555 matches
-
aflat în România, în arealul grupei centrale a Carpaților Orientali, în Munții Hășmaș, pe teritoriul administrativ al județelor Harghita și Neamț. Are o suprafața de 6575 ha în care sunt protejeate valoroase elemente geologice, geomorfologice, palentologice, botanice și peisagistice, precum și faunistice. Aici sunt incluse mai multe rezervații naturale - asimilate în zona de protecție integrală printre care: Teritoriul parcului este la rândul său cuprins în "Aria de Importanță Avifaunistică Cheile Bicazului - Munții Hășmaș". Principala cale de acces este drumul național DN12C care
Parcul Național Cheile Bicazului - Hășmaș () [Corola-website/Science/311820_a_313149]
-
a Biosferei în anul 1979. Parcul național se suprapune atât sitului de importanță comunitară (SCI) cât și ariei de protecție specială avifaunistică (SPA) - "Munții Rodnei". În se află mai multe arii naturale de un deosebit interes științific, geologic, peisagistic, floristic, faunistic și speologic, dintre care: Pietrosu Mare (rezervație naturală inclusă în programul mondial al UNESCO - „Omul și biosfera”), Piatra Rea, Poiana cu narcise de pe Masivul Saca, Peștera din Valea Cobășelului, Ineu - Lala, Peștera Izvorul Tăușoarelor, Izvorul Bătrâna, Izvoarele Mihăiesei, Peștera și
Parcul Național Munții Rodnei () [Corola-website/Science/311373_a_312702]
-
biosfera”), Piatra Rea, Poiana cu narcise de pe Masivul Saca, Peștera din Valea Cobășelului, Ineu - Lala, Peștera Izvorul Tăușoarelor, Izvorul Bătrâna, Izvoarele Mihăiesei, Peștera și izbucul Izvorul Albastru al Izei. Munții Rodnei prezintă o arie naturală cu o diversitate floristică și faunistică ridicată, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. Aria naturală dispune de mai multe tipuri de habitate (Tufărișuri alpine și boreale, Tufărișuri cu specii sub-arctice de "Salix", Tufărișuri cu "Pinus mugo" și "Rhododendron myrtifolium
Parcul Național Munții Rodnei () [Corola-website/Science/311373_a_312702]
-
mai adesea prin numele de mușiță. În literatura noastră științifică, prima mențiune asupra acestei familii este făcută de G. Mayr în 1853, care publică pentru Transilvania numai specia "Lucilia caesar". De-abia după 20 de ani se întreprind câteva studii faunistice mai cuprinzătoare în Transilvania și Banat și se întocmesc liste în care figurează puține specii de calliphoride. Atât în listele lui Frivaldszki (din localitățile Orșova, Mehadia și Cornereva), ale lui Herman (din Câmpia Transilvaniei) ale lui Kowarrz (de la Băile Herculane
Calliphoridae () [Corola-website/Science/309280_a_310609]
-
O etapă deosebită în dipterologia românească este marcată de eminentul om de știință și pedagog Prof. Dr. Petru M. Șuster, care a adus cea mai amplă contribuție la cunoașterea distribuției acestei familii în România. Ea se concretizează în 12 lucrări faunistice, publicate între anii 1926-1953 și reprezintă rodul cercetărilor sale neobosite în multe județe din Moldova, Dobrogea, Muntenia, Oltenia și Transilvania. Elevul și continuatorul cercetărilor dipterologice ale lui Petru M. Șuster, Dr. Andy Z. Lehrer a abordat pentru prima dată în
Calliphoridae () [Corola-website/Science/309280_a_310609]
-
multe vieți, adăpostindu-i la moșia soției sale din județul Botoșani. În entomologie a cercetat câteva familii de diptere, printre care "Tachinidae", "Asilidae", "Anthomyidae" și "Syrphidae" ce au constituit pasiunea sa permanentă. A publicat peste 60 de contribuții biologice și faunistice. Înainte de a deceda (1954) a reușit să redacteze monografia familiei "Syrphidae" pe care a prezentat-o sub formă de manuscris la secția de Biologie a Academiei Române, apărând sub îngrijirile prietenilor săi, în anul 1959 cu titlul: Suster, P., Diptera. Syrphidae
Petru M. Șuster () [Corola-website/Science/309435_a_310764]
-
Vaccinium vitis-idaea). Se remarcă prezența zimbrului (Pinus cembra), un arbore ocrotit, în Custura Mătaniei. În zona alpină și subalpină semnalăm prezența caprei negre (Rupicapra rupicapra), iar în jnepeniș, deseori întâlnim cocoșul de munte (Tetrao urogallus urogallus). Cele mai numeroase specii faunistice sunt legate de pădure. Aici trăiesc ursul (Ursus arctos), lupul (Canis lupus), căprioara (Capreolus capreolus), mistrețul (Sus scrofa), veverița (Sciurus vulgaris fuscoatea), jderul de piatră (Martes foina) și șoarecele gulerat (Apodemus flavicollis). Apele repezi și lacurile glaciare sunt populate cu
Munții Țarcu () [Corola-website/Science/304877_a_306206]
-
pe un afluent de dreapta al pârâului Valea Rece - Muhoș, valea găzduiește izvoare de apă minerală "pucioasă" și o mică amenajare balneară. "Alte izvoare minerale" În arealul Munților Tarcău se găsesc mai multe arii protejate prin lege. Aceste sunt: Rezervația faunistică Brateș - o zonă montană împădurită, cu rol de protecție pentru cocoșul de munte ("Tetrao urogallus"), Pădurea Goșman (cel mai vechi arel protejat din Munții Tarcău) - cu statut de codru secular și Pădurea de pini de la Moinești - rezervație naturală de pini
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
Nu lipsește papucul doamnei (Cypripedium verticillatum) - monument al naturii, breabănul (Cardamine glandurigera) crinul de pădure (Lilium mirtagon), stînjenelul de munte (lris ruthenica), ori firuța de stîncă (Poa nemoralis ssp. rhemanni) - plantă endemică ocrotită prin lege. In rezervație abundă și elemente faunistice, unele declarate monumente ale naturii, ca, de exemplu, cocoșul de munte (Tetrao urogalus), acvila țipătoare (Aquila pomarina), corbul (Corvus corax) și rîsul (Lynx lynx). Rezervația forestieră și geologică cheile Tișiței este constituită pe 307 ha și înglobează cursul inferior al
Munții Vrancei () [Corola-website/Science/306310_a_307639]
-
ar fi singurul din lume care conserva habitate specifice, comunități de plante, specii endemice, sub-endemice și relicte ale platoului dobrogean, o arie biogeografica de importanță internațională recunoscută. În ciuda naturii unice biogeografice a Munților Măcinului, cu atracțiile lor speciale florale și faunistice, informațiile asupra diversității faunistice sunt puține. Dintre cele 187 de specii de păsări observate în zona parcului, 60% (aprox. 112 specii), sunt considerate "Vulnerabile", " Rare", sau "Posibil Extincte", conform criteriilor IUCN, si multe dintre celelalte specii sunt considerate "Insuficient Cunoscute
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
lume care conserva habitate specifice, comunități de plante, specii endemice, sub-endemice și relicte ale platoului dobrogean, o arie biogeografica de importanță internațională recunoscută. În ciuda naturii unice biogeografice a Munților Măcinului, cu atracțiile lor speciale florale și faunistice, informațiile asupra diversității faunistice sunt puține. Dintre cele 187 de specii de păsări observate în zona parcului, 60% (aprox. 112 specii), sunt considerate "Vulnerabile", " Rare", sau "Posibil Extincte", conform criteriilor IUCN, si multe dintre celelalte specii sunt considerate "Insuficient Cunoscute". Munții Măcinului reprezintă cea
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
și Rezervația de zimbri și faună carpatină Dragoș Vodă. Parcul prezintă o arie naturală (păduri de conifere, păduri mixte, păduri caducifoliate, păduri în tranziție, pajiști ameliorate, vârfuri, culmi, abrupturi stâncoase, grote, văi, mlaștini și turbării) cu o diversitate floristică și faunistică ridicată, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. În arealul acestuia au fost identificate 10 de tipuri de habitate naturale de interes comunitar; astfel: Păduri de fag de tip "Asperulo-Fagetum"; Păduri aluviale cu "Alnus
Parcul Natural Vânători-Neamț () [Corola-website/Science/313064_a_314393]
-
se suprapune sitului de importanță comunitară omonim și are o deosebită valoare științifică, pe această suprafață coabitează 8 din cei 9 reprezentanți indigeni ai genului Quercus, conviețuirea îndelungată ducând la hibridări, prezența acestora dând valoare de unicat acestei rezervații. Specii faunistice semnalate în arealul rezervației: căprioară ("Capreolus capreolus"), jderul de copac ("Martes martes"), iepurele de câmp ("Lepus europaeus"), apolonul negru (un fluture din specia " Parnassius mnemosyne"), șarpele orb ("Anguis fragilis"), șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), șarpele de alun ("Coronella austriaca"), gușter
Pădurea Bejan () [Corola-website/Science/314570_a_315899]
-
zona arhipelagului arctic canadian există o serie de parcuri naționale, parcuri teritoriale și rezervații naturale. În zona Arhipelagului Arctic Canadian există patru parcuri naționale: Este preconizată și înființarea unui nou parc național: Există în această zonă și 2 rezervații naționale faunistice ("National Wildlife Areas"): De asemenea, au fost înființate 10 "sanctuare pentru păsări migratoare" ("Migratory Bird Sanctuaries"): Dintre parcurile teritoriale, cele mai importante sunt: (În zona insulară administrată de Teritoriile de Nordvest nu există în prezent parcuri teritoriale). Cele mai multe insule nu
Arhipelagul Arctic Canadian () [Corola-website/Science/313387_a_314716]
-
Domnilor, Fântâna lui Botorog, La Zaplaz) rezultate în urma eroziunii sau coroziunii rocilor; pajiști montane, fânețe, pășuni, zone împădurite. Parcul național se suprapune sitului de importanță comunitară - "Piatra Craiului" și include rezervațiile naturale: Cheile Zărneștilor (arie protejată de interes geologic, floristic, faunistic și peisagistic, cunoscută și sub denumirea de "Prăpăstiile Zărneștilor"), Peștera Liliecilor (Rucăr-Bran), Peștera Dâmbovicioara, Avenul din Grind, Zona carstică Dâmbovicioara - Brusturet, Peștera Dobreștilor, Peștera nr. 15, Peștera Stanciului și Peștera Uluce. Masivul Piatra Craiului prezintă o arie naturală cu o
Parcul Național Piatra Craiului () [Corola-website/Science/313453_a_314782]
-
și sub denumirea de "Prăpăstiile Zărneștilor"), Peștera Liliecilor (Rucăr-Bran), Peștera Dâmbovicioara, Avenul din Grind, Zona carstică Dâmbovicioara - Brusturet, Peștera Dobreștilor, Peștera nr. 15, Peștera Stanciului și Peștera Uluce. Masivul Piatra Craiului prezintă o arie naturală cu o gamă floristică și faunistică diversă, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. Aria naturală dispune de mai multe tipuri de habitate (Tufărișuri alpine și boreale, Tufărișuri cu specii sub-arctice de "Salix", Tufărișuri cu "Pinus mugo" și "Rhododendron myrtifolium
Parcul Național Piatra Craiului () [Corola-website/Science/313453_a_314782]
-
Vegetație lemnoasă cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane") ce adăpostesc o gamă diversă de floră și faună specifică lanțului oriental al Carpaților. Parcul natural se suprapune sitului Natura 2000 - "Ceahlău", la baza desemnării căruia aflându-se câteva specii faunistice și floristice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); printre care: șase mamifere: ursul brun ("Ursus arctos", lupul ("Canis
Parcul Național Ceahlău () [Corola-website/Science/313457_a_314786]
-
Carașului, Izvoarele Nerei, Peștera Buhui, Peștera Comarnic, Peștera Popovăț și Peștera Răsuflătoarei. Munții Semenic și Munții Aninei (cuprinzând elemente naturale cu valoare sub aspect fizico-geografic, floristic, hidrologic, geologic și speologic) prezintă o arie naturală montană cu o gamă floristică și faunistică diversă, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. Aria naturală dispune de mai multe tipuri de habitate; astfel: Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum", Păduri de fag de tip "Asperulo-Fagetum", Păduri medio-europene de fag
Parcul Național Semenic - Cheile Carașului () [Corola-website/Science/313454_a_314783]
-
m/s și aducând zăpadă, viscol și ger; Suhoveiul - vânt uscat de vară și Băltărețul, un vânt cald și umed ce aduce frecvent ploi. Munții Măcinului prezintă o arie naturală (încadrată în regiune biogeografică stepică) cu o diversitate floristică și faunistică ridicată, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre și acvatice specifice nordului Dobrogei. Parcul dispune de zece habitat naturale; astfel: "Păduri dobrogene de fag; Păduri dacice de stejar și carpen; Păduri balcano-panonice de cer
Parcul Național Munții Măcinului () [Corola-website/Science/313456_a_314785]
-
Neamului vizibilă de la mare distanță, dedicată cinstirii memoriei eroilor neamului căzuți în Primul Război Mondial. Munții Bucegi (cuprinzând elemente naturale cu valoare sub aspect fizico-geografic, floristic, hidrologic, geologic și speologic) prezintă o arie naturală montană cu o gamă floristică și faunistică diversă, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. Parcul natural se suprapune sitului de importanță comunitară - "Bucegi" și dispune de mai multe tipuri de habitate; astfel: Păduri alpine cu "Larix decidua" și/sau "Pinus
Parcul Natural Bucegi () [Corola-website/Science/313455_a_314784]
-
și Galeopsietalia ladani)", "Peșteri închise accesului public", "Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase" și "Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci silicioase". Parcul natural se suprapune sitului Natură 2000 - "Buila-Vânturarița", la baza desemnării acestuia aflându-se câteva specii faunistice și floristice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică); printre care: cinci mamifere: ursul brun ("Ursus arctos", lupul ("Caniș
Parcul Național Buila-Vânturarița () [Corola-website/Science/313467_a_314796]
-
accesul publicului este interzis", "Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase" și "Vegetație e herbacee de pe malurile râurilor montane". Parcul natural se suprapune sitului de importanță comunitară Natuara 2000 - "Cheile Nerei-Beușnița", la baza desemnării căruia aflându-se câteva specii faunistice și floristice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică);astfel: zece specii de mamifere: ursul brun ("Ursus arctos", lupul
Parcul Național Cheile Nerei - Beușnița () [Corola-website/Science/313468_a_314797]
-
lemnoasă cu "Salix eleagnos" de-a lungul râurilor montane) ce adăpostesc o gamă diversă de floră și faună specifică lanțului meridional al Carpaților. Parcul național se suprapune sitului de importanță comunitară - "Cozia", la baza desemnării căruia aflându-se câteva specii faunistice și floristice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică);astfel: șase specii de mamifere: urs brun ("Ursus arctos", lup
Parcul Național Cozia () [Corola-website/Science/313471_a_314800]
-
gamă diversă de floră și faună specifică lanțului carpatic al Munților Retezat-Godeanu. Parcul național se suprapune atât sitului de importanță comunitară - "Domogled - Valea Cernei" cât și ariei de protecție specială avifaunistică omonime, la baza desemnării cărora aflându-se câteva specii faunistice și floristice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică). Fauna protejată a parcului are în componență 14 specii de
Parcul Național Domogled - Valea Cernei () [Corola-website/Science/313469_a_314798]
-
Hațeg” (24.968 ha), arie protejată instituită în anul 2007 în vederea conservării habitatelor naturale și a speciilor de plante și animale sălbatice de interes comunitar, ce aparține rețelei ecologice europeane Natura 2000; la baza desemnării căruia aflându-se câteva specii faunistice și floristice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică). Printre speciile faunistice semnalate în arealul parcului se află șapte
Geoparcul Dinozaurilor „Țara Hațegului” () [Corola-website/Science/313783_a_315112]