504 matches
-
Îndrăgostită de el!“ „Cât de Îndrăgostită?“ „Foarte!“ „Cât de foarte?“ „Aș fi În stare să-i fac chiar și un copil!“ „De ce «chiară, ce, nu poți să-l faci și cu altul?“ „Nu, numai cu el, vreau să scap de feciorie și să am un copil cu ochii verzi de la Mircea!“ „Păi și altele vor să scape de mâncărime...“ „Ești trivial!“ „Sunt, dar tu ești o curvă...“ Îmi Întoarce fundul rotund; toc-toc, toc-toc. Merg În spatele ei, are curul jos; e curajoasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
să vezi cum a fost, continuă el, a adus-o la el acasă și ea i-a spus că e fată; cretinul n-a crezut-o și atunci ea s-a dus la doctor, care i-a dat certificat de feciorie!“ „Și?“ Observ cum mă antrenez obscen În această scursură de vorbe, pentru a mă defula după o lectură grea din Lacan. „Și el l-a luat, l-a citit, l-a făcut cocoloș, l-a aruncat pe jos, i-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
cu bărbatul ideal al visurilor mele, dar, când mă găseam lângă el, Începeam să lupt cu realitatea crudă a lipsei de orice aderență Între El și Vasile. Aveam nevoie, Însă, pentru a lucra În voie cu bărbații, să scap de feciorie. Am Încercat cu Vasile... m-a scârbit În ultimul grad și Încă nu mi-am revenit de pe urma șocului. Tot fată sunt și tot proastă. Mă deranjează faptul că nu pot fi liberă În mișcări, că am unele rețineri fără sens
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
aș fi renunțat azi la Petre. Dar așa... Am În mine un diavol. Sunt momente În care spun: nu mă duc, mi-e scârbă, mi-e frică... Dar rațiunea din mine mă-ndeamnă să mă duc, să scap odată de feciorie. Câteodată, simt o plăcere nespusă la gândul că-l voi strânge În brațe pe Petre, visul meu nebun de acum doi ani. Dar În momentul următor mă gândesc: n-am să pot, mi-e frică. Acum mă găsesc la unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
clipe asupra mea și să se pătrundă de iubirea ce-i port. Atunci aș fi cu adevărat fericită. Toate iubirile mele de până acum au fost simple autosugestii, față de ceea ce simt acum. Dar eu am probleme pedestre, cum ar fi fecioria. Petre, Pruneș, Eugen! Să vedem care va fi. 15 mai 1963 (miercuri) Ieri, după cenaclul „Labiș“, am fost cu Pruneș la băut. Apoi ne-am sărutat În mijlocul drumului și tramvaiul era În stație. M-o fi văzut cineva? Ei, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
a pus melodia asta în prima seară când am ieșit, ca să îmi vindece inima rănită. Parcă o văd introducând monede în tonomatul sută la sută american, masiv și strălucitor. Uneori, când îi scapă acel sunet, mă întreb dacă știa, în fecioria ei neliniștită, că și ea va scoate acele note pe care le va interpreta pentru mine ca o promisiune a lucrurilor ce aveau să vină. Mă întreb, doctore, dar la dracu’, nu e treaba ta. Am încuviințat din nou și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
de mașini de scris nu mă mai învrednicește cu privirea și că nimeni nu se mai uită la mine în încăperea asta sărăcăcioasă, care a fost ani de-a rândul casa mea de rugăciune. Cred că Laura și-a pierdut fecioria într-o Duminică seara, când mama Fișic, întâmpinându-mă în săliță, îmi spuse că fata e dusă la bal. A așezat apoi ibricul pe spirtelniță și după oarecare șovăire, apropiindu-și scăunelul de colțul ușii de care mă rezemasem, făcu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
făcut-o, așa că spune-mi. N-am făcut nimic! — Liniște-te. Doar spune-mi - pe Îndelete. Jones Începu să Îngaime ceva. Ed Îngenunche lîngă scaun și ascultă. Iată ce auzi: — Iartă-mă, Doamne, voiam doar să scap și io de feciorie! Mai auzi: N-am vrut să-i facem vreun rău, ca să murim și noi. Mai auzi: — Nu-i corect să fim pedepsiți pen’ ce n-am făcut... poate că ea e bine, nu moare și nu mor nici io, pen
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
prostie. Ed Închise ușa, speriat. — Leroy, nu poți decît să speri că era cu voi la ora decesului, estimată de legist. Nici un răspuns. — Era o prostituată? Nici un răspuns. — Ați omorît-o? Nici un răspuns. — Ați vrut să-l scăpați pe Tyrone de feciorie, dar lucrurile au luat-o razna. Corect? Nici un răspuns. — Leroy, dacă e moartă și dacă era de culoare, poți să obții o pedeapsă mai ușoară. Și dacă era albă, tot mai ai o șansă. Nu uita, putem să te legăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
nevinovăției mele. Era mai tăcut, mă privea pe mine și îi privea pe ceilalți cu un ochi critic, avea acum o experiență de bărbat. Nu i-a fost greu să mă facă să-i cedez, dar puțin îmi păsa de fecioria mea din moment ce-l iubeam. Nu m-am gândit să mă mărit cu el, dar aveam o convingere că vom trăi toată viața alături. Apoi, așa, dintr-odată, am înțeles că era într-o căutare. Mult mai târziu am priceput ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
dispună la analize temeinice, la despicarea firului în patru sau la divagații de reflecție, își scapără imaginația, care li se aprinde pălălaie, închipuindu-și că tocmai muncitorul lat în spate ar fi cel cu păcătosul gând de a-i răpi fecioria tinerei rătăcite printre ruine. Ridicându-și cu hărnicie mâinile lor de mame, de soții, de surori sau de simple tovarășe de muncă, iau parte fermă și fățișă pramatiei, ce rămăsese zbătându-se în căngile de oțel ale campionului de lupte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Gavrila Ardalionovici să afle pe banii cui a trăit ea toți acești ani la Petersburg, în ce relații este cu Afanasi Ivanovici și câtă avere a adunat. În sfârșit, dacă acceptă acum capitalul, nu-l ia ca o despăgubire pentru fecioria ei rușinată, de care n-are nici o vină, ci pur și simplu ca o compensație pentru soarta ei mutilată. Spre sfârșit atât de tare se înfierbântase și se ațâțase relatând toate acestea (ceea ce, de altfel, era foarte firesc), încât Epancin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
piedici, asemenea cel cuminte nu se servește de tertipuri și de subterfugii. Caracterul distinctiv al adevărului e sinceritatea, ca și acel al tăriei fizice; deci se vede că amândouă au același izvor antropologic: tinereța rasei, vigoarea ei neatinsă de corupție, fecioria ei. D. A. V. Millo, într-o carte publicată de curând, descrie pe țăran, despre care nu ne putem îndoi că e în adevăr român, în chipul următor: "El e în genere blând, deștept, vesel, generos, ospitalier, îndrăzneț și onest" Cum
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ar greși oare? N-ar greși deloc. Cine dintre români are o cultură adevărată acela va fi tot de opinia aceasta și singura sa părere de rău, precum și a noastră, ar fi că nu suntem destul de barbari, având tăria și fecioria de simțiri ale barbariei, ci că avem numai viciile civilizației pe de o parte, numai viciile barbariei pe de altă. "Semibarbari", iată termenul tecnic pentru starea noastră, pe care un istoriograf modern [î]l va și întrebuința, cunoscând că această
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
care se conduce după asemenea precepte nu poate fi decât un om frumos, pentru că virtutea și echilibrul realizează o adevărată aoreolă În jurul chipului său. În concepția biblică, prin creație i-a fost lăsat omului două feciorii, ambele preludii al frumosului; fecioria trupului, care reflectă gingășia creației, armonia și perfecțiunea ei, la care se adaugă preludiul iubirii divine (dragostea Creatorului pentru opera sa). Aceste aspecte capătă contur prin frumusețea umană fecioria sufletului, care de fapt Înseamnă puterea minții și a voinței din
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
i-a fost lăsat omului două feciorii, ambele preludii al frumosului; fecioria trupului, care reflectă gingășia creației, armonia și perfecțiunea ei, la care se adaugă preludiul iubirii divine (dragostea Creatorului pentru opera sa). Aceste aspecte capătă contur prin frumusețea umană fecioria sufletului, care de fapt Înseamnă puterea minții și a voinței din care avea să rezulte trăirea Înaltă a sfinților. Din aceste feciorii se va naște omul frumos și despătimit, a cărui Înfățișare va lua forma chipului angelic, ca produs al
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
care se adaugă preludiul iubirii divine (dragostea Creatorului pentru opera sa). Aceste aspecte capătă contur prin frumusețea umană fecioria sufletului, care de fapt Înseamnă puterea minții și a voinței din care avea să rezulte trăirea Înaltă a sfinților. Din aceste feciorii se va naște omul frumos și despătimit, a cărui Înfățișare va lua forma chipului angelic, ca produs al modestiei, smereniei, bunei cuviințe, răbdării și iubirii lăuntrice și chipul harismatic care se prezintă semenilor prin aceea că este impunător, atrage atenția
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
lăuntrice și chipul harismatic care se prezintă semenilor prin aceea că este impunător, atrage atenția și stârnește interes și apreciere, are priză la public, impresionează și convinge prin vorbă și faptă, toate ca podoabă exterioară dăruită de Creator. În fapt fecioria sufletului și chipul angelic sunt cele care validează chipul frumos, pentru că ambele pornesc din resorturile intime ale ființei umane traduse prin atitudine, comportament și voință. Nietsche spunea la vremea lui că „ce e Înalt cu adevărat trebuie să-și atingă
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
spre facil și consumism, valorile fundamentale ale omului care i-au Înnobilat din totdeauna ființa, sunt În cel mai bun caz persiflate, bagatelizate dacă nu complet ignorate. A trăi În virtute, armonie și echilibru nu mai este dezideratul omului modern. Fecioriei trupului și sufletului, chipului angelic și harismatic prin har divin, care schițau chipul frumuseții clasice, li s-au substituit artificiile extravagante ale vieții moderne, diversiunile intelectualiste În spiritul postmodernismului și a „corectitudinii politice” care distrug entitățile și bulversează valorile consacrate
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
bunătatea lui Dumnezeu. Răbdarea este aceea care potolește mânia, care pune frâu limbii, care călăuzește mintea și păzește pacea, care conduce purtarea noastră, frânge asaltul poftelor, potolește violența, stinge focul dușmăniei, Îngrădește puterea bogatului, ușu‑ rează strâmtorarea săracului, ține nepătată fecioria și casti‑ tatea văduvei și dragostea În căsnicie. Răbdarea ne face modești când ne merge bine ; dacă ne merge rău, ne Întărește și ne Îmblânzește, când ni se Întâmplă nedreptăți și ceartă. Ea ne Învață să iertăm pe cei ce
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
duhovnicească, astfel încât, după cum declară mai mulți dintre ei - Părintele Justin Pârvu, Virgil Totoescu, Virgil Maxim -, celulele, temnițele au fost transformate în mănăstiri. „Închisoarea îți creează condiții aparte. Celula devine chilie de rugăciune, hrana, prilej de trăire în sărăcie, curăție și feciorie. Necunoscutul prilej de încredințare în purtarea de grijă și în voia lui Dumnezeu.” 1.2. Jertfa, urcușul duhovnicesc și Pronia Divină Literatura carcerală este bogată, astfel că putem regăsi acolo mărturii numeroase ale harului pe care Dumnezeu l-a revărsat
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
deschis calea către lâna de aur ca să o sustragi fără riscuri. L-am trădat pe tatăl meu, am abandonat lașă regatul și patria, am acceptat să te urmez fugară în exil, ca și cum aș fi fost un trofeu oarecare al tău. Fecioria mea a devenit prada unui bandit străin; dincolo de iubita mea mamă, am lăsat-o pe cea mai bună dintre surori. Dar pe tine, o frate naiv, în fuga mea, te-am lăsat fără mine! Doar în acest punct, scrisoarea mea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
și înfrânarea naște iubirea pricina a mii de bunătăți.” Sfântul Ioan Hrisostom privește cu mari rețineri chiar și recăsătoria, în cazul morții unuia dintre soți. El exprimând în mod plastic raportul dintre prima căsătorie și a doua, prima comparație dintre feciorie și căsătorie: „Așa cum starea de căsătorie nu egalează fecioria, tot așa și căsătoria a doua este bună, dar e inferioară văduviei.” De aici recomandarea sa fermă: „să vă stăpâniți și să vă mulțumiți numai cu prima căsătorie, atât soții, cât
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
Sfântul Ioan Hrisostom privește cu mari rețineri chiar și recăsătoria, în cazul morții unuia dintre soți. El exprimând în mod plastic raportul dintre prima căsătorie și a doua, prima comparație dintre feciorie și căsătorie: „Așa cum starea de căsătorie nu egalează fecioria, tot așa și căsătoria a doua este bună, dar e inferioară văduviei.” De aici recomandarea sa fermă: „să vă stăpâniți și să vă mulțumiți numai cu prima căsătorie, atât soții, cât și soțiile, sau soția rămasă văduvă, să-și închine
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
de-a lungul timpului. Castelul ferecat reprezintă corpul femeii pe care iubitul trebuie să-l cucerească. Uneori el este înconjurat de un șanț de apă, atribut al frigidității sexuale sau de un gard de trandafiri simbol al purității și al fecioriei. De aceea Poetul cavaler din timpurile medievale visa la cucerirea infinitului sentimental. Sunt armături greoaie și bulgări albi de var și schelării mișcate de-o tăinuită febră. Crescând pe locul aspru și-n liniște avar, se-alcătuiește casa, vertebră cu
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]