177,792 matches
-
funcției. însă dincolo de aceste principii și de filosofia sa generală, zestrea are - de fapt, avea - și un puternic caracter regulator. Ea stabilea atribuțiile în familie și împărțea rolurile majore. Bărbatul aducea bunurile funciare și imobiliare, uneltele și accesoriile aferente, în vreme ce femeia aducea inventarul de interior, bunurile casei, în special cele din categoria mobilă. Această contribuție complementară așeza părțile sub semnul întregului și asigura, de la bun început, un cadru ferm pentru buna funcționare a tînărului mecanism familial. O dată creată această premisă, nu
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]
-
atrăgea automat după sine și recuperarea bunurilor aduse în patrimoniul comun dacă vinovăția era limpede stabilită. Dar cum societatea noastră, croită ambiguu după modele orientale, dar plină de interes și pentru instituțiile occidentale, era una evident falocrată, în special vinovăția femeilor în compromiterea unei căsnicii atrăgea după sine și pierderea drepturilor asupra patrimoniului propriu. Chiar dacă toate aceste informații, mai mult sau mai puțin explicite, se regăsesc în textul și în subtextul expoziției Zestrea, ele nu sînt singura miză a acestei expoziții
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]
-
porumb din afara orașului Chester, Virginia, lîngă o șosea care șerpuia spre est, și ducea nicăieri. Porumb de o parte și de alta, și capre în spate. Mama ei, Hellen, o greco-americană, trupeșă, vioaie, cititoare de romane, romantică și visătoare, o femeie de origine umilă dar cu o ținută mîndră, și care aștepta mult de la viață, s-a îndrăgostit, în vremea penuriei de bărbați din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, de un indian cu vorbă dulce, un avocat - cum de
Salman Rushdie: Pămîntul de sub tălpile ei by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/14698_a_16023]
-
din barou, a ieșit din pușcărie după Nagasaki, a anunțat-o pe nevastă-sa că și-a schimbat preferințele sexuale și a plecat la Newport News, unde s-a stabilit ca măcelar, împreună cu matahala de amant al lui, "el fiind femeia în relație" preciza Vina, și niciodată nu a scris o scrisoare, nu a dat vreun telefon, nu a trimis vreun ban sau vreun dar pentru fiicele lui de ziua lor sau de Crăciun. în pustietatea aceea, lipsită de dragoste, Hellen
Salman Rushdie: Pămîntul de sub tălpile ei by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/14698_a_16023]
-
John Poe pe numele său, un văduv cu patru copii ai lui, care a întîlnit-o într-un bar, beată turtă și buimacă, i-a ascultat povestea, a recunoscut că avea motive îndreptățite de disperare, i-a declarat că e o femeie frumoasă care merită o soartă mai bună, s-a legat să aibă grijă de ea, a cules-o din mocirlă, le-a luat pe ea și pe cele trei fetițe în casa lui modestă, și niciodată nu a făcut vreo
Salman Rushdie: Pămîntul de sub tălpile ei by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/14698_a_16023]
-
la vîrsta de trei ani, Nissa Shetty a devenit Nissy Poe), a trudit din greu ca să aducă ceva de pus pe masă sau cîte ceva de îmbrăcat, și nu a cerut de la Hellen nimic în schimb decît munca obișnuită a femeii și făgăduiala că nu o să mai aibă împreună alți copii și, cu toate că ea așteptase lucruri mari de la viață, a înțeles foarte bine că fusese gata să se prăbușească în șanț și că norocul îi scosese în cale ceea ce avea acum
Salman Rushdie: Pămîntul de sub tălpile ei by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/14698_a_16023]
-
șeriful Henry și-a dat seama că ar fi fost foarte greu pentru un copil să săvîrșească asemenea grozăvie, să-și spînzure mama, ce dracu' nu avea decît zece ani. Nu a fost un caz prea greu de rezolvat, o femeie nebună pe care a apucat-o amocul, o femeie trupeșă și chipeșă, încă destul de bună pentru ca un bărbat s-o strîngă în brațe și s-o consoleze; păcat, mare păcat că s-a lăsat doborîtă și a clacat! După nenorocire
Salman Rushdie: Pămîntul de sub tălpile ei by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/14698_a_16023]
-
fost foarte greu pentru un copil să săvîrșească asemenea grozăvie, să-și spînzure mama, ce dracu' nu avea decît zece ani. Nu a fost un caz prea greu de rezolvat, o femeie nebună pe care a apucat-o amocul, o femeie trupeșă și chipeșă, încă destul de bună pentru ca un bărbat s-o strîngă în brațe și s-o consoleze; păcat, mare păcat că s-a lăsat doborîtă și a clacat! După nenorocire, tatăl ei, măcelarul Shetty și-a făcut apariția împreună cu
Salman Rushdie: Pămîntul de sub tălpile ei by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/14698_a_16023]
-
povestiri din volum, focalizarea pe vocea interioară a personajului face din lumea exterioară un spectacol: "e șase și treișpe' minute, gîndește Isidor, mai sînt trei sferturi de oră, la cincizecișiopt pleacă, o haită de derbedei, fără pic de obraz, spune femeia, trebuie să ajung și eu pînă atunci la ghișeu, gîndește Isidor..." pînă ce, tensiunea crescînd, afară vocile se multiplică, în dialoguri paralele, "măgarule - spune gospodina -, dumneata unde ți-ai lăsat obrazul - spune femeia -, domnul meu?, vorbesc cum vreau - spune studentul
Violență și flori by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14711_a_16036]
-
de derbedei, fără pic de obraz, spune femeia, trebuie să ajung și eu pînă atunci la ghișeu, gîndește Isidor..." pînă ce, tensiunea crescînd, afară vocile se multiplică, în dialoguri paralele, "măgarule - spune gospodina -, dumneata unde ți-ai lăsat obrazul - spune femeia -, domnul meu?, vorbesc cum vreau - spune studentul -, încă doi pași - gîndește Isidor -, vrei să mă enervezi - spune individul, șamd". Însă aceste decupaje nu sînt în stilul reportofonului, a înregistrării directe, ca la optzeciști; în ciuda inserțiilor realiste prozele lui Francisc Nona
Violență și flori by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14711_a_16036]
-
Infidelă), drame de război în aparență, drame pur și simplu în esență (vezi Am fost cîndva soldați și tineri). în această ordine vom prezenta succint cele două titluri amintite. La prima vedere Infidelă este un film centrat pe adulterul unei femei căsătorite care își redescoperă feminitatea după ce cunoaște întîmplător un tînăr (mai tînăr decît ea) negustor de cărți. începutul filmului, precum și al relației celor doi, plutește parcă într-o atmosferă suavă de nevinovăție oarecum adolescentină; începutul filmului, precum și al relației celor
Dramele și comediile zilelor noastre by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/14702_a_16027]
-
Nu, nicidecum! Nu e ce credeți! Ceea ce vreau să vă spun n-are nici o legătură cu filmul acela celebru...Ca să n-o mai lungesc, am să vă dezvălui de la bun Început că e vorba despre un parfum. Parfumul unei femei...(Știu, mărturisirea asta duce cu gândul tot la un film. Numai că... Deși, naiba știe...) Oricum, nu era un parfum oarecare... Când am Întâlnit-o, cu ani În urmă, la o conferință de presă, În Macedonia, habar n-aveam că
O poveste cu Dolce Vita și Floriana Flower. In: Editura Destine Literare by Doru Moțoc () [Corola-journal/Journalistic/81_a_356]
-
pe spate. Un dandy autentic, care știe să se sacrifice nu numai de dragul țării sau al iubitei, ci și de dragul unui poem, al unei anecdote sau al unui ac de cravată. Un romantic recitînd cu tulburătoare pasiune versuri comesenilor, prietenilor, femeilor frumoase fără a lăsa nici o clipă senzația desuetudinii. Profilul unei întregi generații de inși stilați, de cavaleri discreți și fără morgă, deloc scorțoși, bon viveuri scăpărători și inteligenți, artiști prin felul însuși de a fi, se ghicește în trăsăturile sale
Confesiunile unui legionar cochet by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14715_a_16040]
-
prin termenul de "papa bun" de la mămica" (Cronica Română, nr. 2444, 28.01.2001). Tipice limbajului infantil contemporan sînt substantivele nene și tanti folosite ca termeni nu doar de adresare, ci și de desemnare a unui bărbat, respectiv a unei femei necunoscute. Uzul e ușor de verificat în texte jurnalistice, de pildă în replica atribuită într-un reportaj unei fetițe de 12 ani: "O tanti mi-a dat 100 de mii de lei" (EZ 2727, 2001, 15). în afara limbajului infantil, cei
"Ata ete" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14723_a_16048]
-
în fine, stăpânit de instincte, pe care prejudecățile, tabuurile, ideologiile lumii culte, îl ocultau... Fără vreo școală înaltă. Doar dacă în vreo colibă de-a lor, de lut, secretă, cine știe, n-or fi ascunzând vreuna... Mulți handicapați la intrare; femei cu copii în cârcă, sau în cărucioare. Văzusem și înăuntru astfel de ființe târându-se de-a lungul sălilor înalte, copleșitoare. Un ins în vârstă lângă mine, la secția de artă romană, în dreptul lui Cezar chel și cu nasul spart
Reflexe pariziene IX by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14724_a_16049]
-
supuneți lor/ murind și revenind la viață/ după fiecare dragoste.// Stați în laboratoare și disecați sunet cu sunet/ cuvintele toate/ preocupați de cerul cu ploile lui și de pămînt" (Bărbații Secolului). Sînt notele unui imn închinat sexului "tare" de către o femeie care-l slăvește nu în temeiul afectelor sau al senzualității, ci, cu o invidie bine temperată, în temeiul raporturilor de putere. Care ar fi poziția poeziei în acest duel sexual? înseși determinarea sa gramaticală o îndeamnă pe Paulina Popa a
Feminin versus masculin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14720_a_16045]
-
ajutorul" primit, Poezia își capătă în așa grad încrederea în sine, încît se comportă ca o regină între "Bărbații Secolului" la a căror proliferare contribuie (aidoma unei regine a albinelor!): "trece ca o regină printre/ Bărbații Secolului și spune:/ sînt femeia voastră,/ pîntecele meu pe cei drepți/ îi va înmulți!" (ibidem). Dar autoarea se răzgîndește: consideră că poate privi poezia și prin prisma masculină, ca și cum ar ține a ilustra teza potrivit căreia bărbatul și femeia nu sînt nici integral masculini nici
Feminin versus masculin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14720_a_16045]
-
printre/ Bărbații Secolului și spune:/ sînt femeia voastră,/ pîntecele meu pe cei drepți/ îi va înmulți!" (ibidem). Dar autoarea se răzgîndește: consideră că poate privi poezia și prin prisma masculină, ca și cum ar ține a ilustra teza potrivit căreia bărbatul și femeia nu sînt nici integral masculini nici integral feminini (Otto Weininger ș.a.). Stînd între bărbați, cu o dispoziție îndeajuns de critică, ascultîndu-i "cum își exprimă jumătăți de păreri/ atunci cînd ni se adresează,/ cum își înghit gîndurile,/ cum le mănîncă" și
Feminin versus masculin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14720_a_16045]
-
îmbraci cu rochia ta!/ Eu - mă duc să servesc masa/ cu ceilalți bărbați/ de la care voi primi ceea ce le voi cere./ Eu mă duc să beau vin din cupa sentimentelor/ pe care o voi strivi cu buzele mele.// Tu ești femeia/ du-te acasă și scrie versuri,/ mănîncă-le pe ele,/ bea din ele vinul,/ împarte pîinea,/ și-n apa lor astîmpără-ți setea.// Tu ești femeia,/ du-te acasă și mănîncă poeme!// Noi bărbații,/ mergem să mîncăm mîncare ca oamenii!" (Poemul) în
Feminin versus masculin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14720_a_16045]
-
să beau vin din cupa sentimentelor/ pe care o voi strivi cu buzele mele.// Tu ești femeia/ du-te acasă și scrie versuri,/ mănîncă-le pe ele,/ bea din ele vinul,/ împarte pîinea,/ și-n apa lor astîmpără-ți setea.// Tu ești femeia,/ du-te acasă și mănîncă poeme!// Noi bărbații,/ mergem să mîncăm mîncare ca oamenii!" (Poemul) în același mediu al osmozei dintre masculin și feminin, apare imaginea elocventă a poemului care se naște în făptura poetului, așa cum un copil dobîndește ființă
Feminin versus masculin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14720_a_16045]
-
condiția genitală dată, cu atît mai vîrtos cu cît însăși aceasta din urmă include o ambiguitate structurală, în stare a satisface ambele categorii: "Viața și moartea/ nu o stîrni cu simple cuvinte -/ îți poruncește adesea, poemul,/ iar tu ca o femeie ascultătoare/ îmbraci rochia versului și cînți osanale/ în locul cîntecelor ritualice" (Pisica rațiunii). între "osanalele" aduse vieții indeterminate și "cîntecele ritualice' dedicate sexului se plasează micul Purgatoriu al acestui amplu impact uman care este sexualitatea.
Feminin versus masculin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14720_a_16045]
-
dintr-o bandă de recuperatori, motiv pentru care este urmărit de poliția secretă. Este un loc comun la Daneliuc: bărbații, deși violenți și rudimentari, sînt extrem de slabi, de lipsiți de apărare. Marilena și cîteva voluptăți (1999) este cartea "dinastiei Marilenelor", femeia chinuită în fel și chip în România ultimilor 50 de ani. Marilena este o martiră, un personaj generic extrem de puternic. întîlnirea Marilenei cu bărbații nu înseamnă decît o nouă agresiune, o nouă dezamăgire, o nouă păcăleală. Daneliuc înscenează o serie
Pisicii, cizme, volupăți by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14745_a_16070]
-
ultimilor 50 de ani. Marilena este o martiră, un personaj generic extrem de puternic. întîlnirea Marilenei cu bărbații nu înseamnă decît o nouă agresiune, o nouă dezamăgire, o nouă păcăleală. Daneliuc înscenează o serie de avataruri ale "neajunsului de a fi femeie" într-un colț de lume blestemat. Suferința din anii '50 seamănă cu suferința "nouăzecistă". Limbajul este dur, totul este pus într-o lumină cenușie. Pisica ruptă este cea mai bună carte a lui Daneliuc de pînă acum. Marilena și cîteva
Pisicii, cizme, volupăți by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14745_a_16070]
-
și niscaiva thailandeze în carne și oase. Ce ți-e și cu globalizarea asta! Iată și o știre din sport: o echipă feminină de fotbal din Norvegia riscă excluderea din campionat fiindcă a folosit drept portar un bărbat. De-ghizat în femeie, firește. Oare ce l-o fi dat de gol? Faptul de a nu fi primit gol, se pare.
Coadă de tip nou by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14758_a_16083]
-
cu bucurie apropiata înfăptuire a proiectului, sugerînd ca pe soclu să fie gravată strofa a doua a Imnului P.L.S.: Își schimbă lupul la soroace părul, Iar omul schimbă slujbe sau idei. Schimbarea oțelește caracterul La tineri, la bărbați și la femei."
Caragiale și Lenin by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/14741_a_16066]