1,003 matches
-
În care obiectivele rezidă În „cunoașterea terminologiei” (ori a factologiei), coloana de infinitive (acțiuni) poate cuprinde verbe ca: a defini, a distinge, a asimila, a identifica, a-și aminti, a recunoaște; apoi, În coloana obiectelor se pot enumera: fapte, informații factuale (surse, nume, date, evenimente, persoane, locuri, perioade de timp, exemple etc.), iar mai departe, următoarea coloană ar putea să vizeze metodele: lectură, observare directă a realității, audierea unei expuneri, experimentare etc. Pe scurt, ciclul: „a cunoaște terminologia” → „a asimila” → fapte
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
nume, date, evenimente, persoane, locuri, perioade de timp, exemple etc.), iar mai departe, următoarea coloană ar putea să vizeze metodele: lectură, observare directă a realității, audierea unei expuneri, experimentare etc. Pe scurt, ciclul: „a cunoaște terminologia” → „a asimila” → fapte, informații factuale etc., s-ar completa cu → „lectura textului din manual”, de exemplu; b) Când obiectivele vizează Învățarea unor concepte definite ori a unei reguli, a unei idei (ca legătură dintre două sau mai multe concepte, ca relație abstractă), În coloana infinitivelor
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
calitatea de a părea spontane (chiar dacă sunt Îndelung gândite) - și corelate strâns cu gradul de cunoaștere al participanților. Revenind la tipurile de Întrebări, acestea pot fi: de cercetare, de aprofundare sau direcționare de probleme, pregătitoare și de redirecționare, de depersonalizare, factuale, afective, anonime etc. În mod concret, desfășurarea În condiții optime a acestei metode presupune Îndeplinirea unor condiții și anume: a) clasa de elevi să se Împartă În mai multe microgrupuri (echipe) funcționale, fiecare cu același număr de participanți; b) grupurile
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
greu descompusă prin alte variabile, în schimb varianța intrașcoli este bine descompusă statistic. Aceasta se realizează cu ajutorul a două categorii de variabile: 1. variabile de ordin psihosociologic - atitudinea părinților față de muncă și față de venitul școlar al copilului; și 2. variabile factuale - condiții materiale de viață, venit, nivel de instrucție al părinților. Factorii psihosociologici explică rezultatele la test mai bine decât variabilele factuale (care acoperă 25% din varianță). Dacă introducem și variabilele specifice școlii, acestea explică rezultatele la teste ale elevilor mai
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
variabile: 1. variabile de ordin psihosociologic - atitudinea părinților față de muncă și față de venitul școlar al copilului; și 2. variabile factuale - condiții materiale de viață, venit, nivel de instrucție al părinților. Factorii psihosociologici explică rezultatele la test mai bine decât variabilele factuale (care acoperă 25% din varianță). Dacă introducem și variabilele specifice școlii, acestea explică rezultatele la teste ale elevilor mai bine decât cele factuale, dar mai puțin bine decât cele psihosociologice. Raportul Plowden și raportul Coleman conduc la concluzia că inegalitățile
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
viață, venit, nivel de instrucție al părinților. Factorii psihosociologici explică rezultatele la test mai bine decât variabilele factuale (care acoperă 25% din varianță). Dacă introducem și variabilele specifice școlii, acestea explică rezultatele la teste ale elevilor mai bine decât cele factuale, dar mai puțin bine decât cele psihosociologice. Raportul Plowden și raportul Coleman conduc la concluzia că inegalitățile în performanțele elevilor rezultă mai degrabă din diferențierile de ordin social și familial decât din disparitățile de ordin material și pedagogic dintre școli
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
parte importantă a forței de muncă are un nivel de instrucție mai mare decât cel necesar pentru slujbele pe care le ocupă. Supraocuparea nu este însă foarte clar conceptualizată (Bills, 2004): supraeducația este măsurată prin estimări subiective sau prin indicatori factuali, iar în cel de-al doilea caz, nu se știe precis cum se stabilește nivelul „optim” de educație pentru o slujbă, folosindu-se de obicei media nivelului de instrucție al celor ocupați în respectiva poziție. Nici traiectoriile profesionale ale celor
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
au fost testați peste 265.000 de elevi din 43 de țări. În România, au fost incluși în studiu 4.831 de elevi din 177 de școli. Pe lângă test, elevii au completat și un chestionar cu întrebări de opinie și factuale, referitoare la mediul socioeconomic de proveniență. Directorii școlilor participante au completat și ei un chestionar referitor la caracteristicile școlii. Testele au fost astfel concepute încât media rezultatelor să fie de aproximativ 500 de puncte. Media generală a elevilor din România
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
ele. Concepția istorică pe care Platon o îmbrățișează este schițată după același sistem. Această concepție este exact opusul celei moderne, unde trecerea timpului aduce cu sine progres, la Platon fiind vorba de apariția în timp a degenerării și regresului. Situația factuală în istoria contemporană lui Platon îl îndreptățea să adopte o astfel de teorie, democrația și tirania fiind mai „noi” decât oligarhia și aristocrația. Pe de altă parte, filosoful crede în întreruperea acestui circuit descendent al istoriei, chiar el propune două
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
a mutațiilor care va duce la o degenerare din ce în ce mai accentuată. Or, tocmai o problemă de „genetică”, adică una ce nu mai ține doar de structura sufletului, ci și de cea trupului, vine să ofere explicația declinului ereditar al constituției drepte factuale. (În paranteză fie spus, s-ar putea foarte bine ca explicația lui Platon să ni se pară obscură datorită codului științific diferit referitor la genetică, deși s-ar spune că aceasta se naște ca știință abia cu Mendel, cu Watson
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
într-un neam ce este înclinat spre câștig și unul spre orânduirea dreaptă și dă naștere proprietății private și relațiilor de stăpânire dintre oameni. Constituția care ajunge să se corupă nu este, așadar, deloc, cea ideală, ci este proiecția ei factuală: „E mai degrabă dificil ca o cetate constituită așa să se modifice: dar, pentru că orice lucru generat <în mod natural> are parte de corupere naturală (phtora), nici această constituire nu poate să dureze tot timpul, ci se destramă”. Am insistat
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
physis-ului, unde geneza (ce vizează sufletul și trupul) este determinată de un acord numeric cu perioadele cosmogonice; altul ar fi „creșterea” (trophe), care se referă la dezvoltarea înzestrării naturale a trupului, iar altul ar fi „educația” (paideia). Declinul constituției drepte factuale este declanșat în primul rând de o necunoaștere, adică pornind de la nivelul educației și, în mod corespunzător, de la cel al rațiunii și științei. Se vede de aici că pentru Platon modelul cetății drepte și modelul moral al individului drept se
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
care ar trebui să corespundă unor tot atâtea expresii sufletești din sufletul conducătorilor. Pentru a evita o confuzie taxonomică, vom desemna prin Kallipolis prima dintre constituțiile care intră în morfologia sa politică (chiar dacă Platon o vede din punct de vedere factual doar posibilă) sub cele două forme, regalitatea (filosoful rege sau regele filosof) și aristocrația (aristocrați filosofi sau filosofi aristocrați). Kallipolis-ul reprezintă proiecția acelui model ceresc pe pământ. Acesteia îi urmează timocrația (timarhia) (sau constituția cretană și spartană), apoi oligarhia, în
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
a triarchic model”, Gifted Child Quarterly, 40, pp. 129-137. Sternberg, R.J., Gastel, J. (1989a), „Coping with novelty in human intelligence: An empirical investigation”, Intelligence, 13, pp. 187-197. Sternberg, R.J., Gastel, J. (1989b), „If dancers ate their shoes: Inductive reasoning with factual and counterfactual premises”, Memory and Cognition, 17, pp. 1-10. Sternberg, R.J., Lubart, T.I. (1991), „An investment theory of creativity and its development”, Human Development, 34 (1), pp. 1-32. Sternberg, R.J., Lubart, T.I. (1995), Defying the crowd: Cultivating creativity in a
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
conduce către analizele profesionale de p.p., realizate pentru a înțelege cauzele și consecințele deciziilor de p.p.. Aceste analize au o dimensiune practică și normativă foarte puternică, reprezentând o aplicare concretă a științelor sociale la rezolvarea unor probleme sociale concrete. Cunoașterea factuală a realităților sociale reprezintă baza pentru diagnosticarea stării societății. Orice societate își propune anumite scopuri, iar studiul p.p. poate ajuta la realizarea acestora prin formularea unor studii profesionale de tipul „dacă ... atunci”, permițând monitorizarea mai bună între ceea ce ne-am
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Exercitarea acestui rol de către comunitatea științifică conduce la dezvoltarea nivelului de informare al cetățenilor pe teme de interes public și aflate în dezbatere publică (sau vizând dezbaterea publică), îmbunătățește calitatea dezbaterii pe teme de politică publică prin structurarea pe baze factuale, analizate științific a unor opțiuni de decizie politică, ridică nivelul (calitatea) dezbaterii politice în legătura cu „politicile corecte” care trebuie adoptate pentru a duce la îndeplinire „scopurile corecte” negociate și stabilite politic. Toate elementele menționate mai sus nu trebuie să
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
au, prin definiție, o valoare practică. În primul rând, studiile de p.p. pot să ofere descrieri ale acțiunii guvernamentale în diverse zone de politică sectorială (politică socială, protecția mediului, sănătate, politică fiscală, apărare etc.). Aceste studii ne oferă o bază factuală de informație indispensabilă pentru orice efort realist și coerent de gestiune a unei societăți. Nu mai puțin, studiile de p.p. ne ajută să interogăm cauzele, factorii determinanți în stucturarea p.p. Putem înțelege de ce o anumită p.p. are un anume profil
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
cu nume precum Monet, Degas sau Shakespeare, a nu bea o asemenea băutură devine chiar un act deviant împotriva culturii. Astfel, argumentarea trece de la descrierea elogioasă la o presiune națională pentru a cumpăra produsul respectiv. Atunci când legislația nu permite comparații factuale între diferite mărci, este evident că se ajunge la un elogiu care nu mai angajează realul sau caracteristicile obiective ale obiectului. De asemenea, puterea publicității de a influența comportamenul depinde și de caracteristicile personale și situaționale ale consumatorului. J.F. Engel
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
un număr ridicat de evaluatori și un efort constant de aducere la zi a exercițiilor. Date biografice Inventarele biografice sunt construite pentru a măsura succesul profesional și cuprind o mare varietate de informații privitoare la candidații pe post: de la date factuale, la mediul de proveniență, familie, caracteristici fizice, antecedente medicale până la tipul de lecturi favorite, modalități de petrecerea timpului liber, ș.a. Cercetătorii au diferențiat itemii din structura inventarelor biografice în itemi „hard” la care răspunsurile candidaților pot fi verificate (cum ar
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
și transferul unor mase mari de populație de la țară la oraș („milioane de țărani au trecut la munca industrială sau la cea individuală”). Este vorba despre două fenomene pe care Andreotti le vede dintr-un punct de vedere strict pragmatic, factual, material, aproape nomenclator aș spune. Prezența lor pe listă este lipsită de semnificație, cu excepția faptului că există (sau sunt actuale). Pur nominalism administrativ. Andreotti nu se preocupă, de parcă n-ar fi treaba lui, de efectele omenești, culturale și politice ale
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
de: toleranță; Sub presiune, devine: moale, răzbunător, în retragere; Se teme de: conflicte, presiune prea mare; Ar fi mai eficace cu un plus de: implicare personală, asertivitate, raționalitate. Motivații: moderație și capacitatea de a se acomoda; Scop: să armonizeze mediul factual și uman; să minimizeze schimbările; Îi judecă pe ceilalți pentru: umanitatea lor, fidelitatea și stabilitatea; Îi influențează pe ceilalți prin: consistență și amabilitate; Valoarea pentru organizație: predictibil, poate ține un ritm constant, respectă autoritatea și organizația, transformă confruntarea în element
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
plus de: încredere, entuziasm, acceptarea schimbării și inovației. Motivații: să facă lucrurile cu seriozitate și după reguli; Scop: exactitate, predictibilitate, nevoia de a înțelege; Îi judecă pe ceilalți pentru: funcționarea lor mentală; Îi influențează pe ceilalți prin: argumente logice, date factuale; Valoarea pentru organizație: conștiincioși, aspiră către calitate, fără „dispoziții sufletești”, caută soluții logice, evaluează; Tendința de a abuza de: analize și teste, metode vechi; Sub presiune, devine: îngrijorat, perfecționist, prea prudent; Se teme de: ridicol, schimbări bruște, dezorganizare; Ar fi
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
aceea a științei politice. Trebuie spus dintru Început că această „istorie analitică a Convenției Democratice”, deși refuză „amprenta partizanatului politic sau a comentariului bazat În special pe opinii și judecăți de valoare” și ține să aibă ca fundament „judecăți empirice, factuale, teoria politică și comparativismul politic” („Prefață”, p. 11), stă În mod clar sub semnul subiectivității autorilor, ceea ce nu e neapărat un factor malign. În articolul „O istorie cu miză a Convenției Democratice” din Observator cultural (nr. 171), Gabriel Andreescu observă
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Chiar și pentru cei care și-au asumat responsabilitatea pentru ele, apariția teoriilor nu poate fi descris), decât în moduri nesigure și subiective. Elemente ale teoriei pot, totuși, fi identificate. Dificultatea de a trece de la speculațiile cauzale bazate pe studii factuale c)tre formul)ri teoretice, care s) ne determine s) vedem faptele în moduri particulare, este experiat) în orice domeniu. Pentru a dep)și dificultatea se impune simplificarea. La ea se ajunge în principal în urm)toarele patru feluri: (1
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
înclinați s) vedem ceea ce deja c)ut)m, s) descoperim ceea ce intuiția noastr) cu privire la cauzele lucrurilor ne determin) s) consider)m a fi semnificativ. Schimbarea teoriei produce modific)ri în semnificația termenilor, atât a celor teoretici, cât și a celor factuali. Teoriile nu doar definesc termenii; ele precizeaz), de asemenea, si operațiile care pot fi corect desf)surate. Într-un sens utilizat puțin mai sus, chestiunea operațional) este de o important) fundamental). Teoriile indic) ce anume se conecteaz) la ce anume
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]