2,422 matches
-
în zona dominată de etnicii kurzi. Protestatarii ar fi fost strânși de grupul Solidaritate Taksim. Timp de două ore, manifestanții au înfruntat un cordon de polițiști antirevoltă, care le bloca accesul în piață. Ei au scandat "Guvernul, demisia" sau "Împotriva fascismului, cu toții". La venirea nopții s-au dispersat, scrie AFP, potrivit Mediafax. Însă, pe pagina Occupy Gezi apare textul " Se pare că au sosit noi spray-uri lacrimogene" însoțit de imaginea următoare: Cei de la pagina Occupy Gezi au spus că "a
Proteste Istanbul: Spray-uri lacrimogene și polițiști infiltrați. Soldații turci atacă kurzii by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/55896_a_57221]
-
care noi le-am aruncat de-a pururi în cumpăna istoriei, ei nu le pricep și nu le propagă”. Și la fel de clar: „Scrisul în coloanele gazetăriei de azi apare străin ca substrat sufletesc”. Anticomunismul din câteva articole nu legitimează apologia fascismului, cu atât mai mult, cu cât are aceeași bază rasistă: „otrava de misticism a mentalității slave”. Cea mai valabilă literar este proza dintr-un Jurnal politic (intitulat așa de editor), recent descoperit, referitor la un scurt, dar dens interval dintre
Octavian Goga (1 aprilie 1881-7 mai 1938) by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5647_a_6972]
-
rusofil, majoritar, și vestul naționalist și ucrainofon. Aproximativ 10.000 de partizani ai președintelui Ianukovici s-au strâns în fața clădirii unde are loc congresul, purtând afișe pe care se putea citi ” Minerii din Donbas împotriva terorismului” sau ” Noi suntem împotriva fascismului”.
Ucraina fierbe! Congres pro-Rusia în mijlocul protestelor () [Corola-journal/Journalistic/54751_a_56076]
-
cu franchiștii spiritul liber și solidar al comunismului originar. Găsește, în schimb, trădări, cinism, corupție, beții, destrăbălări și crime oribile. Sbirii lui Stalin urmăreau să-și regleze conturile cu troțkiștii și ceilalți „disidenți”, nicidecum să împiedice ascensiunea la putere a fascismului într-o Spanie deșirată și înșelată. Nici astăzi, s-ar spune, opinia publică nu pare pregătită să accepte realitatea. Un comentator francez e de părere că Stein „exagerează” când afirmă că scopul lui Stalin nu era să-l combată pe
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4536_a_5861]
-
al problemei. Această „încălzire” preliminară nu e doar rezultatul prudenței și al pedanteriei, ci mai degrabă o încercare vădită de „dezideologizare”: de renunțare la emfaza retorică și la caracterul categoric care însoțesc de regulă subiecte atât de grave precum ascensiunea fascismului, viața în cotidianul comunist, angajarea scriitorului etc. E ca și cum scriitorul s-ar scutura, sub ochii cititorului, de generalități pentru a-și găsi tonul individual. Despre Clovni. Dictatorul și Artistul, reeditată recent, debutează, de aceea, cu mărturia „lehamitei de a spori
Carnavalesc și totalitarism by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3320_a_4645]
-
că Norman Manea nu face nici apologia democrației americane (deși, poate, în comparație cu experimentarea totalitarismelor românești ar fi avut tot dreptul s-o facă!), preferând să-și păstreze scepticismul. Ceea ce înseamnă că, mai mult decât să-l îndepărteze de ideologiile lor, fascismul sau comunismul au erodat scriitorului entuziasmul pentru orice fel de proiect social și l-au făcut sensibil la „kitsch-ul politic” de pretutindeni. E și motivul pentru care triumfalismul, „vivacitatea victoriei și bucuria eliberării nu abundă în aceste pagini”. În
Carnavalesc și totalitarism by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3320_a_4645]
-
mai târziu, din perioada gândirii magice și a celei mitice, dar și mirarea științifică, exprimată în condiții de libertate (relativă), dar și în condiții de represiune (fie că este vorba de frica de necunoscut, fie de inchiziție, de comunism, de fascism, de autoritatea epistemică dominantă, de aroganța epistemică, de poliția secretă etc.), capacitatea de mirare în fața știutului și neștiutului, în fața obișnuitului și neobișnuitului este o trăsătură a celor care provoacă, dezvoltă și duc la transformări paradigmatice. În plus, această vitalitate include
„Jocul cel mare” și joaca surprinzător creatoare by Cătălin Mamali () [Corola-journal/Journalistic/3439_a_4764]
-
limpezirea chestiunii „evreității” și „asimilismului”, a plasării succesive a lui Sebastian la dreapta și la stânga, nelăsând fără răspuns probleme ca alegerea numelui, reacția lui Sebastian față de antisemitismul, fie și incidental, al unor E. Lovinescu, Ion Barbu, Camil Petrescu, relația cu fascismul musolinian, cu hitlerismul și cu stalinismul, ca și aceea cu românitatea și cu România, astfel cum se configurează în împrejurările venirii Armatei Roșii, eveniment salutat. Cartea lui Mihai Iovănel nu este totuși una care se restrânge la „cazul Sebastian“. E
Posteritatea lui Sebastian by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3690_a_5015]
-
celebre strivite de „Creatorii-Oameni”. * Profesorul G.Ivașcu își începe colaborarea la „Vremea” în nr. 586 din 19 ianuarie 1941, cu un foileton-cronică de război: Lupta Italiei în Mediterana. 1. Un precursor al politicii coloniale fasciste: Crispi; 2. Partidul naționalist; 3. Fascismul; 4. Libya; 5. Adevărata valoare a Libiei; 6. Concluzii. Întreaga pagină este semnată Paul Ștefan. Se observă încercarea publicistului de a se îndepărta de problemele politice și militare ale României. El prezintă expansiunea Italiei fasciste în zona Mediteranei -„Mare Nostro
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3695_a_5020]
-
Întreaga pagină este semnată Paul Ștefan. Se observă încercarea publicistului de a se îndepărta de problemele politice și militare ale României. El prezintă expansiunea Italiei fasciste în zona Mediteranei -„Mare Nostro”. G.Ivașcu încheie: „Reluând tradiția imperială a împăraților romani, fascismul și-a luat o sarcină grea, dar grandioasă. Ideea «Roma» este o idee universală... Ideea fascistă vrea să schimbe ordinea încă existentă” și se întreabă dacă „ordinea nouă” va izbândi. În judecarea politicii expansioniste a guvernului fascist al Italiei, Ivașcu
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3695_a_5020]
-
este axat îndeosebi pe colaborarea lui Panait Istrati la Cruciada românismului. într-o întâmpinare, din 28 februarie 1935, declara că a acceptat să scrie în această gazetă "cu condițiunea absolută ca Cruciada să se mențină la o egală distanță de fascism, de comunism și de antisemitism huligănesc." Articolele din cele trei volume demonstrează că Panait Istrati era stăpân pe mijloacele de expresie, că talentul său înnăscut, cultivat prin necontenite și aprofundate lecturi, se putea exterioriza printr-o varietate de nuanțe compoziționale
Publicistica lui Panait Istrati by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Memoirs/9754_a_11079]
-
acest din urmă tragic capitol, ca să ajung la tema propriu-zisă a notelor de față: mascarea ideologică a crimelor staliniste. E îndeobște recunoscut faptul că hitlerismul n-a avut, propriu vorbind, ideologie: doctrina ariană proclama fățiș necesitatea exterminării raselor inferioare. Spre deosebire de fascism, doctrina comunistă este impregnată de ideologie, în sensul dat chiar de Marx termenului încă din 1846, în Ideologia germană, unde o definește ca pe o formă de răsturnare a realității, asemenea celei de pe placa negativă a fotografiei, menită să pună
Ideologie și foamete by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3776_a_5101]
-
azi? De citit Neapărat de citit, în revista 22 (nr. 19, 14-20 mai), dialogul purtat de Adrian Mihalache cu Vladimir Tismăneanu. Intitulată Istoria diabolică, această discuție pornește de la ideile lui Leszek Kolakowski despre încarnarea Diavolului în sistemele totalitare, comunismul și fascismul, din secolul trecut. Cei doi eseiști dialoghează pasionant despre ispita totalitară, despre felul cum ajung oamenii obișnuiți „să se îndrăcească”. Referințele bibliografice, literare și filosofice, cu care interlocutorii își susțin ideile, sunt serioase și plasează dialogul într-o zonă de
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3617_a_4942]
-
și cinic, de care făcea caz până pe culmile disperării. Ionesco era artistul grupului: sensibil, fantasc, prăpăstios și panicos. Politic, el s-a dovedit totuși cel mai lucid, antifascist și anticomunist de la început, în vreme ce Eliade, Noica și Cioran au cochetat cu fascismul în tinerețe, iar Noica și cu comunismul via Securitate după închisoare și domiciliu obligatoriu. Monica Lovinescu mi-a descris o dată, cu finețe psihologică, dar și cu haz, raporturile dintre cei patru. Am regăsit în Jurnalele ei unele din aceste aprecieri
Cei trei din Piața Furstenberg by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3618_a_4943]
-
convențiilor sociale, minciunile nevinovate, frustrările ascunse sub preș, tensiunile pe care un narator omniscient nu ar fi capabil să le facă să transpară. Deși la prima vedere Eugen Ruge pare să condamne rând pe rând fiecare formă de orânduire socială, fascism, comunism, capitalism, arătând cum cei care trăiesc aceste sisteme sfârșesc prin a eșua complet, spre finalul cărții asistăm la o turnură ciudată, către un optimism greu de intuit până atunci. Ajuns într-un punct în care nu mai are nimic
Când lumina nu mai vine de la Răsărit by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/3332_a_4657]
-
celelalte urgii. Alte rele profeții împlinite vin de la Liviu Rebreanu: „Știu bine că pe creatori și pe artiști îi așteaptă vremuri cumplite. Nu vreau să jignim nicio credință, dar e un fapt că toate regimurile la modă - dela comunism la fascism, încep prin a înăbuși scrisul creator (...) Literatura își păstra autonomia ei. Astăzi domnii Hitler, Stalin și Mussolini o aservesc, o supun la diverse planuri cincinale, îi iau însăși rațiunea de a exista”. Leny Caler, în ultima convorbire din carte, face
Convorbiri actuale din 1935 by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3264_a_4589]
-
o parte dintre eseurile scrise de Vladimir Tismăneanu în ultimii cinci ani și publicate în mai multe reviste din țară. Coordonatoarea volumului, Ioana Copil-Popovici a grupat textele în cinci secțiuni tematice (I. Comunism, contribuții personale, reflecții, cercetări; II. Postcomunism; III. Fascism, populism și dreapta radicală; IV. Democrație, liberalism, globalizare, responsabilitatea intelectualilor; V. America - Viața intelectuală și politică), dar apartenența textelor la o secțiune sau alta este, uneori, discutabilă. Astfel, eseul Monstruozitatea răului: gînduri despre socialismul lui Milosevici aflat în secțiunea II
Spectacolul democrației by Tudorel Urian () [Corola-journal/Imaginative/15003_a_16328]
-
America - Viața intelectuală și politică), dar apartenența textelor la o secțiune sau alta este, uneori, discutabilă. Astfel, eseul Monstruozitatea răului: gînduri despre socialismul lui Milosevici aflat în secțiunea II (Postcomunism), ar fi putut sta foarte bine și în secțiunea III (Fascism, populism, dreapta radicală), acolo unde se află De la un populism la altul: Serbia după Milosevici, un eseu, care poate fi citit ca o continuare a sa. La fel, articolele despre Samuel Huntington și Tony Judt ar fi putut sta la
Spectacolul democrației by Tudorel Urian () [Corola-journal/Imaginative/15003_a_16328]
-
Alex. Ștefănescu Cel mai recent număr al revistei Memoria (1/2002) cuprinde noi episoade din tragedia pe care a trăit-o poporul român sub regimul comunist. Guvernul de azi al României interzice - în mod justificat - orice formă de propagandă în favoarea fascismului, dar tolerează - în mod iresponsabil - manifestările pline de aplomb ale unor partide comuniste (ca și prezența la conducerea unor importante instituții a unor foști demnitari comuniști). Dacă amnezicii conducători de azi ar citi revista Memoria și dacă ceea ce ar citi
Ce ar trebui să citească oamenii politici by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/15302_a_16627]
-
Volum IV, Nr. 1 (11), Serie nouă, decembrie 2015februarie 2016 Revista POLIS (c)Facultatea de Științe Politice și Administrative Universitatea "Petre Andrei" din Iași ISSN 12219762 SUMAR EDITORIAL Omul nou călare pe poneiul roz cu svastica Constantin ILAȘ 5 FASCISM ȘI COMUNISM ÎN ROMÂNIA POSTCOMUNISTĂ Dimitrie Gusti și evitarea capcanei fasciste Antonio MOMOC 17 Memoria publică a Holocaustului în postcomunism Alexandru FLORIAN 35 După Legea Florian, Legea Oprea Marius OPREA 45 Provocări metodologice ale cercetării comunismului în România Sorin BOCANCEA
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
noapte, ci supraviețuiesc și în postcomunism producând consecințe neașteptate. Toate acestea le voi reliefa printr-o analiza transversala a ceea ce, la vremea respectivă, opinia publică din România a numit "cazul poneiului roz cu zvastica". Omul nou - produs al regimurilor totalitare Fascismul, nazismul și comunismul au fost astfel de ideologii totalitare, voluntariste ale căror consecințe în victime umane nu suntem încă în stare să le evaluăm în adevăratele lor proporții. În "economia" regimurilor totalitare și a ideologiilor respective conceptul de om nou
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
fost încă una din ocaziile ratate de opinia publică de a vedea puse în dezbatere ceea ce au însemnat pentru istoria noastră recentă regimul legionar sau cele autoritare ale lui Carol al II-lea și Antonescu, regimul comunist, precum și ideologiile aferente. Fascismul, nazismul și comunismul au fost mai curând minimalizate, bagatelizate și luate în derâdere prin aceea că au fost folosite ca mijloace de compromitere și discreditare într-un scandal politic cu miză minoră. Comisia birjarilor comuniști și hamurile lor ideologice Numai
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
bej", www.gandul.info Resurse electronice: www.kmkz.ro www.gandul.info www.romaniaculturala.ro www.contributors.ro https://ioniliescu.wordpress.com www.icr.ro www.youtube.com www.curentul.net www.mediafax.ro www.libertatea.ro https://1001arte.ro FASCISM ȘI COMUNISM ÎN ROMÂNIA POSTCOMUNISTĂ Dimitrie Gusti și evitarea capcanei fasciste (Dimitrie Gusti and the avoidance of the fascist trap) Antonio MOMOC Abstract. Similar to the intellectuals of his generation, Dimitrie Gusti hâș encountered the fascist trap within his life
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
the Nation and the Monography of the Romanian villages. În this study I intend to demonstrate that Gusti provided the diligent young people with a scientific alternative, while they were tempted by the political extremes of that time: communism or fascism. I shall prove that Gusti hâș never proposed or supported a fascist model of development, even though the Romanian sociologist declared that he was impressed by Mussolini's fascist movement. On the contrary, Gusti hâș permanently promoted the raise of
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
the Legionary Movement. Being close to the regime of Karl ÎI, Gusti's School envisioned a Social Monarchy for the second part of the 1930s, being focused on uplifting the living level of the many, of the Romanian peasants. Keywords: fascism, Legionary Movement, The Sociological School of Bucharest, oral history, political traps Introducere Lui Dimitrie Gusti i s-a reproșat fie că ar fi fost carlist din oportunism 1, că și-ar fi urmărit "utopica ambiție de a căpăta prin sociologie
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]