () [Corola-website/Science/295777_a_297106]
-
Mediul original - care continua să existe cu organizările tematice tipice - era conversația antrenantă. Poveștile cu incidente grave puteau fi folosite ca și lecții de morală. Colecțiile de exemple au ușurat munca predicatorilor, care aveau nevoie de astfel de pilde. O fabulă putea prezenta o concluzie morală; același lucuru îl putea face și o scurtă cugetare istorică. S-a lansat astfel o concurență a speciilor în care gusturile și statuturile sociale erau - dacă e să credem colecțiile medievale - decisive. Clasele muncitoare preferau
Istoria romanului european () [Corola-website/Science/299178_a_300507]
-
creștinismului, scriitorul însuși afirmând că “este ortodox fiindcă este get”. Această înțelegere a lumii în cicluri lungi și prin procese modelatoare enigmatice, la limita suprasensibilului, autorul o întărește doctrinar prin alte cărți pătrunzătoare în idee cum ar fi “Genius Loci. Fabula Caii Singuratice”(2006) precum și “Arhetipul Călugărilor Sciți”(2005), un breviar de istorie culturală autohtonistă. În 1987, la sugestia lui Nestor Vornicescu, scriitorul a reușit să adune mai mulți savanți de prestigiu în cadrul "Grupului pentru istorie alternativă", un colectiv independent de
Artur Silvestri () [Corola-website/Science/314111_a_315440]
-
la numeroase versiuni. Una din ele a fost păstrată sub forma unui ansamblu de manuscrise datând probabil din secolul I, și numită "Augustana". La această colecție se face de fapt referire când se menționează astăzi „fabulele lui Esop“. Din Grecia, fabula ajunge la Roma. Horațiu propune o adaptare remarcabilă a „Șobolanului de oraș și șobolanul de câmp“ (Satire, II, 6), pe care unii critici o consideră superioară versiunii lui Jean de La Fontaine. El va fi urmat de Fedru care va face
Fabulă () [Corola-website/Science/297137_a_298466]
-
Acesta se inspiră uneori din englezul John Gay sau din spaniolul Iriarte. În secolul al XIX-lea, fabula nu va mai fi practicată. Totuși, în Rusia Ivan Andreievici Krilov are un talent înnăscut în scrierea acestui fel de povestire. Cuvântul fabulă provine din lat. "fabula" cu sensul de "povestire". În sens larg, termenul denumește "nucleul faptelor din care este constituită acțiunea unei opere literare", iar în sens restrâns reprezintă specia genului epic în versuri sau în proză în care sunt povestite
Fabulă () [Corola-website/Science/297137_a_298466]
-
din englezul John Gay sau din spaniolul Iriarte. În secolul al XIX-lea, fabula nu va mai fi practicată. Totuși, în Rusia Ivan Andreievici Krilov are un talent înnăscut în scrierea acestui fel de povestire. Cuvântul fabulă provine din lat. "fabula" cu sensul de "povestire". În sens larg, termenul denumește "nucleul faptelor din care este constituită acțiunea unei opere literare", iar în sens restrâns reprezintă specia genului epic în versuri sau în proză în care sunt povestite diferite întâmplări puse pe seama
Fabulă () [Corola-website/Science/297137_a_298466]