705 matches
-
Cine sânt acei ce conduc destinele țării noastre? Cine sânt acei ce formează majoritățile în cele două Camere? Cine sânt acei cari ratifică astăzi tale quale proiectul așa-zisei răscumpărări astfel cum îl cere Berlinul? Nepoții, feciorii, demnii urmași ai fanarioților, membri d-ai comitetului bulgăresc, câțiva alții de origini deosebite și foarte puțin români. Acești oameni, acești străini cari au monopolizat liberalismul, patriotismul și naționalismul în țara românească vor astăzi, prin așa numita răscumpărare, să inaugureze independența statului român. Astfel
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
încălzește sufletele tremurătorilor contribuabili arătând ce admirabilă situațiune (mincinoasă) financiară e aceea a guvernului roșu și ce multe proiecte minunate pentru a ferici nația va vota marele partid naționale-liberale in majorem Romaniae gloriam. De câte ori vedem pe marii magistri ai partidului fanariot făgăduind și iar făgăduind ne vine în minte capitolul lui Ma[2c]2chiavelli asupra cestiunii daca un principe, în cazul nostru oamenii politici, se cade sau nu să-și ție cuvântul. Ilustrul prozator al sutei a șasesprezecea spune că, o data
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
se înmulțesc pe zi ce merge, încît ne mirăm de sporul neînsemnat al veniturilor cu 20 de milioane numai. [19 ianuarie 1880] ["NENOROCITELE ASTEA DE ȚĂRI... "] Nenorocitele astea de țări ale noastre sânt de mult, dar mai cu seamă de la fanarioți încoace, scena unui joc de intrigi internaționale cari se țes, se încîlcesc, dar din nenorocire se discîlcesc totdeauna în defavorul lor și mai cu seamă a elementului românesc din ele. De se face un drum de fier, el devine calea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Cuza Vodă ar zice: "Eu v-am dat toate drepturile câte le aveți astăzi, și numai datoria publică de șase sute de milioane e meritul vostru de patrusprezece ani încoace", roșii i-ar răspunde, "că nainte de a se pripăși un fanariot în Strada Doamnei nu existau asemenea idei". Nu ne-am mira daca într-una din zile roșii s-ar lăuda că ei au "creat universul", care înainte de partidul naționale-liberale nici nu exista. Și cu toate acestea e evident că o
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
atât de bine trebile și nu-l siliți să se sinuciză. Ușurați-i slujba ca să mai poată trăi și mâni, căci și mâni o s-aveți trebuință de el, poate mai multă decât azi; și mâni o s-aveți trebuință de acest fanariot care să amăgească poporul românesc ca să vă primească cu pîne și cu sare, cu buchete de flori pentru vestita voastră sfințenie întru ținerea tratatelor. Și oare de ce România să beie acest păhar? De ce ea, biruitoare, ea să fie umilită de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
mânji viața și sufletul, vîrîndu-se între acești oameni și primind o parte cât de mică din neagra lor răspundere. Când s-a luat Bucovina, Domnul a protestat și și-a pierdut capul; când la 1812 s-a luat Basarabia, un fanariot a vîndut-o; dar nici în cazul întîi, nici într-al doilea nu s-a găsit un singur român care să fie trădător, care să nu proteste contra acelei nedreptăți. Dați-vă dar înlături dimprejurul jucătorilor vechi și deprinși în viața
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Dimitrie A. Sturdza și C. Colescu-Vartic, op. cît., p. 982-983. 246 "La Russie voudrait faire pour la Servie ce qu'elle a fait pour la Moldavie et la Valachie, le mettre d'abord sous la protection d'un prince grec (fanariot? n.Ven.C.), qui serait nommé par la Porte, pour insensiblement étendre son influence et arriver par leș Monténégrins et par la Morée, sur la Méditerranée"; cât despre Polonia, Rusia trebuia să știe că Napoleon "fait son possible pour ôter
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
am admis. „Da’ de unde știm noi că acest ESCU există? Coleg cu mine nu e, de-auzit, n-a auzit nimeni de-aici de el (în afară de tine). Pseudonimul nu se potrivește, prescurtarea nu-nseamnă nimic. Dacă nu-i vorba de fanarioți, toate numele de familie ale clasei boierești se terminau cu ESCU. Poate-i doar o anagramă sau o invenție?“ „Dacă îmi permiteți...“, ne-a întrerupt tânărul Lupu, răsucindu-și mustăcioara. Te lovea cu stilul lui enervant, intervenea cu eleganță, când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
să uita cum să bate...» Evident că am ieșit din joc.“ „Și nimeni n-a protestat? Nici măcar când au apărut domniile fanariote? Asta n-a dat de bănuit?“ „Nimic nu dă mai puțin de bănuit decât manevrele cele mai evidente. Fanarioții au fost aduși pentru a coloniza locul rămas gol în urma tranzacției. Iar populația a lăsat imediat capul jos. Fie a uitat repede, fie n-a avut nici cea mai mică idee ce se întâmplă. Când vrei să întreții dezordinea, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
și Țara Românească, regimurile fanariote instalate în 1711, respectiv în 1716, dincolo de înăsprirea dominației otomane, au precipitat eforturile de centralizare a autorității statale. În special începând cu deceniul al șaptelea al secolului al XVIII-lea, prin acțiunile întreprinse de unii fanarioți precum Alexandru Vodă Ipsilanti sau Nicolae Mavrocordat, principatele danubiene au cunoscut un proces amplu de raționalizare a instituțiilor vieții publice și politice. Prin reforme succesive, fanarioții au declanșat procesul de organizare a guvernării pe baze raționale, de concentrare și centralizare
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cu deceniul al șaptelea al secolului al XVIII-lea, prin acțiunile întreprinse de unii fanarioți precum Alexandru Vodă Ipsilanti sau Nicolae Mavrocordat, principatele danubiene au cunoscut un proces amplu de raționalizare a instituțiilor vieții publice și politice. Prin reforme succesive, fanarioții au declanșat procesul de organizare a guvernării pe baze raționale, de concentrare și centralizare a puterii în figura domnitorului, de extindere a aparatului birocratic, de codificare legislativă, însoțite de o sesizabilă secularizare a vieții publice (Hitchins, 1998, p. 15). Rămas
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
o grădină a artelor subtile, izvor de învățămînt, mamă a virtuților, fîntînă plină de grație, mamă a întregii societăți; iar stăpînii ei sînt heralzii adevărului" (Durandin, 1998, p. 59). Academia Domnească de la București înființată încă din 1694, este rectitorită de către fanariotul Alexandru Ipsilanti în 1776. Restructurarea programei de învățământ, lărgită pentru a include studiul limbii și literaturii latine, dislocă monopolul paradigmei greciste. Calea spre românizare era astfel deschisă. Câteva decenii mai târziu, Academia Domnească, transformată în Colegiul Sfântul Sava, avea să
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cele dintâi popoare ce au locuit prin țările noastre până la întemeierea statelor Munteniei și Moldovei"; • Epoca Slavismului, care a durat între 1290-1633, adică până la domniile lui Matei Basarab și Vasile Lupu; • Epoca Grecismului, plasată între anii 1633-1821, "până la răsturnarea domniei Fanarioților"; • Epoca Românismului, 1821-1894, mai exact de la restabilirea domniilor pământene până în zilele lui Xenopol. În pofida însemnatelor progrese pe care le înregistrează istoriografia românească în faza ei critică, așa cum a practicat-o A.D. Xenopol, reminiscențe ale latinismului ficționalist continuă să poate fi
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
întrucât cuprinde: a) Epoca de întemeiere a neamului Românesc (600-1300) și b) Epoca de neatârnare (1300-1500); Partea III (1504-1821) găzduiește o succesiune de alte patru epoci: a) Stabilirea suzeranității turcești; b) Epoca lui Mihai; c) Epoca lui Brâncoveanu; d) Epoca Fanarioților; • Partea IV (1821-1921), ultimul act al dramei istorice românești, se sfârșește cu a) Epoca Redeșteptării (1821-1859), conceptualizată ca preludiu pentru b) Epoca Unirii (1859-1919). Surprinzătoare este absența pragului 1600, anul unificării celor trei principate românești de către Mihai Viteazul, din structura
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
-1241 d.Hr. [sfârșitul domniei lui Ioan Asan al II-lea]); • epoca formării statelor române (1241-1386 [începutul domniei lui Mircea cel Bătrân]); • poporul și statele române în epoca creșterii puterii turcești (1386-1711 [fuga lui Dimitrie Cantemir, care semnalează începutul epocii Fanarioților]); • poporul și statele române în epoca descreșterii puterii turcești (1711-1856 [Pacea de la Paris]); • epoca unirii, independenței și întregirii (1856-1930). Din nou, momentul 1600 este absent din schema istoriei poporului român. Nu mai puțin curioasă este selectarea anului 1856, anul Păcii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
fractură a istoriei românilor, marcând climaxul eroismului românesc și totodată începutul decadenței politice pe măsură ce statele române intră din ce în ce mai adânc în zodia dominației otomane, a cărei maximă expresia va fi în ceea ce R. David (1937) a numit "Culmea asupririi turcești: Epoca Fanarioților". Din nou, ponderea Transilvaniei este neglijabilă: viziunea regățeană este cu atât mai pregnantă cu cât la sfârșitul manualului este atașat inventarul "Domnilor Țărilor Române" (Petrescu, Ilie și Totoiu, 1935, pp. 393-400), în care sunt listați pe două coloane, în paralel
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
agricoli și din mici manufacturieri. Cu vremea ar fi venit toate pe o cale mai bună, căci nu trebuie să uităm că Domnia națională era tânără și venise imediat după o epocă tot liberă ca cea de astăzi, după epoca fanarioților. Și fanarioții, ca și roșii actuali, nu cunoșteau alți adversari în țara asta decât {EminescuOpXII 24} pe boieri. An cu an și domnie după domnie n-aveau altă grijă decât a știrbi din drepturile politice ale boierilor. Exploatatori și exploatați
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
din mici manufacturieri. Cu vremea ar fi venit toate pe o cale mai bună, căci nu trebuie să uităm că Domnia națională era tânără și venise imediat după o epocă tot liberă ca cea de astăzi, după epoca fanarioților. Și fanarioții, ca și roșii actuali, nu cunoșteau alți adversari în țara asta decât {EminescuOpXII 24} pe boieri. An cu an și domnie după domnie n-aveau altă grijă decât a știrbi din drepturile politice ale boierilor. Exploatatori și exploatați? Stăpâni și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
totdeuna [î ]i atârnă din buzunar petecul roșu al demagogiei cosmopolite al apologiștilor lui Blanqui și, dacă scarpini suprafața Caradalelor de toată mâna, dai de un caracter pervers și viclean, de-o minte înclinată spre sofisme și panglicărie, dai de fanariot cu eticheta română, de ceva cu. totul străin intelectului nostru național și caracterului nostru național, de-o ființă lipsită de pudoare și de omenie. Dar boierii au avut și ei relele lor? Desigur le-au avut, ca orice oameni din
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
elemente statornice. El a fixat pe proprietăți elementele bântuite, flotante, ale unei țări căzute în dezordine deplină prin invaziunea tătarilor și turcilor, el a adus orânduială unde era caos. Alt înțeles nu poate avea glebae adscriptio, legarea de pământ. Sub fanarioți acest raport a degenerat în robie. Cu atât mai rău, dar istoria noastră nu cunoaște român rob și nu putem admite ca epoca fanarioților să facă parte din istoria statului și dreptului public în România. Domnii aceștia nu erau aleși
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
adus orânduială unde era caos. Alt înțeles nu poate avea glebae adscriptio, legarea de pământ. Sub fanarioți acest raport a degenerat în robie. Cu atât mai rău, dar istoria noastră nu cunoaște român rob și nu putem admite ca epoca fanarioților să facă parte din istoria statului și dreptului public în România. Domnii aceștia nu erau aleși de boieri, armată și popor, nația nu era legată prin jurământ către Domnii fanarioți, ei erau numiți ca guvernatori de către turci, autoritatea lor e
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Basarab împinseră pe popor la desperare și la răscoală. Dorobanții și călărașii - iar nu seimenii - se scoală în contra tiranilor țării. Iată dar până și Matei Basarab devenit tiran al țării. "Romînul" ne dă elemente pentru a judeca acea tiranie. Sub fanarioți, la 1740, erau numai 147000 familii în țară. La 1745 numai 70000 familii. La 1756 numai 35000 familii. Știe modernul Erodot câte familii erau sub Matei Basarab? 400000, ceea ce corespunde c-o populație de 2 milioane și mai bine. Bugetul
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
erau sub Matei Basarab? 400000, ceea ce corespunde c-o populație de 2 milioane și mai bine. Bugetul țării era de 700000 de galbeni, ceea ce ar fi în moneta de azi 8 1/2 milioane de franci, sumă fabuloasă pentru timpul fanarioților; oștirea era de 100000 până la 150000 de oameni. Paul din Aleppo, martor ocular, spune că țara e foarte des populată, populațiune imensă. De la două milioane populația scade sub fanarioți la 175 000 suflete. După opinia "Romînului" boierii sunt de vină și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de azi 8 1/2 milioane de franci, sumă fabuloasă pentru timpul fanarioților; oștirea era de 100000 până la 150000 de oameni. Paul din Aleppo, martor ocular, spune că țara e foarte des populată, populațiune imensă. De la două milioane populația scade sub fanarioți la 175 000 suflete. După opinia "Romînului" boierii sunt de vină și la căderea lui Constantin Brâncoveanu, și anume boierii cei reacționari. Până și copiii știu cauza căderii Domniei române, numai modernul Erodot nu. Cauza e că Dimitrie Cantemir a
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
schimba într-altul mai pronunțat, tot de-un asemenea spirit o să fie animat și acesta. Ar fi bine deci ca să înceteze asemenea acuzări. Existența reală a țării, succesele dobândite în politica esterioară, progresele realizate înlăuntru pas cu pas de la căderea fanarioților încoace sunt o dovadă vie, simțită și pipăită de toți, în contra acuzărilor nedemne ce se aruncă oamenilor trecutului. Daca ridicăm mănușa pentru un trecut încheiat acum douăzeci și cinci de ani n-o facem pentru că ar fi existând vro solidaritate între partidul
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]