415 matches
-
prin capitalul material, uman, simbolic mai bogat decât al celor ce se tem de schimbare (sunt mai tineri, au o educație mai bună, resurse financiare mai mari). Cei ce se tem de schimbare și o evită manifestă atitudini mai tradiționaliste (fatalism, pesimism în legătură cu viitorul, consum mediatic scăzut, evitarea riscului, lipsa de interes pentru viața politică și socială). Capitalul lor este mai sărac (sunt preponderent vârstnici, văduvi, agricultori, cu surse de venit dependente de ajutorul statului și cu o educație mai scăzută
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
și schimbare*; * optimism/pesimism în legătură cu viitorul*; * tendința spre economisire/confort* ; * importanța normelor sociale informale; * atitudinea față de rolul femeii în societate*; * obediență (supunere), respectul pentru autoritate*; * importanța credinței religioase, participare religioasă*; * importanța educației*; * interes pentru viața politică*; * participare politică și civică*; * fatalism vs. sentiment de control asupra propriei vieți*; * imitarea comportamentelor celorlalți vs a acționa după voința proprie; * planificare/decizie de moment*; * modernitatea gospodăriei*. Postmodernitate: * toleranța (față de noile modele familiale, față de anumite comportamente, față de persoanele diferite ca rasă, etnie, comportament, etc.)*; * ecologism
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
42), iar Transilvania și Crișana-Maramureș au mediile cele mai ridicate. Față de celelalte țări ale Europei, România are o poziție mai dezavantajoasă atât în ceea ce privește viața socială, cât și în privința participării la mișcări sociale și apartenența în asociații (Voicu, 2005: 190). În ce privește fatalismul (credința în predestinare ca opusă liberului arbitru), prelucrarea întrebării din EVS pe această temă (întrebare ce presupune autoplasarea pe o scală de zece trepte, în care 1 reprezintă "Nu am control deloc asupra propriei mele vieți", iar 10 reprezintă "Am
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
fie mai fataliste decât bărbații, iar sentimentul controlului asupra propriei vieți crește odată cu educația și venitul și scade cu vârsta. Ruralul românesc este așadar mai orientat spre polul modernist în ce privește unul din indicii psihosociali cei mai importanți ai modernității respingerea fatalismului. Modernitatea gospodăriei 20 este scăzută în țară, în mediul rural este ridicată pentru bunuri ca frigiderul (80,1% din cei intervievați în rural posedă un asemenea aparat), sau televizorul color (78,5%), dar este scăzută pentru alte bunuri precum telefonul
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Însă răspunsurile subiecților au arătat că ea nu e semnificativă. În schimb au apărut câte o dimensiune a tradiționalismului și a modernității, ce se bazează însă pe indicatori diferiți. Dimensiunea tradiționalismului are doi indicatori comuni opțiunea pentru familie mare și fatalism (nu poți schimba ceea ce îți este dat). Este interesant însă faptul că, în timp ce în Tălmăcel este evidențiat comportamentul imitativ și ideea de comunitate, în Ludoș se pune accent pe cinste și pe cultivarea de relații cât mai apropiate cu cei
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
care Primul factor Al doilea factor 30,7% 16,7% Factorul Indicatori (saturații) Descrierea factorului Factorul 1 Comportament imitativ (0,58) Dimensiunea tradiționalismului Preferința pentru familie mare cu mulți copii (0,54) Plasarea interesele satului înaintea celor proprii (0,45) Fatalism (0,44) Factorul 2 Deschidere la schimbare (0,53) Dimensiunea modernității Consum mediatic (reviste, ziare) ridicat (0,39) Informare ridicată asupra evenimentelor din țară și din lume (0,38) Ludoș KMO = 708 (analiza este adecvată datelor empirice) Variația totală explicată
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
44,0%, din care Primul factor Al doilea factor 26,0% 18,0% Factorul Indicatori (saturații) Descriere posibilă a factorului Factorul 1 Cinste -chiar cu prețul sărăciei (0,58) Dimensiunea tradiționalismului Preferința pentru familie mare cu mulți copii (0,46) Fatalism (0,41) Individualism (-0,56) Factorul 2 Deschidere la schimbare (0,45) Dimensiunea modernității Consum mediatic (reviste, ziare) ridicat (0,47) Informare ridicată asupra evenimentelor din țară și din lume (0,43) Sursa datelor: cercetare proprie (vezi Anexa 3, punctul
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
mai modest, cu mai puțină educație, cu resurse mai precare în plan social; în al doilea rând, datele au arătat că teama de schimbare nu apare în mod singular, ci ea se asociază cu alte orientări atitudinale din același registru fatalism, pesimism în legătură cu viitorul, consum mediatic scăzut, evitarea riscului, lipsa de interes pentru viața politică și socială. A fi pro sau contra schimbare presupune deci a avea un cumul unitar, cu consistență internă, de atitudini, orientări valorice și strategii de acțiune
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
ridicată P, M); * Încredere în instituții (ridicată M, P); * Acceptarea concubinajului și familiei monoparentale (P); * Acceptarea diversității culturale și religioase (P); * Importanța credinței religioase (ridicată T); * Toleranța etnică (ridicată P); * Respectul pentru bătrâni (T); * Sentimentul eficacității personale. 2. Strategii acționale * Fatalism (T) vs. sentiment de control asupra propriei vieți (M, P); Evitarea eșecului și nu căutarea succesului (T) sau căutarea succesului și nu evitarea eșecului (M); * Asumarea responsabilității pentru situația actuală personală; * Participare politică (ridicată M, P); * Participare comunitară (ridicată M
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
să facă lucrurile așa cum le fac și ceilalți oameni din sat. Preferința pentru familie mare E mai bine să ai o familie mare cu mulți copii. Plasarea intereselor satului înaintea celor proprii Omul trebuie să pună interesele satului intereselor sale. Fatalism Omul nu poate schimba ceea ce îi este scris Deschidere la schimbare Doresc schimbarea pentru că numai prin ea viața poate deveni mai bună. Consum mediatic Variabilă recodificată ce surprinde citirea de ziare și reviste în mod frecvent (zilnic și de câteva
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
dat seama că în fața aparatului represiv individul era lipsit de orice apărare. El a fost transformat în tipul uman al dezarmatului perfect, integral, incapabil de cea mai mică rezistență. Nu vreau acum să speculez (deși faptul este posibil) pe tema fatalismului nostru congenital, a resemnării mioritice etc., etc. în definitiv, raportul de forțe în Miorița este doar de doi la unu. Deci partida putea fi jucată. (O opinie strict personală: ciobanul putea rezista, lupta, avea în orice caz o șansă; nu
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Nimic mesianic, festivist sau oficial, totuși, într-o astfel de atitudine de recuperare. Dar nici disperare, blazare ori pasivitate sceptică resemnată. Noua cultură va fi activă, energetică, militantă sau... nu va fi (aproape) deloc. Toate speculațiile, pretins filozofico-etnografic-folcloriste, despre pasivitate, fatalismul oriental și resemnarea mioritică și alte asemenea mistificări comode (deoarece ele scuză... multe) trebuie respinse cu energie. Nimeni nu poate dovedi, de fapt, că românului îi este refuzată, în mod structural și deci definitiv, combativitatea culturală. Totul este doar o
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Protopopescu - Martirii și profeții cugetului românesc. La Liga Culturală: Victor Morariu - Subiecte românești în literatura germană, Filimon Taniac - Revoluția lui Horea, Cloșca și Crișan, Șt. Pavelescu - lectură din Crăișorul, Filimon Taniac - M. Eminescu, Bogdan Dragoș și Necrolog pentru Cincinat Pavelescu, Fatalism sau caracter. Venitul obținut în urma acestor conferințe a fost donat ridicării unui bust pentru folcloristul bucovinean Simion Florea Marian 45. În 1925, Liga Culturală și Ateneul român organizează, sub patronajul lui Nicolae Iorga, o seară costumată cu tematică istorică, intitulată
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
viețuiau în defensivă, pentru că nu știau ce pericole îi pășteau dinafară. Pe ruperea acestui echilibru ontologic se concentrează povestirea Leonorei Miano, ca și pe dimensiunea general umană a suferinței cauzate de dispariția unei ființe dragi. Nu fără acea urmă de fatalism specifică popoarelor care au cunoscut vicisitudinile istoriei, căci oamenii sunt prezentați ca neavînd nicio putere asupra evenimentelor. De pe o zi pe alta, o comunitate simplă, obișnuită cu ritmurile naturii și cu ordinea unei lumi accesibile, trebuie să facă față unei
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
și pragmatică la necesitățile relațiilor internaționale. Ca istoric și ca persoană ce se simte responsabilă pentru acțiunea politică, Carr a refuzat această abordare deterministă a politicii. Realismul devine cu totul nerealist cînd este dus la extrem, pentru că nici relativismul, nici fatalismul, nici stagnarea nu caracterizează de fapt domeniul internațional. Acțiunea politică poate schimba ceva. Odată ce Carr a construit asemenea tipuri opuse, sinteza sa se putea cu greu situa la un nivel conceptual sau teoretic. Așa că el a propus o soluție în
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
teoriile consacrate influențează posibilitățile de alegere. Întrebarea "cine trage foloasele?" poate fi folosită întotdeauna ca o precauție împotriva aparentei inocențe a teoriilor. Strange critică în special acele abordări care prezintă anumite situații ca fiind inevitabile și, ca atare, sfîrșesc în fatalism. A recunoaște că oamenii și țările au șanse diferite încă de la început nu trebuie să reprezinte niciodată o scuză pentru alegerea celei mai simple soluții, anume a declara imposibilitatea schimbării. Mai degrabă, chiar această condiționare ar trebui să fie un
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
de absolut. În vreme ce popoarele barbare sunt superstițioase și tranzacționează cu demonii, geții, înfigîndu-se în suliță, consultau divinitatea de-a dreptul în cer. Sentimentul adânc al providenței îl au romanii în cel mai înalt grad și ceea ce s-a socotit scepticism, fatalism nu e decât credința că Zeul nu ajută în faptele necuvenite. Elinii aveau într-adevăr un panteon cu totul uzual, cu zei pentru folosul exclusiv al Greciei, în dușmănie cu numenii altor rase. Romanii cultivau zei de stat. Zamolxe era
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
istoriei în care distinge între faptele de repetiție din științele exacte și cele de succesiune din istorie. În materie de filozofie, Vasile Conta (1845- 1882) e o figură respectabilă prin faptul de a fi voit să ridice un sistem. Teoria fatalismului e o profesie de credință materialistă, prin fatalitate înțelegîndu-se determinația. Teoria ondulației universale, un evoluționism cu corsi și ricorsi în marginile lui Spencer, era o reeditare entuziastă și prolixă de locuri comune. Gândirea românească avea să se dezvolte pe alte
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
aspirații de bine și frumos nu dau răgaz eroului să-și îndeplinească pentru scopuri curat practice profesiunea juridică. Însă Rizescu nu-i un artist, nici un om mare, ci un mediocru, anxios inadaptabil sub orice raport, care și înnebunește printr-un fatalism biologic. Pană Trăsnea Sfântul mută mormântul soției în curtea casei, cultivă flori cu inițiala E, ridică ulucile grădinii și lasă copacii să crească în sălbăticire. El simbolizează cu alte cuvinte jalea romantică a caducității de care sunt atinși endemic mulți
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
un angajament generos sau un proiect reînnoit, nu se găsește altceva decât un cumul enorm de opoziții. Este vorba despre „evitarea problemelor”, de a nu risca. Astfel devin reticenți și sfârșesc prin a se mulțumi așa cum sunt, generând un oarecare fatalism. Aceste persoane se sperie ca Elia de efectele destabilizante ale acțiunii lui Dumnezeu și fug. Odată experimentate falimentul sau anumite înfrângeri se tem de iluzii, se opresc, „pentru a nu fi surprinși și a nu suferi din nou în cazul
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
de semi-pelagianism adusă învățăturii lui nu are fundament decât privită din perspectivă augustiniană. În realitate, învățătura sa reflectă concepția Sfântului Ioan Gură de Aur după care harul și libertatea colaborează și nu-i o doctrină îndreptată în mod special contra fatalismului, ci este doctrina ortodoxă a majorității Sfinților Părinți răsăriteni. După Ioan Mircea Ielciu, cele mai importante consecințe ale căderii în păcat enumerate în opera lui Cassian au fost următoarele: -chipul lui Dumnezeu în fiecare persoană umană a fost alterat; -fiecare
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
la raportul dintre har și libertate, nu are fundament privită din perspectivă augustiniană. În realitate, învățătura sa reflectă concepția Sfântului Ioan Gură de Aur, după care harul și libertatea colaborează și nu-i o doctrină îndreptată în mod special împotriva fatalismului, ci este doctrina ortodoxă a majorității Sfinților Părinți răsăriteni. Har și libertate. Pentru a-și lămuri poziția sa, opusă față de cea a Fericitului Augustin, vine cu argumente echilibrat alese din Sfânta Scriptură sau din Sfânta Tradiție. Scopul său este de
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
în idealismul său pentru a fi păstrat așa cum era. I-am răspuns, la rândul meu, cu întrebarea: de ce este nevoie de legenda Meșterului Manole astăzi? Care este actualitatea ei pentru români? Răspunsul a venit imediat: marea dramă care repetă oarecum fatalismul veșnicei năruiri din legendă este dezinteresul public pentru mitul fondator al românilor atât pe vremea lui Ceaușescu, cât și azi. Dacă în comunism scenariul fusese acuzat de misticism, astăzi tema sacrificiului întemeietor este percepută drept prea profundă și, de aceea
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
vorba aici de o expresie a determinismului organo-psihic111. Aproape nimeni nu mai contestă determinismul în fenomenele organice; doar îl pun încă la îndoială în fenomenele psihice, cu toate monumentalele considerațiuni ale lui Vasile Conta din "Teoria ondulațiunei universale" și "Teoria fatalismului". În realitate însă, nu-i cazul de a deosebi prin cauzalitatea lor fenomenele psihice de cele organice; căci, în ultima analiză, fenomenele psihice sunt tot fenomene organice. "Gândirea, activitatea intelectuală, e un proces legat de creier și în special de
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
această lucrare memoriei filozofului român Vasile Conta, ale cărui nepieritoare opere trebuiesc să facă parte zilnic din hrana intelectuală a generațiunilor care se ridică." Influența lui V. Conta asupra filozofiei lui Zosin este foarte puternică. P. Zosin a tradus "Teoria fatalismului" (împreună cu Ana Conta Karubach) 1923, București. 108 În prefața lucrării. 109 Ibidem, p. 6. 110 Ibidem, p. 7. 111 Determinismul organo-psihic constitui capitolul în care se vede cel mai clar influența lui V. Conta. 112 Ibidem, p. 12. 113 Ibidem
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]