1,719,000 matches
-
serie a ,blestemelor" de la Bolintineanu la abia amintiții Arghezi și Ion Barbu. Asemenea observații privind recurența unor teme, subiecte sau personaje, a unor procedee artistice demonstrează organicitatea literaturii române, faptul că ea a căpătat curând o personalitate bine conturată care făcea ca începătorii să-și afle urmași, iar spiritele congenere să se reîntâlnească pe trepte artistice diferite, peste decenii sau chiar la intervale mai scurte, întrucât cunoșteau aceeași lume, se împărtășeau din aceleași izvoare culturale, se supuneau aceluiași cod literar (cazurile
Creație și anticipare by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/11304_a_12629]
-
Interesantul articol ar fi meritat să fie dezvoltat. O altă constantă a preocupărilor lui Nicolae Mecu este, spuneam, relația clasicism-romantism, altfel, bine știută. Aplecându-se atent asupra paginilor lui Daniil Scavinschi, istoricul literar bagă de seamă că neoclasicul de la 1825 ,face un salt în noua sensibilitate abia întrezărită la orizontul culturii romanești și vorbește de o romanticească priveală, situându-se astfel printre primii autori români care foloseau termenul de Ťromanticť". ,Daniil cel trist și mic" din Epigonii cultivă pe alocuri un
Creație și anticipare by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/11304_a_12629]
-
trist și mic" din Epigonii cultivă pe alocuri un romantism tenebros. în schimb, clasicul Costache Negruzzi a știut ,să renunțe la nuvela senzațional-romanțioasă și să păstreze din romantism doar câteva procente menite a-i doza dominanta clasică spre a o face mai vie, mai colorată, mai pe gustul cititorului modern". în Alexandru Lăpușneanu, prima capodoperă a nuvelei românești e de semnalat ,aportul componentei clasice derivată din clasicismul tipologic, care cenzurează eventualele excrescențe romantice și conferă observației și notației realiste maxima economie
Creație și anticipare by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/11304_a_12629]
-
clasicismului cu romantismul pentru epoca începuturilor literaturii noastre literare și nu numai, unanim cunoscută, este examinată mai aplicat, mai explicit, trecându-se în chip decis dincolo de enunțul general, de o formulă cvasi-abstractă. în Argumentul pe care l-am citat, autorul făcea o adevărată profesie de credință, declarându-se adeptul moderației metodologice și respingând excesele, atitudine critică rezonabilă pe care o subscriem și noi. Aceste ,eseuri au încercat să îmbine adresarea către specialiștii cu deschidere către publicul larg și limbajul tehnic cu
Creație și anticipare by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/11304_a_12629]
-
netransfigurat: toate aceste ,abilități" de versificare postmodernistă nu pot fi echivalate cu marea poezie. Ea se aproximează și se atinge prin depășirea acestui nivel agreabil, dar primar; abia vizionarismul unor Mircea Cărtărescu sau Mariana Marin constituie pragul de la care se face, în lirica generației '80, saltul către Altceva. Din această perspectivă privind lucrurile, volumul de debut al lui Dan Coman, Anul cârtiței galbene, ar fi trebuit, ca și o bună parte a liricii ,milenariste" create de componenții ultimei generații (de la Ruxandra
Poeme de noapte by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11299_a_12624]
-
și dau din picioare: tot ce e înlăuntrul trupului trebuie scos./ dau din mâini și dau din picioare și dau din gură/ până ce umilesc umplutura din spatele cărnii", ,în spatele a o sută de pleoape mai verzi decât fierea/ ochiul cel limpede făcând primele mișcări. scormonind./ cu multă răceală trecând prin nesfârșitele încăperi ale capului"... În ,bunele dimineți", personajul se contemplă în luciul unei cești, la ora cafelei sau a ceaiului burghez, surprinzându-se în plină și ireversibilă metamorfoză. Înlăuntrul e prepoziția predilectă
Poeme de noapte by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11299_a_12624]
-
și ireversibilă metamorfoză. Înlăuntrul e prepoziția predilectă, legând sintactic și semantic trupul de o prezență străină, kafkiană, o monstruozitate fără nume și chip, tocmai pentru că poate lua orice chip și nume. Un alien despovărat de efectele speciale ale cinematografiei și făcut să rămână, pentru totdeauna, în acest adăpost de carne dulce și sânge cald. Strecurat într-o identitate umană furată adevăratului posesor, demonul vine cu puterea lui de a altera și fărâma lumea, distorsionând tiparele divine și maimuțărind, în chip specific
Poeme de noapte by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11299_a_12624]
-
și până ce podelele se rulează în mijlocul încăperilor ca niște covoare" (Poem pentru MhM, 3); ,inspir cu putere: toate obiectele se înclină către fața mea/ gata să-și piardă echilibrul./ expir scurt și precis: lucrurile cad în cealaltă parte/ și se fac țăndări./ (...) mă întorc într-o parte și imediat se face gaură în pământ/ mă întorc pe o mie de părți dar parcă de o mie de ori/ aș întoarce în tigaie un pește mare și unsuros/ care cu ochi mare
Poeme de noapte by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11299_a_12624]
-
Poem pentru MhM, 3); ,inspir cu putere: toate obiectele se înclină către fața mea/ gata să-și piardă echilibrul./ expir scurt și precis: lucrurile cad în cealaltă parte/ și se fac țăndări./ (...) mă întorc într-o parte și imediat se face gaură în pământ/ mă întorc pe o mie de părți dar parcă de o mie de ori/ aș întoarce în tigaie un pește mare și unsuros/ care cu ochi mare și unsuros/ m-ar privi până la ultima înghițitură" (Poemul de
Poeme de noapte by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11299_a_12624]
-
prin schimbări factice de planuri și rupturi inutile de sens. Având deja conturată o metaforă centrală, structurantă, capabilă să poarte cu sine numeroase versuri (este alienarea despre care am vorbit), el o parazitează prin dezvoltări și efecte ,colaterale", care nu fac decât să strice paginile plachetei. Organicismul viziunii s-ar fi cuvenit dublat de o organicitate a poeziei, de o creștere a acesteia din sine însăși, în acord cu propriile ritmuri de evoluție și performare. Nu e păcat ca aceste poeme
Poeme de noapte by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11299_a_12624]
-
a i se supune necondiționat. La polul opus criticismului luciferic, poeta se dăruie lumii nu doar prin contemplație, ci și printr-un soi de automatism existențial, lăsîndu-se în voia ei, sublim părăsită de voință: ,și n-ar trebui să mai fac nimic// decît să mai fac nimic// decît să mă las în voia/ pornirii mele spre zbor/ și spre cîntec/ fără nici o urmare" (simt în mine oase de pasăre). Ceea ce e o morală a extazului. Contrar poeticii pe care o ilustrează
Extaz și materie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11298_a_12623]
-
La polul opus criticismului luciferic, poeta se dăruie lumii nu doar prin contemplație, ci și printr-un soi de automatism existențial, lăsîndu-se în voia ei, sublim părăsită de voință: ,și n-ar trebui să mai fac nimic// decît să mai fac nimic// decît să mă las în voia/ pornirii mele spre zbor/ și spre cîntec/ fără nici o urmare" (simt în mine oase de pasăre). Ceea ce e o morală a extazului. Contrar poeticii pe care o ilustrează Lidia Lazu, așa cum am văzut
Extaz și materie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11298_a_12623]
-
Așadar, un dat fundamental, imuabil, un traiect prescris ca o răsfrîngere a tragismului condiției omenești: ,Vreau să vorbesc de scriitori și de cei care le sînt asemănători. Acești oameni ar fi fost, oriunde și oricînd, niște exilați. Istoria n-a făcut altceva decît să le ofere un titlu și să le indice o cale, pe care ei o aleseseră dinainte și pe care Platon o numea Ťthymosť sau plan vital, născut odată cu noi". Firește, nu toți corespund dignității exilului. Fie ca
Vintilă Horia sau "exilul pur" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11321_a_12646]
-
pur și etern în mine, restul, lumea actuală și tot ce-i stă scris pe față, mi-este indiferent sau ostil. Circul acesta ar vrea să mă recuprindă, să mă arunce din nou în groaza de singurătate din care e făcută mlaștina cu sclavi a acestui timp fals optimist, timp de moarte fără acuzare și de asasini deveniți modele universal valabile". O asemenea radicalitate implică și o suficient de aspră critică adresată Occidentului ce i se pare scriitorului nostru insensibil, trîndav
Vintilă Horia sau "exilul pur" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11321_a_12646]
-
al tradiției, de reacționar (pe cînd, punctează el, revoluție vine, paradoxal, de la revolutio ,întoarcere înapoi", reacțiune vine, tot atît de paradoxal, de la reactio, ,schimbare"), de cititor admirativ al lui Dante, dar și al unor Swedenborg, René Guenon, Julius Evola, îl face să deplore materialismul ce ar domina în chip teribil, nu doar Estul comunizat, ci și Occidentul democratic. ,Democrația liberală", ca și marxismul, nu sînt, în concepția sa, decît, în aceeași măsură, produsul unui ,determinism" desuet, cu premise în secolul al
Vintilă Horia sau "exilul pur" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11321_a_12646]
-
și științifică astăzi scoasă din uz". O soluție i se pare lui Vintilă Horia a fi o sinteză între știință și credință, întrupată la o treaptă supremă de Dante, a cărui deviză era ,justiție, caritate și libertate", sinteză ce ar face posibilă asigurarea autenticei libertăți individuale, în planul unui creștinism asumat ,atît în lumina dreptului natural, cît și în aceea a drepturilor omului". Nu trebuie uitată etapa de tinerețe a lui Vintilă Horia, petrecută în atmosfera revistei Gândirea și în preajma lui
Vintilă Horia sau "exilul pur" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11321_a_12646]
-
Mă refer la stringența evoluțiilor, la strictețea construcțiilor muzicale, la robustețea sonorităților. Evoluția muzicală devine veridică, deloc circumstanțială sub raportul constituirii în sine a materiei sonore. O întreagă lume a turmentatului secol XX ne este revelată prin intermediul felului în care fac muzică acești bravi cvartetiști americani. Am așteptat cu special interes prezența în Festival a muzicienilor Cvartetului de coarde ,Stradivari"; nu numai datorită faptului că trei dintre muzicienii formației sunt originari din România, că un muzician cum este Mariana Sârbu, prima
Un florilegiu al evenimentelor muzicale by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11308_a_12633]
-
15 cărți de critică în șapte ani, cel mai recent fiind volumul Flashback 1985: Începuturile ,noii poezii" (2005), care ar fi trebuit să fie prima lui carte de critică, un portret colectiv al generației poetice optzeciste. Ion Bogdan Lefter își făcuse debutul în poezie (în volumul colectiv Cinci, 1982, și în Globul de cristal, 1983), apoi în proză (tot într-un volum colectiv, Desant '83). E, fără îndoială, o personalitate importantă și influentă a actualității noastre literare. E cu atât mai
Acreditarea postmodernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11323_a_12648]
-
cu tenacitate aceeași problematică, dezvoltând-o, adâncind-o, plasând-o în contexte din ce în ce mai largi" (p. 6-7). E o critică de campanie, angajată hotărât într-o bătălie culturală, fără un echipament bibliografic prea încărcat, dar suficient de bine informată pentru a face față confruntărilor. Dintre optzeciști, Ion Bogdan Lefter era cel mai bine pregătit și cel mai bine plasat pentru o critică de direcție în sensul postmodernismului. Contribuția sa la ,dosarul" acestei bătălii e considerabilă, nu doar în faza de pionierat a
Acreditarea postmodernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11323_a_12648]
-
apelează la scurta lui istorie de întrebuințare în critica românească (prima lui atestare românească e găsită în 1982, la Alexandru Mușina, p. 20). Disocierile de modernism (p. 35-42), avangardă (p. 42-43, 59), textualism (p. 59) și analiza detaliată a breșelor făcute de experiment pentru anticiparea postmodernismului (p.94-111) sunt adecvate, necesare și productive. Criticul are o bună situare și față de bibliografia occidentală a subiectului, fișată selectiv, dar edificator (p. 26-34). Ion Bogdan Lefter practică o critică a ideilor înrudită cu aceea
Acreditarea postmodernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11323_a_12648]
-
problemei, criticul nu eludează definirea postmodernismului românesc, în câteva pagini de sinteză din 1995 (p. 81-85, rescrise după o primă versiune din 1986, p. 43-47), care ar putea figura în cel mai serios dicționar. Aici am, totuși, o imputare de făcut. În 2002, când apare ediția a doua a cărții lui Ion Bogdan Lefter despre postmodernism, aș fi simțit nevoia să văd un dialog critic cu perspectiva impusă de Mircea Cărtărescu despre postmodernismul românesc în cartea sa apărută în 1999, însă
Acreditarea postmodernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11323_a_12648]
-
pe o relicvă glorioasă, grijuliu să nu fie azvârlită la gunoi. Tânărul este... era teolog și filozof și mi-a pus una din întrebările de care acum îmi vine să zâmbesc și care, pe vremea când aveam anii lui, mă făceau să mă încing în discuții pasionate... De ce scria el, ideea, intrând în realitate, se strâmbă, se îndoaie, ori chiar se frânge, ca bățul în apă?... Legea fizică se aplică neapărat și celei morale?... Știți de câtă șiretenie sunt în stare
Secerea dă grâu... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11324_a_12649]
-
rozul ecleziastic al ierarhiilor cerești, scutite să mai gândească; rozul activist al... (sar un rând!) ...râgâind după mese copioase, rozul de șef arogant, leneș, apatic, ori glumeț, șmecheros, din cabinetele capitonate, înaintea cărora, cetățeanul, hăituit, dacă apucă să intre, își face mai întâi cruce... (Răspuns cuprins în întrebare.) * Ce ocaziune mai nimerită decât sumitul evropenesc... Ce nimereală mai bună AR FI G|SIT EI, cei răi de gură, cu călimările-n brâu, mici, mari, groși, subțirei, decât să scrie: ...și tranzitară
Secerea dă grâu... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11324_a_12649]
-
dar... Are de toate: patru ore, umor (trebuie să vedeți secvența în care ,gazda" documentarului, Michael Wood este obligat de către un general pakistanez - care preda lecții de strategie despre Alexandru - să traverseze un râu în maniera macedoneanului: pe o plută făcută din paie și dintr-o prelată veche. Ghiciți care e rezultatul), suspens (naratorul este atacat de bandiți în Afganistan, încă în plin război), explicații elaborate și citate din istorici, chiar și legende sau balade locale, deci acuratețe, plus o diversitate
Bietul Documentar by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11331_a_12656]
-
cu întrebări neelucidate. Datorită temei alese dar și abordării, documentarul în cauză nu suferă de acest defect, ci e un epitom al ,cunoașterii situate" , în termeni de epistemologie. Merge pe urmele lui Alexandru, dar nu ignoră prezentul local, ba chiar face conexiuni între acesta și aspectul sau statutul locului respectiv pe vremea macedoneanului. Gazda nu se preface obiectivă, dimpotrivă, face comentarii radicale asupra războiului (care, în treacăt fie spus, a făcut praf patrimoniul muzeului din Kabul, unica mărturie a unei întregi
Bietul Documentar by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11331_a_12656]