327,624 matches
-
lui (am citit cronica unui literat din Bombay care declară că e mândru să aparțină aceleiași caste, dar se minunează cum de citește lumea asemenea "aiureli"). Una dintre cele mai originale trăsături ale sale mi se pare folosirea jargonului unei familii, cu vocabularul ei special, menit să dezvăluie "secretele" . Cititorul e prins treptat, ca orice nou intrat - prin naștere sau căsătorie - într-o familie, căreia îi deprinde limbajul, îi află poveștile, "și când le afli pe toate ești unul de-al
Pentru lumile care dispar... by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14634_a_15959]
-
lumea asemenea "aiureli"). Una dintre cele mai originale trăsături ale sale mi se pare folosirea jargonului unei familii, cu vocabularul ei special, menit să dezvăluie "secretele" . Cititorul e prins treptat, ca orice nou intrat - prin naștere sau căsătorie - într-o familie, căreia îi deprinde limbajul, îi află poveștile, "și când le afli pe toate ești unul de-al lor". Iar traducerea Danei Crăciun permite la rândul ei, în limba română, această prindere. Vitalitatea și extravaganța, elaborarea, aluziile culturale, iată principalele virtuți
Pentru lumile care dispar... by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14634_a_15959]
-
foarte bine traduse de Emanoil Marcu în populara colecție "Cartea de pe noptieră" a Editurii Humanitas: Toate diminețile lumii, anul trecut, și Terasă la Roma, recent. Cîteva informații bio-bibliografice Pascal Quignard s-a născut la 23 aprilie 1948 la Verneuil-sur-Avre în-tr-o familie de profesori și muzicieni. După ce și-a obținut licența în filosofie la Nanterre, și-a scris prima carte, l'Etre et le balbutiement, cu care a debutat la Ed. Mercure de France în 1969, an în care se și însoară
Premiile toamnei franceze by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/14611_a_15936]
-
Assam (Ed. Albin Michel), am aflat din revistele literare franceze că face parte dintr-o saga familială, alături de cărțile precedente, Viceregii și Ciclon. Criticul literar, gazetarul, poetul și romancierul Gérard de Cortanze a ținut sub tăcere timp de decenii legendele familiei sale prestigioase, descendentă a unor prinți piemontezi, pînă cînd s-a hotărît să povestească destinele fabuloase ale strămoșilor săi. Cu un asemenea succes, încît primele două romane ale ciclului au cunoscut mai multe ediții populare, iar colegii lui, criticii, au
Premiile toamnei franceze by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/14611_a_15936]
-
Aceasta e relatarea acțiunilor Mentorului - membru influent al unui ordin monahal catolic - care decide că Din pricina lui Isus l-am pierdut pe Dumnezeu (pag.7) și fondează, cu doi gemeni botezați Isus și cu o femeie plătită, o nouă sfântă familie. In paralel, Mentorul scrie, cu ajutorul Caligrafului, o nouă Evanghelie pe care intenționează să o treacă drept autentică și astfel să le dezmintă pe celelalte patru; noua scriere "sfântă" e întocmită cu ajutorul unor surse apocrife, care mai de care mai senzaționale
O nouă script-ură by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/14670_a_15995]
-
și regionalizare nu sînt sinonime, dar esențial este aceeași descentralizare și în tezele din Provincia și în discuțiile de la guvern. l CARTEA (nr. 9-10) băcăuană evocă, după obicei, o personalitate: de data asta pe Vasile Pârvan. Inclusiv prin fotografii de familie, cum ar fi casa părintească de la Perchiu-Huruești, emoționantă în simplitatea (și chiar sărăcia) ei ca o construcție de la Muzeul Satului. l Un număr anterior al revistei se ocupa de Tristan Tzara, iarăși cu multe fotografii rare. De pus la colecție
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14665_a_15990]
-
apelînd la intertextualitate. Cele două personaje complementare și predestinate își urmăresc destinul dincolo de experiența temporală, trăindu-și "mitul" într-o realitate istoric-mitică. Romancierul tasmanian Richard Flanagan este unul din romancierii favoriți ai australienilor. Născut în 1961 în Tasmania, într-o familie de origine irlandeză, el este stră-strănepot de ocnaș, ca mulți dintre compatrioții săi. Cel de al treilea roman semnat de Richard Flanagan, Gould's Book of Fish, apărut în Australia în octombrie 2001, și în vara 2002 - în SUA și
Milorad Pavic - Partea lăuntrică a vîntului by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14635_a_15960]
-
dantelă olandeză pentru ca la drum să nu fie nevoit să se pieptene. Petrecîndu-l, tatăl a zis: - Are un gît lung, frumos, ca de lebădă: nu da Doamne, să piară de sabie. Și Leandru ținu minte vorbele astea toată viața. În familia sa toți Cihoricii în afara tatălui lui Leandru fuseseră din tată în fiu zidari, fierari și apicultori. Cihoricii picaseră la Dunărea de la poalele Belgradului din Herțegovina, dintr-un ținut unde cîntarea bisericească se deprindea înainte de buchea cărții, iar apele ținutului lor
Milorad Pavic - Partea lăuntrică a vîntului by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14635_a_15960]
-
iar apele ținutului lor natal se scurgeau în două mări: dintr-o parte ploaia de pe acoperișuri se vărsa la vest în Neretva și Adriatica, iar din cealaltă la est, din Drina în Sava și în Dunăre pînă la Marea Neagră. De familie se lipsise doar tatăl lui Leandru, care nici nu voise să audă de construirea vreunei case. - Cînd intru în Viena sau Budim printre atîtea clădiri înălțate cu nemiluita oriunde se nimerește, mă pierd pe loc și abia cînd mă izbesc
Milorad Pavic - Partea lăuntrică a vîntului by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14635_a_15960]
-
înălțate cu nemiluita oriunde se nimerește, mă pierd pe loc și abia cînd mă izbesc de Dunăre, unde știuca stă de proastă din februarie, știu unde sunt și cine sunt. Însă, Cihoricii n-au știut niciodată unde le e tatăl familiei și din ce trăiește. I-au spus doar că trăiește din apă și din moarte, pentru că mereu se trăiește din moarte. Și într-adevăr, tatăl lui Leandru venea acasă tîrziu, murat de Dunăre ori de Sava, care se deosebesc clar
Milorad Pavic - Partea lăuntrică a vîntului by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14635_a_15960]
-
pieziș... Leandru, care asculta toate astea și care gîndea mereu nu la ziua de mîine, ci la cea de poimîine, îl iscodea mirat pe taică-său care lua o lingură cu boabe, în vreme ce el, Leandru, apuca să mănînce trei. În familia lui, numărul total de linguri cu boabe era dinainte stabilit pe fiecare cap și nimeni din ei nu întrecuse măsura drămuită la o porție; numai Leandru mînca aceeași cantitate de trei ori mai repede decît ceilalți. Încet-încet el desluși și
Milorad Pavic - Partea lăuntrică a vîntului by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14635_a_15960]
-
vin trebuie să te porți ca față de o femeie: într-un fel vara, și într-altfel iarna; mai știa că vinul vîrtos se pritocește vara, iar cel slab iarna. Asta era tot ce știa Leandru despre femei din taifasurile din familie, dar fata fără degetul inelar îl atrăgea. În acele zile îl aștepta undeva fabula rasa, "povestea lui goală" care îl implora ca în fine Leandru să se mute în ea. Prin lacul Ohrid curge rîul Drim împărțindu-l în două
Milorad Pavic - Partea lăuntrică a vîntului by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14635_a_15960]
-
latină cartea în care formulează legea atracției universale, Principia mathematica philosophiae naturalis. De aceea Ernst Robert Curtius este îndreptățit să spună că "orice european este un civis Romanus". Iar civis Romanus nu este numai cel care face parte din marea familie a popoarelor romanice, ci cel care se așează deliberat pe coordonatele de gândire și de tradiție pe care le-a incorporat cetatea eternă. Poetul german Ștefan George simte cum în vine îi clocotește sângele roman: "Vorbiți de apropierea Sărbătorii, a
Antichitatea greco-romană, azi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14029_a_15354]
-
nu pot fi sancționate. În cazul limbii române, un uz caracteristic și cu rădăcini mai vechi impune tratarea diferențiată a numelor masculine și a celor feminine. Formula onomastică politicoasă pentru a desemna o femeie este cea "completă" ( prenume + nume de familie), eventual precedată de termenul de politețe ( doamna, domnișoara). Desemnarea doar prin prenume este semn al relației mai apropiate, căreia i se adaugă în prezent situațiile de celebritate, mai ales din lumea spectacolului. Numele de familie cu sufix specific feminin ( Ioneasca
Despre unele ùzuri onomastice... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14041_a_15366]
-
cea "completă" ( prenume + nume de familie), eventual precedată de termenul de politețe ( doamna, domnișoara). Desemnarea doar prin prenume este semn al relației mai apropiate, căreia i se adaugă în prezent situațiile de celebritate, mai ales din lumea spectacolului. Numele de familie cu sufix specific feminin ( Ioneasca, Popovicioaia) e familiar, învechit și în prezent e perceput mai ales ca depreciativ. Numele de familie poate apărea neînsoțit de prenume doar cu condiția prezenței unui termen de politețe ( Doamna Popescu). Alte două soluții posibile
Despre unele ùzuri onomastice... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14041_a_15366]
-
relației mai apropiate, căreia i se adaugă în prezent situațiile de celebritate, mai ales din lumea spectacolului. Numele de familie cu sufix specific feminin ( Ioneasca, Popovicioaia) e familiar, învechit și în prezent e perceput mai ales ca depreciativ. Numele de familie poate apărea neînsoțit de prenume doar cu condiția prezenței unui termen de politețe ( Doamna Popescu). Alte două soluții posibile în teorie desemnarea doar prin numele de familie și prin numele de familie și inițiala prenumelui sînt practic excluse din uzul
Despre unele ùzuri onomastice... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14041_a_15366]
-
familiar, învechit și în prezent e perceput mai ales ca depreciativ. Numele de familie poate apărea neînsoțit de prenume doar cu condiția prezenței unui termen de politețe ( Doamna Popescu). Alte două soluții posibile în teorie desemnarea doar prin numele de familie și prin numele de familie și inițiala prenumelui sînt practic excluse din uzul curent. Cea de a doua specifică scrisului se întîlnește în abrevierile bibliografice sau în liste de tot soiul, dar mai e puțin probabilă în momentul în care
Despre unele ùzuri onomastice... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14041_a_15366]
-
e perceput mai ales ca depreciativ. Numele de familie poate apărea neînsoțit de prenume doar cu condiția prezenței unui termen de politețe ( Doamna Popescu). Alte două soluții posibile în teorie desemnarea doar prin numele de familie și prin numele de familie și inițiala prenumelui sînt practic excluse din uzul curent. Cea de a doua specifică scrisului se întîlnește în abrevierile bibliografice sau în liste de tot soiul, dar mai e puțin probabilă în momentul în care se vorbește direct de persoana
Despre unele ùzuri onomastice... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14041_a_15366]
-
cu un lung rezumat în engleză ( Anca Manoliu-Dabila, Context și inferențe în lectura activă, 2001), se poate observa ușor tratamentul contrastant: repetatelor referiri cu nume întreg din textul românesc le corespunde în engleză sistemul de citare doar cu numele de familie: "teoria Tatianei Slama Cazacu" ( p. 28), "concepția psiholingvistică a Tatianei Slama Cazacu" ( p. 29), dar "the conceptualisation of Slama Cazacu" ( p. 235). S-ar părea că în conservarea prenumelui, în ciuda constrîngerilor de cod științific, joacă un rol important și flexiunea
Despre unele ùzuri onomastice... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14041_a_15366]
-
a atribui genul gramatical - în opoziția masculin-neutru versus feminin -, după formă ( ceea ce e valabil atît pentru denumiri - de aceea Craiova e feminin, iar Brașovul masculin-neutru, Dacia feminină iar Opelul neutru etc., cît și pentru împrumuturile recente), apariția unui nume de familie ( cu terminație tipică de masculin-neutru) creează confuzii între genul referențial și cel formal. În afara zonei aparte, specializate, a studiilor științifice, e probabil să întîlnim numele de familie folosite singure doar în unele contexte oficiale: școală ( "Popescu, ieși la tablă"), cazarmă
Despre unele ùzuri onomastice... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14041_a_15366]
-
iar Opelul neutru etc., cît și pentru împrumuturile recente), apariția unui nume de familie ( cu terminație tipică de masculin-neutru) creează confuzii între genul referențial și cel formal. În afara zonei aparte, specializate, a studiilor științifice, e probabil să întîlnim numele de familie folosite singure doar în unele contexte oficiale: școală ( "Popescu, ieși la tablă"), cazarmă, justiție, administrație. Chiar dacă traduceri grăbite nu țin seama de regula nescrisă, producînd perplexitate, uzul tinde să o respecte. Desigur, folosirea numelui de familie singur nu e maximum
Despre unele ùzuri onomastice... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14041_a_15366]
-
să întîlnim numele de familie folosite singure doar în unele contexte oficiale: școală ( "Popescu, ieși la tablă"), cazarmă, justiție, administrație. Chiar dacă traduceri grăbite nu țin seama de regula nescrisă, producînd perplexitate, uzul tinde să o respecte. Desigur, folosirea numelui de familie singur nu e maximum de politețe nici pentru bărbați; mai multe voci din public au protestat contra obișnuinței publicistice actuale de a-i desemna pe cunoscuți politicieni în funcție direct cu numele de familie. Oricum, în același număr de ziar
Despre unele ùzuri onomastice... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14041_a_15366]
-
o respecte. Desigur, folosirea numelui de familie singur nu e maximum de politețe nici pentru bărbați; mai multe voci din public au protestat contra obișnuinței publicistice actuale de a-i desemna pe cunoscuți politicieni în funcție direct cu numele de familie. Oricum, în același număr de ziar în care despre politicieni și profesioniști ai sportului s-a folosit de mai multe ori forma unică a numelui de familie ( "oamenii lui Iliescu", "partidul lui Năstase", "zdrobit în București de Băsescu", "Gușă pretinde
Despre unele ùzuri onomastice... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14041_a_15366]
-
de a-i desemna pe cunoscuți politicieni în funcție direct cu numele de familie. Oricum, în același număr de ziar în care despre politicieni și profesioniști ai sportului s-a folosit de mai multe ori forma unică a numelui de familie ( "oamenii lui Iliescu", "partidul lui Năstase", "zdrobit în București de Băsescu", "Gușă pretinde că...", "Iordănescu le-a dat liber fotbaliștilor", EZ 3325, 2003, 8), într-un articol despre sărbătorirea sportivei Violeta Beclea-Szekely ( p. 10) apărea de două ori formula onomastică
Despre unele ùzuri onomastice... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14041_a_15366]
-
onomastică întreagă, o dată pe cea abreviată ( Viorica Beclea) și de trei ori doar prenumele ( Viorica). În informații mai seci despre diverse întreceri sportive, nu e însă rar ca preluat din "lista" de concurs , să apară în text doar numele de familie ( de pildă, "Steff și Boroș și-au păstrat astfel titlul", unde este de vorba un cuplu feminin de tenis de masă, EZ 3336, 13). Aceste considerații generale sînt însă contrazise repetat, în ultima vreme, de consecințele lingvistice ale unui "eveniment
Despre unele ùzuri onomastice... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14041_a_15366]