786 matches
-
frăguțele sau plante medicinale că izma (mentă sălbatică), coada șoricelului, gălbenelele etc. sunt aproape peste tot. Măceșele pot fi culese până și iarna. Fauna: Pot fi întâlnite des căprioare cu cerbi, bursuci, iepuri, veverițe, nevăstuici, șoareci de câmp și vulpi. Fazanii se întâlnesc din ce in ce mai des. Au dispărut lupii și mistreții iar căprioarele sunt mai puține. Oare pentru că au apărut în ultimul timp acțiuni de vânătoare așa-zis autorizate pe spații care ar trebui protejate?. Există foarte multe păsări care găsesc un
Budieni, Gorj () [Corola-website/Science/300456_a_301785]
-
Stânca Iedului, Bujdeie"), acoperită parțial cu pădure de molid ("Picea abies"), pâlcuri de mesteacăn ("Betula"), poieni și fânețe. Rezervația găzduiește și asigură condiții de cuibărire pentru cocoșul de mesteacăn ("Lyrurus tetrix"), o specie de pasăre care face parte din familia fazanilor ("Phasianidae"). În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, muzee, arii protejate, zone naturale), astfel:
Izvoarele Mihăiesei () [Corola-website/Science/311376_a_312705]
-
care se găsesc pe teritoriul județului Suceava, din vârfurile munților până în bălțile de șes, evidențiind diversitatea faunei locale. Între exemplarele de păsări expuse sunt de menționat: cocoșul de mesteacăn, cocoșul de munte, acvila de munte, bufnița, huhurezul, ciocănitoare, rațe sălbatice, fazani etc. Muzeul include de asemenea exemplare de mamifere ce viețuiesc în pădurile din zona Sucevei: ursul brun, mistrețul, jderul, marmota. Alături de acestea, sunt prezentate busturi de cerbi și de căprioare, blănuri de lup, râs și vulpe, colți de mistreți.
Direcția Silvică din Suceava () [Corola-website/Science/328852_a_330181]
-
pe sol. Noaptea, în căutarea hranei, jderii pot parcurge distanțe de 16 km depărtare de culcușurile lor. Jderii vânează singuri. Sunt specii preponderent carnivore, dar care consumă frecvent și fructe. Se hrănesc cu șoareci, șobolani, iepuri, veverițe, pârși, șopârle, păsări (fazani, păsări de curte etc) și chiar iezi de căprioară mici de câteva zile. Consumă însă și broaște, pești, melci, insecte, ouă de pasăre, fructe dulci și zemoase, vâsc, miere, iar atunci când sunt înfometați jderii consumă și cadavre. Jderul de piatră
Jder () [Corola-website/Science/314342_a_315671]
-
unic și istoric al parcului este reflectat de peisajul arhitectural (pavilioane, sculpturi, poduri, cascade, iazuri) și vegetal (specii domestice și străine de copaci și tufișuri). Acest parc diferă, în comparație cu alte spații verzi din Varșovia, prin faptul că există păuni și fazani ce pot fi văzuți în libertate și crapi regali în iazuri. Parcul din jurul Palatului Królikarnia se află pe vechiul abrupt al Vistulei. Alte spații verzi din oraș includ Grădina Botanică și grădina Bibliotecii Universității. În cele două există specii de
Varșovia () [Corola-website/Science/296628_a_297957]
-
stuf, papură, rogoz și adesea cu pâlcuri de sălcii, plopi și arini. În Delta Dunării predomină vegetația de mlaștină. Fauna României este în special repartizată în funcție de vegetație. Astfel, pentru etajul stepei și silvostepei sunt specifice următoarele specii: iepurele, hârciogul, popândăul, fazanul, dropia, prepelița, crapul, carasul, știuca, șalăul, somnul; pentru etajul pădurilor de foioase (stejar și fag): mistrețul, lupul, vulpea, mreana, ciocănitoarea, cinteza; pentru etajul pădurilor de conifere: păstrăvul, lostrița, râsul, cerbul, iar specifice faunei alpine sunt caprele negre și vulturii pleșuvi
România () [Corola-website/Science/296520_a_297849]
-
silnic, urzica galbenă, sănișoara, leurda, slăbănogul) și multe specii din floră de primăvară (pâștița, floarea paștelui, găinușe, brebenei, vioreaua). Fauna este diversificata în specii de: mamifere (lupul, mistrețul, vulpea, căprioara, iepurele, veverița, viezurele), păsări (mierla, gaița, pițigoiul, privighetoarea, grangurele, ciocănitoarea, fazanul) și reptile (șopârla de câmp, șarpele orb, gușterul, broască). Fauna apelor este reprezentată de diferite specii de pești (păstrăvul, lipanul, mreana, cleanul, scobarul) și păsări de apă (rate, lișițe) Istoria prezenței umane pe teritoriul județului se pierde în negura vremurilor
Județul Sălaj () [Corola-website/Science/296667_a_297996]
-
popândăul, hârciogul, iepurele), iar ca animale de pradă vulpea și dihorul. <br> Singurele mamifere mari întâlnite sunt: mistrețul și căprioara ce se întâlnesc din ce in ce mai rar. Dintre păsări, cele mai răspândite sunt: cioară, coțofana, graurul, cucul, guguștiucul, sticletele, rândunica, privighetoarea, bufnita, fazan, etc. <br> Fauna acvatică se găsește în pârâul și Baltă Cocioc, se compune din: pești (plătica, lostrița, crapul, roșioara, caras), broaște, șerpi, șopârle. <br> În partea de nord a localității se află amenajată o pescărie, unde se pot întâlni crap
Comuna Vărăști, Giurgiu () [Corola-website/Science/300449_a_301778]
-
prous- tiene. Texte de manual se îmbinau haotic cu elemente de viață privată, amintiri din tinerețe, anecdote sau critici la adresa noilor generații. Ce începea cu romanul Ion se putea încheia cu relatarea unei scene în care susamintita doamnă pregătește un fazan la cuptor sau cu o recenzie exhaustivă despre un roman cu o elvețiancă devotată, care își urmează soțul massai în sălbăticie. De aceea zic, poate un James Joyce sau o Virginia Woolf s-ar fi simțit mai confortabil în banca
ALECART, nr. 11 by Argument () [Corola-journal/Science/91729_a_92897]
-
fost 59.218 mistreți, o cotă de vânătoare de 16.660, împușcați 14.000. S-au numărat 1,41 milioane iepuri, la o cotă de 134.000, din care au fost sacrificați - 113.000. Au fost înregistrați 367.000 de fazani, la o cotă de 69.000, din care împușcați - 56.000. Din punctul de vedere al potențialului piscicol, România se situează pe primul loc în Europa de sud-est, cu o rețea hidrografică de 843.710 ha. În România există, răspândite
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
număr de animale și pasari ca: mistrețul, căprioara, vulpea, iepurele, hârciogul, șoarecele de câmp, popândăul, dihorul, viezurele etc. Pe lângă animale, o mare varietate de păsări încântă văzul și auzul călătorului, printre care amintim: privighetoarea, ciocârlia, vrabia, sticletele, turturica, ciocănitoarea, coțofana, fazanul, etc. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Sprâncenata se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (94,21%), cu o minoritate de romi (1,19%). Pentru 4
Comuna Sprâncenata, Olt () [Corola-website/Science/302019_a_303348]
-
de localnici, și care crește mai ales pe Tău. Animalele sălbatice întâlnite în teritoriu sunt mistrețul, iepurele sălbatic, căprioara și cerbul iar în iernile mai geroase coboară din codru și lupul. Se întâlnesc mai rar rațe sălbatice, găina sălbatică și fazanul precum și prepelițe. Despre hărnicia oamenilor amintim că este perpetuă și provine din trecut din vremurile comuniste. Într-un sat mic erau șapte familii nescrise în CAP, familii care s-au împotrivit, au luptat cu orânduirea comunistă și au transmis mai
Rodina, Maramureș () [Corola-website/Science/301587_a_302916]
-
minut la numai 21/minut. Trăiesc prin păduri, tufișuri, parcuri urbane, stepe și deșert. Se hrănesc mai ales cu insecte, râme, moluște (melci, limacși) , broaște, reptile (șopârle, șerpi), uneori pui și ouă ale păsărilor care cuibăresc pe sol (prepelițe și fazani), șoareci, vătui, hoituri, ocazional - jir, ghindă, păstăi, prune, mere. În genere, sunt animale folositoare. Sunt răspîndite în Africa, Europa și Asia, spre nord până la limita pădurilor de foioase, iar spre sud până în insulele din sudul Asiei: Tioman, Sumatera, Jawa, Kalimantan
Erinaceide () [Corola-website/Science/332717_a_334046]
-
de priveliști foarte frumoase pe alocuri sălbatice cu păduri în mare parte de stejar,fag, brad, mesteacăn și de un aer curat, practic neafectat de vreun factor poluant. Există o bogată faună cinegetică compusă din mistreți, cerbi carpatini, iepuri, lupi, fazani, vulpi. Turismul organizat, nefiind încă dezvoltat, se află mai mult la stadiul de proiecte. Atracțiile zonei sunt bisericile vechi de lemn din Sârbi și Tusa, Izvoarele Barcăului, Păstrăvăria din Tusa, Pălinca de Prune specifică zonei. Din punct de vedere turistic
Sâg, Sălaj () [Corola-website/Science/306058_a_307387]
-
căprioare, rozătoare și păsări. Solurile sunt fertile din clasa molisolurilor, cernoziomuri și soluri aluvionare de lunca. Fauna cuprinde o varietate mare de specii: cerbul lopătar, mistrețul (Sus scrofa), căpriorul, lupul, vulpea, veverița și rar pisică sălbatică. Dintre păsări specifice sunt: fazanul (Phasianmus colchicus), sitarul (Scolopax scolopax), ciocârlia de pădure (Lulula arborea), privighetoarea (Luscinia megarhynchos), si ciocănitoarea (Dendrocops medius). În ape se găsesc: bibanul (Perca fluviatilis), crapul (Cyprinus carpio), somnul (Silurus glanis , știuca (Esox lucius). "Solurile" sunt fertile, din clasa argiluvisoluri; acestea
Clinceni, Ilfov () [Corola-website/Science/325068_a_326397]
-
rezervație crește și Cocoșul lui Peterfi (Astragalus peterfi), plantă pe cale de dispariție în România. Fauna este de asemenea una tipică silvostepei cu animale ca iepurele, vulpea, mistrețul, căprioara, pisica sălbatică, bursucul, dihorul, ș.a. Printre păsările întâlnite în zonă se află fazanul, potârnichea cenușie, coțofana, stăncuța, graurul, pupăza, codobatura, rândunica, barza, lăstunul ș.a. La marginea Legii se află rezervația ornitologică Lacul și Valea Legii, declarată rezervație naturală în 1967. Pe cele 300 de hectare ale rezervației se întâlnesc numeroase specii de păsări
Comuna Mociu, Cluj () [Corola-website/Science/300341_a_301670]
-
vii și a perdelelor de protecție contra vânturilor, în asociere cu specii de arbori. Nu prezintă pretenții în ceea ce privește solul, crește pe terenuri degradate, foarte sărace, uscate și pe nisipuri. Semințele amorfei sunt foarte apreciate de unele specii avicole, cum este fazanul. Planta produce nuiele relativ drepte și destul de lungi, dar puțin flexibile, ceea ce le face improprii folosirii pentru împletirea coșurilor. Totuși ingeniozitatea oamenilor din zonele invadate le-a găsit o utilizare în confecționarea scheletului coroanelor funerare. În timp s-au constatat
Amorfă arbustivă () [Corola-website/Science/305608_a_306937]
-
veverița, nevăstuica (Mustella nivalis), pârșul (Glis glis), orbetele (Spalax leucodon transsylvanica), păsări - cicocănitoarea (Dryobates major), gaița (Garrulus glandaris), gaia (Milvus milvus), pupăza (Upupa epops), turturica (Streptopelia turtur), porumbelul gulerat (Columba palumbus), cinteza (Fringilla montifringilla), grangurele (Oriolus oriolus), cucul (Cuculus canorus), fazanul (Phasianus colchicus), etc. Etajul apelor curgătoare și lacustre cuprinde mai multe specii de viețuitoare: pești - crapul (Cyprinus carpio), cleanul (Leuciscus squalius), știuca (Esox lucinus), somnul (Silurus glanis), raci (Astacus), moluște, rațe sălbatice (Anas platyrhynchos). Grădina Zoologică din Târgu Mureș reprezintă
Ținutul Secuiesc () [Corola-website/Science/299319_a_300648]
-
localitatea Șieuț are un relief colinar unde predomină dealuri cu înălțimi ce nu depășesc 500 m. Vegetația este specifică zonei de deal caracterizată de păduri de fag și conifere, floră spontană și plante medicinale. Fauna este reprezetată de vulpi, iepuri, fazan, căprior, mistreț, lup, jder, dihor În urma investigațiilor arheologice s-au descoperit pe teritoriul satului Șieuț urme de locuire din epoca bronzului. De asemenea, în satele vecine, Sebiș și Ruștior s-au găsit vestigii datând din epoca fierului. Sunt numeroase și
Șieuț, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300894_a_302223]
-
de specii, cele mai multe sunt robuste, greoaie și slabe zburătoare, având aripi scurte, rotunjite și bombate, de talie variată, cu gheare la picioare (pentru scormonit), uneori cu creastă colorată în roșu și cu ciocul puternic; cele mai multe trăiesc în păduri, fiind vânate (fazanul, potârnichea, prepelița, ierunca), câteva specii fiind domesticite (găina, păunul, bibilica). Multe prezintă dimorfism sexual. În general sunt păsări greoaie, robuste și slabe zburătoare, de talie mare (cocoșul de munte), mijlocie (ierunca, găina), rareori mici (prepelița). Au aripi relativ scurte, rotunjite
Galiforme () [Corola-website/Science/306981_a_308310]
-
omnivore. Preferă hrana vegetală, dar nu o refuză nici pe cea animală: insecte, melci și viermi. Hrana, cu puține excepții, și-o caută hrana pe sol, scormonind pământul cu ghearele. Prezintă o mare importanță economică și cinegetică deoarece multe specii (fazanul, potârnichea, prepelița, ierunca) sunt vânate și valorificate pentru carnea lor gustoasă. Din vremuri străvechi unele specii au fost domesticite (găina, păunul, bibilica), fiind obținute multe rase domestice.
Galiforme () [Corola-website/Science/306981_a_308310]
-
a deschide negocierile de pace și pentru căsătoria regală. După căsătoria prin procura cu regele francez la Fuenterrabia, Maria Tereza a devenit cunoscută că "Marie-Thérèse". Tatăl ei, Filip al IV-lea și întreaga curte spaniolă au însoțit mireasă până la Insula Fazanilor situată pe râul Bidassoa, unde Ludovic și curtea să a întâlnit-o. La 7 iunie 1660 ea a părăsit țara natală Spania. Două zile mai târziu a avut loc o căsătorie religioasă în Saint-Jean-de-Luz, la biserică Saint Jean-Baptiste. Cei trei
Descendenții regelui Ludovic al XIV-lea () [Corola-website/Science/330161_a_331490]
-
ocrotire a naturii, de taxonomie, filogenie și ecologie. Parterul muzeului prezintă colecția cinegetică. Animalele vertebrate sunt prezentate în ordine evolutivă: pești, amfibieni, reptile, păsări și mamifere. De asemenea, muzeul include un interior vânătoresc (realizat cu obiecte din coarne căzute, blănuri, fazani și capete de căprior naturalizate) și Sala Trofeelor (unde sunt expuse trofee de blană, trofee de coarne și trofee de colți de mistreț, adunate din această regiune). Muzeul de Etnografie din Vatra Dornei, situat pe Strada Mihai Eminescu nr. 17
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
anul 1727 se consemnează producerea a 290 de găleți de vin, (1 găleată = 10 l). Satul are un fond forestier și de vânat remarcabil. Soiuri de arbori: stejar, carpen, arțar, salcâm, tei etc. Vânat: porci mistreți, căprioare, vulpi, iepuri și fazani. Are un potențial turistic încă nevalorificat. Actualmente drumul, de cca. 35 km, Cluj-Napoca - Vișea, prin Jucu, este asfaltat, localitatea este complet electrificată, dispune de apă potabilă curentă, gaz-metan, linii telefonice, TV cablu și acces la internet. Denumirea localității provine de la
Vișea, Cluj () [Corola-website/Science/299560_a_300889]
-
curgătoare:sălcia alburie,pipirigul,cucuta de apă,crinul de baltă etc.Coastele sunt acoperite cu plantații de salcâm. Fauna cuprinde o bogată și variată încrengătura de insecte:lăcuste,cosași,greieri,călugărițe;păsări:vrabia de casă,prepelița,graurul,cioară,coțofana,cucul,fazan;rozătoare:popândăul,hrânciogul,șoarecele de câmp etc.In păduri se întâlnesc:vulpea,porcul mistreț,căprioara ș.a. "Pechea-arc peste timp" - Societatea culturală Suhurlui
Comuna Pechea, Galați () [Corola-website/Science/301220_a_302549]