750 matches
-
urmă a lui Cristos era iminentă, fapt pentru care își trăiau penitența într-un rigorism excesiv și într-o atitudine de sfidare a lumii pe care o disprețuiau. Antimilitarismul era foarte viu între ei, proclamându-și credința printr-o dorință fanatică de martiriu, provocând o și mai mare duritate din partea păgânilor care, dincolo de toate acestea, se aflau în imposibilitatea distingerii lămurite a diferențelor dintre concepțiile acestor secte și cele ale Bisericii autentice. Considerându-se întrupată în lume, Biserica primară nu-și
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
îmbrățișării noii credințe, dând mărturia supremă a martiriului. Ceea ce permitea misionarilor formularea unei asemenea opinii era - lucru paradoxal pentru necunoscătorii mentalității perioadei și problemei în discuție - printre altele, convingerea sigură că sfârșitul lumii era aproape. Plecând de la această premisă, creștinii fanatici ajungeau la concluzia că trebuiau să renunțe la toate lucrurile și să ignore problemele pământești. Spre deosebire de aceștia, creștinii raționali înțelegeau tocmai contrariul, căutând să se implice în purtarea poverii timpului lor, chiar și pentru puținul timp rămas la dispoziție în ciuda
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
acțiuni belicoase și de violență. Polemistul african nu ezită să critice lâncezeala soldaților creștini (fratres commilitones), care considerau că atitudinea neobișnuită a soldatului din De corona o căutare deliberată a martiriului, faptă condamnată de Biserică și considerată expresia unei auto-glorificări fanatice, capabile să dea naștere la apariția altor situații de criză cu puterea civilă ce puteau fi evitate cu un minim de prudență. Ironia tăioasă a lui Tertulian nu-i scutește pe creștinii temători de complăcerea lor în acea stare de
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
să răspundem răului cu rău?. Ar fi lipsit de profunzime și chiar neistoric să nu observăm că incendierea palatului lui Dioclețian (februarie 303), are loc în timpul unui climat încins, de la începutul secolului IV, care a marcat multe excese ale creștinilor fanatici: rebeliuni militare, sfâșieri în public ale edictelor imperiale, distrugeri de statui păgâne, revolte împotriva autorităților constituite și masacrări de soldați. Montaniștii, din timpul său, nu s-au mai mulțumit numai cu opoziția verbală față de religia statului roman; vrând să reactualizeze
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
armatei a început atunci când Dioclețian a trimis scrisori către guvernatorii provinciilor, poruncindu-le să constrângă soldații la sacrificiile păgâne, iar cei care s-ar fi împotrivit, să fie îndepărtați din serviciul militar, sau, că, cezarul Galerius, fiul unei preotese păgâne fanatice, l-ar împins pe Dioclețian la declanșarea persecuției, de fapt, motivele reale ale persecuției au fost diferite și determinate de provocarea anumitor comportamente militare (aruncarea armelor de către soldați și ofițeri creștini, care au refuzat categoric să aducă jertfe idolilor). Primele
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
și care, după ce a notat răspunsurile, îi spune interlocutorului: "Vă felicit, domnule, sunteți omul cel mai de mijloc pe care l-am cunoscut vreodată!" La celălalt capăt al gamei se află cei care au păreri atât de ferme, încât devin fanatici. Adesea, ei nu se mulțumesc doar cu a fi intoleranți, merg atât de departe încât ucid pentru ideile lor, sau își sacrifică viața, asemenea kamikazelor de astăzi. Ne e foarte greu să înțelegem aceste atitudini, deoarece vremea în care martirii
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
important, acest anistorism, căruia eu i-aș propune sinonimul de "viziune statică a lumii", și care este comună celor două curente principale pe care le distingeam în discuția noastră puțin mai înainte, adică atât celor pasionat pro-apuseni, cât și indigeniștilor fanatici. Ce au în comun aceste două curente? Tocmai modul static de a privi lucrurile. Și iată cum acești prooccidentali care cred că sunt contemporani nu înțeleg că în majoritatea culturilor occidentale și în primul rând în cea americană actuală, atât
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
doi protagoniști e proiectată în mit prin sacrificiul ultim al eroinei (încercarea disperată a Maitreyiei de fi alungată de acasă spre ași urma iubitul în lumea lui) și prin retragerea lui Allan în singurătatea munților Himalaya. Lipsit de cer titudinile fanatice ale celei ce trăise iubirea mai ales în plan metafizic, Allan eșuează între întrebări fără răspuns: De ce să cred? De unde știu? Aș vrea să privesc ochii Maitreyiei. Acest optativ care încheie cartea, lăsând totuși finalul deschis, exprimă, mai elocvent decât
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
spera ca și România să ajungă să semneze un astfel de acord. Ceaușescu nu a vrut să facă nici un fel de angajamente în februarie, însă știa că trebuie să ajungă, în curînd, la un acord cu Moscova. Prin eforturi aproape fanatice de a scăpa de datoriile externe ale României, el asigurase exporturilor "un loc de frunte" în economie. În februarie, Ceaușescu le-a spus membrilor Comitetului Central că "fiecare ar trebui să înțeleagă că sarcinile de export nu sînt opționale"; acestea
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Arhivele Naționale). 393 FRUS, 1947, IV, 31 394 Seton-Watson, The East European Revolution, p. 210 395 FRUS, 1947, IV, 495-496, 503. În particular, cei de la Departament remarcau că deși patriotismul lui Maniu nu putea fi pus la îndoială, "atitudinea lui fanatică în ceea ce privește problemele religioase, atașamentul puternic pentru tradiție și dorința nemăsurată de a se răzbuna pe cei care credea că-l nedreptățiseră erau, cu siguranță, niște defecte" (The Record of Iuliu Maniu, raport OIR nr. 4544, 17 noiembrie 1947, p. 57
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
cu greu îți dădea dreptate, Tadeusz Pirozynski a fost o combinație unică de măiestrie, caracter și inteligență, în care dialogul frumosului cu adevărul devenea frontiera sufletului său și mitologia vieții lui. Dispus fără rezerve la o asceză aproape impersonală și fanatică pentru cunoaștere, moartea l-a luat de mână ca pe un ales, făcându-i transcendentă opera cu care rămâne printre noi. De aceea, aderența noastră la charisma unor astfel de oameni mari o facem cu sentimentul de a tinde a
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
din Principate.14 Acolo și în alte texte, poetul elaborează teoria golului etnic (prefigurată încă de Dimitrie Bolintineanu), despre care am scris și în Modelul ontologic eminescian (1988-1992)15. Celor care au văzut sau mai văd în Eminescu un "naționalist fanatic", trebuie să li se răspundă că poetul a fost atât de profund în problemele naționale fiindcă a judecat deopotrivă cu inima și cu mintea, normă pe care el o formulează în varii contexte, după principiul, devenit și maiorescian, al naționalității
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
deformator de inteligențe, în stare să trezească o nesfârșită compătimire: "Răsărită din rase mongolice, de natura lor cuceritoare, așezate pe stepe întinse a căror mon[o]tonie are înrâurire asupra inteligenței omenești, lipsind-o de mlădoșenie și dându-i instincte fanatice pentru idei de o vagă măreție, Rusia e în mod egal muma mândriei și a lipsei de cultură, a fanatismului și a despotiei. Frumosul e înlocuit prin măreț, precum colinele undoiate și munții cu dumbrăvi a țărilor apusene sunt acolo
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
DE EROU? 79 versiune pe care să o poată apoi comenta și revizui, dar el mă presa inexorabil; chiar dacă intervențiile lui erau uneori greșite și exasperante, se putea învăța ceva din acest demers și el transmitea o idee cu privire la preocuparea fanatică a lui Wittgenstein pentru exactitate și stil.“101 Brian McGuiness, unul dintre cei mai cunoscuți cercetători contemporani ai vieții și gândirii lui Wittgenstein, aprecia într-un interviu că acesta ar fi avut două idealuri care se contraziceau: „idealul stăpânirii de
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
familială și sentimentală, în odihnă, concedii și călătorii, în divertisment și în alte activități recreative 4. Într-adevăr timpul în afara muncii se impune ca fiind cel mai atrăgător, mai încărcat de valori esențiale. Liturghia competiției îi poate înflăcăra pe partizanii fanatici ai muncii, dar totul demonstrează că nu e la fel pentru majoritatea oamenilor, unii echivalând împlinirea personală mai curând cu plăcerile timpului liber și cu viața relațională decât cu activismul profesional. Aceste observații nu trebuie în niciun caz să dea
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
rândul acestora. [...] în cadrul cultului „Adventist de ziua a șaptea”, sub influența acțiunilor unor emisari din RFG, s-a constituit o grupare disidentă intitulată „Adventiști de ziua a șaptea”, rămași pe baza „veche”, grupare la care au fost atrase și elemente fanatice din sectele ilegale „Adventiști - reformiști” și „Adventiști - protestanți”. În adunările clandestine care le țineau, membrii acestei grupări disidente proferau concepții ostile și antisociale, incitau la activități potrivnice statului, au hotărât să nu participe la activități social-culturale etc. Procurarea din străinătate
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
din aceste materiale sunt multiplicate cu aparate ce aparțin unor instituții de stat. [...] Afirmațiile și acțiunile dușmănoase privind așa-zisa lipsa de drepturi și libertăți religioase. Deși prevederile constituționale sunt respectate, deși statul nostru dovedește o mare înțelegere, totuși, elementele fanatice și ostile fac afirmații denigratoare, întocmesc scrieri prin care blamează politica statului nostru în problema cultelor, întreprind alte acțiuni cu același scop; [...] Instigarea unor elemente din rândul cultelor neoprotestante la emigrare și folosirea lor de serviciile de spionaj și organizațiile
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
și casele de rugăciuni ale tuturor cultelor; - mănăstirile și schiturile care aparțin cultelor legale, precum și altele care aparțin unor culte tolerate (stiliști) ori care au aparținut unor ordine și congregații interzise (franciscani); - locuințele sau locurile de muncă ale unor persoane fanatice care fac parte din sectele sau grupările religioase ilegale, unde există suspiciuni că se țin adunări clandestine, se multiplică ori se depozitează literatură mistică și ostilă, se află aparate, materiale necesare multiplicării etc. De menționat că, în unele din aceste
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
jignească sentimentul religios, să nu li se dea posibilitatea, prin modul de comportare sau vocabularul folosit, să tragă concluzia că organele noastre supraveghează informativ pe cineva pentru convingeri religioase; [...] în alegerile candidaților la recrutare să se evite pe cât posibil elementele fanatice, bigote ori care dețin funcții de conducere în unele secte ilegale, căci, de regulă, acestea refuză colaborarea, ci orientarea să fie spre persoane care privesc realist situația cultului ori a sectei respective, dovedesc atașament față de patrie. [...] În procesul studierii candidatului
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
a fost folosit atât pe plan intern, cât și extern. Pe plan intern, în principal, a fost folosit pentru reducerea activității religioase în eparhia B., indicându-i-se și luând o serie de măsuri în acest sens (înlocuirea elementelor prea fanatice și a celor compromiși, care funcționau în cadrul aparatului de conducere în cadrul seminarului eparhiei, înlocuirea unor cadre didactice în cadrul seminarului teologic din Caransebeș, reducerea numărului de elevi în cadrul acestui seminar, respectarea integrală a decretului nr. 410 cu privire la reducerea numărului de călugări
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
ani, la școala generală din T., în sensul că a căutat să o atragă la credința ei religioasă.” „Raportăm următoarele, 10.01.1989: Având în vedere manifestările anarhice la care s-a dat în ultimul timp o serie de adepți fanatici ai asociației interzise „Oastea Domnului” din com. T., jud. Brăila, în biserici ortodoxe din diverse localități, [...] precum și faptul că măsurile de influențare întreprinse de către noi împreună cu ceilalți factori educaționali nu au fost de natură a determina aceste elemente să renunțe
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
perioadă de timp, și-au intensificat acțiunile turbulente și de dezordine, fapt pentru care au fost condamnați la 6 luni închisoare corecțională.” Notă-raport „Având în vedere manifestările anarhice la care s-au dedat în ultimul timp o serie de adepți fanatici ai asociației interzise „Oastea Domnului” din com. T., jud. Brăila [...] în conformitate cu ordinele conducerii Departamentului Securității Statului, date cu prilejul analizei cazului, dispuneți măsuri corespunzătoare pentru: 1. identificarea, verificarea și cuprinderea în forme organizate de lucru a tuturor elementelor din sectorul
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
în acțiunile lor, așa cum sunt preoții D.G. din comuna R. [...], S.M., aflat în atenția cercurilor și oficinelor reacționare din străinătate [...]. Cauza principală o constituie lipsa unei suficiente rețele informative cu posibilități de pătrundere în intimitatea elementelor cu rol de conducere, fanatice și active. De asemenea, cele 21 de surse selecționate că pot rezolva sarcini în alte județe (17) sau în exterior (4) sunt puține, iar contribuția lor informativă nu se ridică la nivelul cerințelor impuse de situația operativă. [...] Pentru viitor este
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
26.05.1986: „La 03.03.1961 Securitatea județului Cluj a contactat, în scopul atragerii la colaborare, pe H.M., [...] pastor baptist în comunitatea C.N. Din discuțiile purtate cu candidatul, în procesul atragerii la colaborare a rezultat că este un baptist fanatic și că întreține relații neoficiale cu unii cetățeni străini care ne vizitează țara. Pentru aceste motive, la 29.01.1962 a fost inclus în baza de lucru, în cadrul evidenței dosarului de problemă. Din supravegherea informativă a rezultat că N.N. nu
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
perioada desfășurării lucrărilor adunării generale de comunitate, a Congresului cultului, rezultatul măsurilor de prevenire și informațiile mai deosebite se vor raporta cu operativitate la Dir. 1 - Serv. IV.” Notă raport, 12.07.1983: Numitul P.P. [...] desfășoară o activitate deosebit de intensă, fanatică chiar, pe linie de cult, căutând să atragă și să îndoctrineze în mod special tineretul cu propagandă mistico-religioasă. Astfel, în fiecare luni seară, ține personal în biserica respectivă câte două ore de studiu biblic cu tineretul, studiu inițiat de predecesorul
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]