2,422 matches
-
este făcută dintr-un punct de vedere și de cunoaștere asumat al femeilor și se centrează pe femei, cu valorile lor, existențele lor și modul în care ele au existat dintotdeauna întrețesute în lumea internațională, dar invizibile. Experiențele pe care feminismul perspectival construiește o cunoaștere alternativă a internaționalului, care alcătuiesc agenda sa specifică de cercetare, vizează în principal reteoretizarea independenței/dependenței, a subordonării, excluderii, a invizibilității, a puterii sau a lipsei ei, plecând de la asumarea identității feminine a teoreticienelor, a experiențelor
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
specific feminine relevante pe un plan mai larg și a valorilor recunoscute ale universului feminin, precum valoarea relaționării, experiența dependenței în ambele posturi, de exemplu, în calitate de soție și mamă simultan. Pentru a rezuma una dintre liniile de argumentare importante ale feminismului perspectival, J. Ann Tickner, una dintre primele și cele mai reputate autoare feministe din relațiile internaționale, afirmă în cercetările sale că universul feminin este unul relațional prin definiție, nicidecum competitiv sau dihotomic. Teoretizarea lumii internaționale dintr-o asemenea perspectivă, relațională
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
asemenea perspectivă, relațională, a necesității și inevitabilității raporturilor cu celălalt (stat, organizație, țară vecină) pentru propria existență, prin opoziție cu lumea eminamente conflictuală a teoriilor consacrate, poate avea un impact semnificativ asupra teoriilor și practicii internaționale. O altă contribuție a feminismului perspectival este chestionarea profundă a metaforei stării de natură din teoria politică clasică și contestarea implicațiilor profunde și numeroase pe care aceasta le-a avut asupra teoriilor internaționale. În acea etapă anistorică, originară, imaginată de teoreticieni politici clasici precum Hobbes
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
derivate din ea sunt, judecând în ansamblul unei vieți umane, dar și în ansamblul unei colectivități, mai degrabă stări de excepție decât regula. În mod similar, autonomia unui stat este astăzi aproape o imposibilitate pe plan politic, economic, social, cultural. Feminismului perspectival i se datorează una dintre cele mai serioase construcții teoretice pentru regândirea conceptului de securitate și a securității naționale ca obiectiv axiomatic al statelor. Înțeleasă în linii mari ca siguranță și stabilitate a unui stat, asigurată prin puterea de
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
și defensive, securitatea unui stat este exact sursa insecurității celorlalte state. Nu putem vorbi așadar despre securitate internațională câtă vreme statele concep și asigură securitatea națională prin mecanisme care generează și alimentează insecuritatea altor state. Din punctul de vedere al feminismului perspectival, securitatea trebuie văzută ca un bun colectiv, cu componente interdependente. Dacă un stat își realizează securitatea pe seama insecurității altor state, va exista întotdeauna posibilitatea ca distribuția de putere, de forță, să se schimbe. Securitatea și insecuritatea vor fi două
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
resursele necesare pentru existența și bunăstarea cetățenilor lui, de ambele sexe, și le alocă sectorului militar, accentuând spirala insecurității (pe plan internațional) și sacrificând bunăstarea populației (pe plan intern). Poate cea mai interesantă și importantă linie de cercetare deschisă de feminismul perspectival rămâne regândirea conceptului de putere și a implicațiilor acesteia asupra practicii relațiilor internaționale. Definită prin capacitatea unui actor de a-și atinge scopurile - sau, mai detaliat (coercitiv), capacitatea lui A de a-l determina pe B să acționeze așa cum
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
actori prezintă această capacitate și o exercită în detrimentul și asupra altor actori, care nu dispun de capacitatea respectivă. Plecând de la experiențele existențiale ale femeilor, de la capacitatea grijii, transformată în etică a grijii, precum și de la realitățile interdependenței (umane și, extins, statale), feminismul perspectival propune substituirea puterii coercitive cu puterea coactivă. Puterea asupra celuilalt poate fi transformată în puterea de a face ceva împreună cu celălalt, care să aducă beneficii reciproce și să cimenteze o relație de putere împărtășită. Este un pas conceptual care
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
susținere morală a copiilor și partenerilor. Este o tendință reflectată treptat, chiar dacă încă insuficient, în ideea de empowerment din teoriile dezvoltării și în conceperea programelor de cooperare și asistență internațională cu țările în curs de dezvoltare conform unei asemenea viziuni. Feminismul postmodern este un curent de teoretizare a relațiilor internaționale care a câștigat teren mai ales în a doua parte a anilor 1990 și în anii 2000. Desigur, dacă este să respectăm ideile postmodernismului în general, asocierea dintre feminism și postmodernism
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
asemenea viziuni. Feminismul postmodern este un curent de teoretizare a relațiilor internaționale care a câștigat teren mai ales în a doua parte a anilor 1990 și în anii 2000. Desigur, dacă este să respectăm ideile postmodernismului în general, asocierea dintre feminism și postmodernism este problematică în sine, câtă vreme postmodernismul contestă orice esență obiectivă, „naturală” a realității, inclusiv o identitate comună a femeilor în spațiu și timp, care ar putea alimenta o abordare feminisă. Cu toate acestea, feminismul postmodern este adoptat
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
general, asocierea dintre feminism și postmodernism este problematică în sine, câtă vreme postmodernismul contestă orice esență obiectivă, „naturală” a realității, inclusiv o identitate comună a femeilor în spațiu și timp, care ar putea alimenta o abordare feminisă. Cu toate acestea, feminismul postmodern este adoptat ca linie de teoretizare distinctă în relațiile internaționale de autoare precum Christine Sylvester, V. Spike Peterson, Anne Sisson Runyan. Cu precizarea că feminismul postmodern este mai degrabă o sumă de contribuții critice la înțelegerea politicilor mondiale, nu
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
în spațiu și timp, care ar putea alimenta o abordare feminisă. Cu toate acestea, feminismul postmodern este adoptat ca linie de teoretizare distinctă în relațiile internaționale de autoare precum Christine Sylvester, V. Spike Peterson, Anne Sisson Runyan. Cu precizarea că feminismul postmodern este mai degrabă o sumă de contribuții critice la înțelegerea politicilor mondiale, nu a relațiilor internaționale care presupun posibilitatea împărțirii lumii în intern și internațional, acest curent de teoretizare este susținut de majoritatea autorilor postmoderni ai disciplinei, chiar dacă nu
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
în intern și internațional, acest curent de teoretizare este susținut de majoritatea autorilor postmoderni ai disciplinei, chiar dacă nu sunt feminiști (de exemplu, R.B.J. Walker, James Der Derian). Teoretizarea feministă postmodernă este de altfel, la rândul ei, o sintagmă improprie, pentru că feminismul postmodern înseamnă atacarea epistemologică și metodologică a teoretizării existente, deconstruirea ei, a conceptelor pe care le vehiculează, devoalarea dependențelor interne ale dihotomiilor-cheie ale domeniului. Acuzând discursul raționalizant, logocentric al relațiilor internaționale ca fiind unul masculin, care forțează în tipare opresive
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
le vehiculează, devoalarea dependențelor interne ale dihotomiilor-cheie ale domeniului. Acuzând discursul raționalizant, logocentric al relațiilor internaționale ca fiind unul masculin, care forțează în tipare opresive, prin acte de cunoaștere, deci acte de putere, o realitate diversă, plurală, în continuă schimbare, feminismul postmodern deconstruiește întregul discurs și universul consacrat al relațiilor internaționale, mergând până la recuperarea sau inventarea unui alt limbaj, a unui alt tip de scriere a teoriei și a unei alte metodologii. Fidel spiritului postmodern - și tocmai de aceea, o dată în
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
universul consacrat al relațiilor internaționale, mergând până la recuperarea sau inventarea unui alt limbaj, a unui alt tip de scriere a teoriei și a unei alte metodologii. Fidel spiritului postmodern - și tocmai de aceea, o dată în plus, problematic în raport cu spiritul feminist -, feminismul postmodern chestionează ideea emancipării femeilor la scară globală, pentru că neagă orice posibilitate a unui plan progresist al lumii acesteia, al istoriei sau al dezvoltării umanității, în ansamblul ei sau în anumite grupuri. Ceea ce desemnăm prin „realitate” (inclusiv realitate internațională) reprezintă
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
pe baza căreia concep proiecte de progres. Ignorând aceste acte de impunere, alte curente feministe riscă să devină parte a lumii și cunoașterii pe care încearcă să o critice, tocmai prin rolul emancipator pe care și-l asumă. În consecință, feminismul postmodern valorizează, asemenea postmodernismului în general, alteritatea, diversitatea, marginalizarea, deconstrucția, meta-nararea. El aduce în limbajul relațiilor internaționale chestionarea identităților, a semnificației frontierelor geografice, a ideii de suveranitate și a ideii de stat. Există un potențial transformator al feminismului postmodern, diferit
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
În consecință, feminismul postmodern valorizează, asemenea postmodernismului în general, alteritatea, diversitatea, marginalizarea, deconstrucția, meta-nararea. El aduce în limbajul relațiilor internaționale chestionarea identităților, a semnificației frontierelor geografice, a ideii de suveranitate și a ideii de stat. Există un potențial transformator al feminismului postmodern, diferit de la o autoare la alta, permanent suspicios și dispus să se auto-chestioneze și auto-deconstruiască. El aduce valorizarea pozitivă a punctelor de vedere ale celor mai excluși (și celor mai excluse), a celor invizibili, a celor care tac. De
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
o autoare la alta, permanent suspicios și dispus să se auto-chestioneze și auto-deconstruiască. El aduce valorizarea pozitivă a punctelor de vedere ale celor mai excluși (și celor mai excluse), a celor invizibili, a celor care tac. De aceea găsim în feminismul postmodern un alt tip de „narare” (meta-nararea), care încearcă să evite logocentrismul și care dorește să „dea glas” „tăcerilor disciplinei”, care caută „comunități ale rezistenței”, care reimaginează domeniul, care întoarce dihotomiile pe dos, prin relevarea anarhiei din viața internă a
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
al cercetării. A treia categorie reunește acele lucrări care transgresează criticile sau le duc mai departe, pentru a propune reteoretizări coerente, fundamentate, ale realității internaționale și, chiar mai mult, pentru a genera procese de inovare a practicilor, actorilor și regulilor. Feminismul perspectival, feminismul de inspirație marxistă și feminismul constructivist sunt cele care au tatonat depășirea criticii în direcția propriei construcții alternative și a transformării. Contribuțiile la această a treia categorie devin, în acest stadiu al subdomeniului, cele mai promițătoare, mai inovatoare
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
A treia categorie reunește acele lucrări care transgresează criticile sau le duc mai departe, pentru a propune reteoretizări coerente, fundamentate, ale realității internaționale și, chiar mai mult, pentru a genera procese de inovare a practicilor, actorilor și regulilor. Feminismul perspectival, feminismul de inspirație marxistă și feminismul constructivist sunt cele care au tatonat depășirea criticii în direcția propriei construcții alternative și a transformării. Contribuțiile la această a treia categorie devin, în acest stadiu al subdomeniului, cele mai promițătoare, mai inovatoare și mai
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
lucrări care transgresează criticile sau le duc mai departe, pentru a propune reteoretizări coerente, fundamentate, ale realității internaționale și, chiar mai mult, pentru a genera procese de inovare a practicilor, actorilor și regulilor. Feminismul perspectival, feminismul de inspirație marxistă și feminismul constructivist sunt cele care au tatonat depășirea criticii în direcția propriei construcții alternative și a transformării. Contribuțiile la această a treia categorie devin, în acest stadiu al subdomeniului, cele mai promițătoare, mai inovatoare și mai importante, etapa criticilor radicale epuizându
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Itinerarii contestatare, Politeia, București. Toderean, Olivia (2004), „Genul în studierea relațiilor internaționale”, în Eniko Magyari-Vincze și Petruța Mândruț (coord.), Gen, societate și cultură. Cursuri universitare, Editura Fundației Desire, Cluj-Napoca. Toffler, Alvin (1995), Puterea în mișcare, Antet, București. True, Jacqui (1996), „Feminism”, în Scott Burchill, Andrew Linklater (eds.), Theories of International Relations, Macmillan, Londra. Tsygankov, P.A. (2002), Teorya Mejdunarodnîh Otnoșenii (Teoria relațiilor internaționale), Gardariki, Moscova. Tucidide (1966), Războiul peloponesiac, Editura Științifică, București. Țăranu, Andrei (2005), Doctrine politice moderne și contemporane, Editura Fundației
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
a domeniului nu o poate ignora. Pentru o prezentare mai amplă, deși sintetică, a acestei problematici, vezi Toderean (2004), de unde preiau aici, nuanțez și dezvolt anumite fragmente. Se poate observa însă că acest subdomeniu al disciplinei apare uneori prezentat ca „feminism”, alteori ca „perspective de gen”. Reducând o dezbatere majoră a studiilor de gen în general, putem afirma că, în relațiile internaționale, cele două sintagme se referă la același lucru, anume chestionarea cercetării și a practicii internaționale ținând cont de existența
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
se ascund” în teoretizare, despre dihotomiile înlănțuite care structurează întreaga gândire de inspirație occidentală. În acest sens, vezi capitolul din acest manual dedicat teoriilor marxiste din relațiile internaționale. O prelucrare a unei definiții date de Keohane și Nye (1977). În timp ce feminismul perspectival se impune, încă din anii 1980, prin câteva lucrări de referință ale lui Cynthia Enloe, Jean Bethke Elshtain și Sara Ruddick. Înțeles ca preocupare a gândirii occidentale pentru cunoașterea rațională, exprimată prin cuvânt. Lucrărilor deja menționate li se pot
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
cărțile de istorie și critică literară, de teatrologie, publicistică, monografia Lirica lui Constant Tonegaru (1997), exegeze, studii de sinteză, culegeri de articole, recenzii, note de lectură, relatări privind activități didactice și larg culturale. Suprinzând „ipostaze românești moderne ale complexului feminității”, Feminism și feminitate în proza românească interbelică (1998) este lucrarea cea mai reprezentativă pentru modalitatea abordării critice a lui M. Scrisă cu frenezie, cartea încearcă un discurs teoretic și un demers analitic. În tentativa de a-și valida aserțiunile, criticul invocă
MARINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288035_a_289364]
-
oglinzilor, București, 1984; Atac la persoană, Videle, 1991; Aventura dimineților cuminți, Pitești, 1993; Gloria memoriei, Videle, 1995; Purtătorul de cuvinte, Videle, 1996; Lirica lui Constant Tonegaru, Videle, 1997; Ordinea mirabilă sau Viața și cărțile, Videle, 1997; Proba transparenței, Videle, 1998; Feminism și feminitate în proza românească interbelică. Ipostaze românești moderne ale complexului feminității, București, 1998; Moderator la îngeri, Videle, 1998; Școala și folclorul, Videle, 2000; Ordalia și artificierul, București, 2000; O geografie spirituală a Sudului, Videle, 2000; Acreditări / empatii / consonanțe, Videle
MARINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288035_a_289364]