538 matches
-
secretate de paraziți (amoniac, uree, acetonă, aldehide, alcooli, acizi, amine, mucopolizaharide, proteine). Celula se apără intensificând activitatea oxidativă, degradând toxinele, menținând integritatea structurilor sale și încercând să izoleze zona atacată prin țesuturi de apărare (cutină sau suber). Polifenoloxidazele oxidează substanțele fenolice, care polimerizează, formând chinone toxice pentru parazit. Peroxidaza inactivează enzimele și toxinele de origine exterioară. În mod normal aceste oxidaze se găsesc în țesuturi în stare legată și sunt puse în libertate în momentul când parazitul dizolvă substanțele pectice vegetale
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
uneori aripată. Boabele au în medie diametrul de 15 mm ± 3mm, masa a 100 boabe de 200-300 g. Forma este variată: sferică, alungită, turtită, cilindrică. Ciorchinii dețin 5-6% din greutatea strugurelui și au o umiditate de 80%, celuloză 5-10%, substanțe fenolice 3-5%, substanțe minerale 2-3%. Rolul ciorchinilor este considerat negativ, deoarece pe aceștia se găsesc urme de substanțe de la tratamente; în timpul fermentației absorb din alcool, mărind conținutul în taninuri. Rolul util al ciorchinelui este numai de ordin fizic: drenează scurgerea mustului
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
și a aromelor în struguri. Conținutul în acizi scade brusc și continuă să descrească pe toată perioada de maturare a strugurilor. 3. Maturarea strugurilor corespunde perioadei de evoluție în care strugurii acumulează cantitățile cele mai mari de zaharuri, de compuși fenolici și de arome. Strugurii sporesc în greutate și volum astfel încât producția este cea mai mare. Aciditatea se reduce în principal prin degradarea acidului malic, neutralizarea acizilor, de către bazele absorbite din sol și diluarea acizilor prin afluxul continuu de apă în
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
strugurilor. La un moment dat aproape brusc afluxul fiziologic de zaharuri în struguri se întrerupe, maturarea deplină a strugurilor fiind atinsă. Maturarea strugurilor durează 30-40 de zile și are 3 dimensiuni: maturitatea tehnologică (mărime și masă maximă a strugurelui) maturitatea fenolică (intensitate colorantă maximă) maturitate aromatică (maxim de arome) 4. Supramaturarea strugurilor - în această etapă strugurii își întrerup legătura fiziologică cu vița, în sensul că încetează afluxul de zaharuri din frunze și de apă din sol. Începe procesul de pierdere a
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
roșu Din acest soi se obțin vinuri roșii de calitate. Struguri mici, conici sau tronconici, uneori uniaripați, boabe rare. Boabe sferice, mici, cu pieliță groasă, roșii violet închis și intens pruinată. Acumulează 200-210 g/L zaharuri și conținut în compuși fenolici foarte ridicat. Este cultivat în Banat (Arad, Timiș), Muntenia (Argeș, Buzău, Dâmbovița, Dolj, Prahova, Vâlcea), Oltenia (Caraș Severin, Mehedinți, Olt), Dobrogea (Constanța, Tulcea), Moldova (Galați, Iași, Vaslui, Vrancea). Producții mici 6-8 t/ha. Podgoria Alcool vol % Aciditate g/L ac
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
C, 12,5 mg % caroten, în medie 0,5 mg % vitamine B, 0,7 mg % vitamina E și până la 1 mg % vitamina PP. Valoarea energetică este de 380 kcal/kg, iar partea necomestibilă a morcovului reprezintă 9%. Morcovul conține compuși fenolici în proporție de până la 0,4%, precum și uleiuri volatile. Morcovul este digestiv, hepatic, diuretic, vitaminizant, antianemic, depurativ, detoxifiant, emolient. Prelucrare prin: deshidratare, sucuri, murat, uleiuri volatile. Produs dietetic de excepție pentru copii, bolnavi, muncitori mediu toxic. Ridichile de iarnă conțin
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
de la 1346,6; 1120,8, 1053,3 cm-1. Utilizând tehnica IR se pot evidenția modificările grupelor structurale în cărbunele activ, comparativ cu materialul precursor. De exemplu, spectrul IR al fibrelor de iută demonstrează prezența pe suprafața lor a grupelor -OH fenolic, metilen, carbonil, aromatice, -CH3 legat de nucleul aromatic, carboxilice acide, carboxilat, esterice, eterice, alcoolice (Figura 3.5.a). În spectrul cărbunelui (Figura 3.5.b) se constată dispariția completă a unor grupe și apariția altora în timpul pirolizei fibrelor. Benzile de la
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
are aproximativ 38,42% celuloză, 22-32% lignină, 23-29% hemiceluloză și până la 10% substanțe extractibile (Simionescu și al., 1989). Pereții celulari ai rumegușului constau în principal din celuloză și lignină și conțin multe grupări hidroxil, provenite de la taninuri sau alți compuși fenolici. Toți acești componenți sunt compuși activi de schimb ionic. Lignina, al treilea component major al peretelui celular al lemnului este un material polimeric. Molecula de lignină este constituită dintr-un nucleu de fenilpropan. Vanilina și aldehida siringilică sunt alte două
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
de alune de a reține diferiți coloranți cu cea a diferitelor tipuri de rumegușuri, care s-au dovedit a fi adsorbenți neconvenționali eficienți (Ferrero, 2007). Cojile de alune conțin aceleași grupe funcționale polare, cum ar fi alcoolice, carbonilice, carboxilice și fenolice, implicate în legarea poluanților adsorbiți. Cinetica adsorbției Albastrului de metilen pe rumeguș de fag este influențată pentru o viteză de agitare între 0 și 200 rpm, fapt care confirmă că influența difuziei externe în cinetica sorbției are un rol semnificativ
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
la 150-600 µm, în cazul ambilor coloranți și este mai mare pentru Albastru de metilen pentru toate fracțiunile de mărime. Rumegușul de Mansonia conține preponderent celuloză și în urma analizei s-a evidențiat prezența unor grupe funcționale, cum ar fi: carboxilică, fenolică, alcoolică și aminică. În contact cu apa și cu creșterea pH-ului aceste grupe devin încărcate negativ și sunt situsuri probabile pentru reacția chimică la suprafața rumegușului. Aceste grupe funcționale sunt răspunzătoare de capacitatea de schimb cationic a rumegușului. Coloranții
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
fi adsorbit colorantul. Suprafața adsorbentului încărcat cu colorant este diferită de cea a adsorbentului simplu. Spectrul FTIR (Figura 3.23) arată că anumite picuri sunt deplasate. Se observă un pic pronunțat la 3445 cm-1, reprezentând vibrația de alungire a grupării fenolice a celulozei și ligninei și picul de la 2927 cm-1, care indică prezența vibrației de întindere a grupării -CH2 a compusului alifatic. Apariția picului la 1735 cm-1 indică prezența grupării C=O aldehidice. Picurile între 1508 cm-1 și 1372 cm-1 pot
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
la 1735 cm-1 indică prezența grupării C=O aldehidice. Picurile între 1508 cm-1 și 1372 cm-1 pot fi atribuite legăturii C=C din nucleul aromatic. Picurile de la 1243 cm-1 și 1041 cm-1 pot fi datorate legăturii C-O a grupării fenolice și respectiv ciclului eteric de atomi al celulozei. Aceste modificări observate în spectru indică posibila implicare a respectivelor grupe funcționale de la suprafața rumegușului de meranti în procesul de adsorbție. Diametrul mediu al porilor determinat prin metoda BJH (Barrett-Joiner-Halenda) este de
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
abundent, relativ ieftin, cu capacitate de adsorbție pentru o mare varietate de poluanți. Turba brută conține în principal lignină, celuloză, acid fulvic și humic. Acești constituenți, în special lignina și acidul humic, posedă grupe funcționale polare (alcoolice, aldehidice, cetonice, carboxilice, fenolice, eterice), care pot fi implicate în legături chimice. Datorită caracterului său polar turba poate fi eficientă în reținerea coloranților din soluție. Allen și al. (2004), Ho și McKay (1998b; 2003) și Ramakrishna și Viraraghavan (1997) au observat că turba tinde
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
sp. IO2 pentru a determina grupele funcționale prezente pe suprafața algei. Spectrul FTIR al biosorbentului după tratamentul acid arată picuri spectrale la numerele de undă (cm-1): 3411 (întindere O-H și benzile carboxilice), 2925 (benzi ale vibrațiilor de întindere carboxilice/fenolice), 1540 (chinină și legături OH), 1430 (chinină și legături OH ), 1237 (grupa -C-O-), 1161 (=C-C=) și 1059 (grupa ≡C-N<). Datele analizei XPS a biosorbentului Spirogyra sp. IO2 înainte de sorbția colorantului Reactive Yellow 22 dau o imagine despre sensibilitatea
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
cu alcool metilic și un colorant (alcoolul denaturat) este folosit în aseptizarea tegumentului și dezinfecția instrumentelor. Alcoolul isopropilic și diclorbenzil-alcoolul se folosesc în diverse amestecuri la prepararea unor soluții antiseptice foarte eficace în aseptizarea tegumentelor. 1.3.2.7. Derivații fenolici Deși fenolul nu mai este folosit ca antiseptic, derivații săi au rămas ca reprezentanți foarte importanți ai acestui grup. Hexaclorofenul se folosește în soluții alcoolice ca antiseptic bactericid puternic. Poate fi incorporat în loțiuni, unguente și săpunuri, precum și în preparate
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Gabriel Dimofte () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1180]
-
A anion. Drept schimbători de ioni se folosesc zeoliți naturali sau sintetici, care sunt aluminosilicați hidratați (ex. Kieselguhr) sau rășini schimbătoare de ioni. Rășinile ce conțin drept grupe active -NH2 sau =NH sunt schimbători de anioni, iar grupele -COOH, -OH fenolic, -SO3H conferă acestor rășini proprietăți de schimb cationic. Adsorbția de schimb se întâlnește des în natură și este mult folosită în tehnică. De exemplu rocile, care sunt sisteme disperse naturale, schimbă cationi în prezența apelor naturale: primesc ioni K+ și
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
de pe catene influențează unele proprietăți cum ar fi temperatura de tranziție sticloasă și solubilitatea. Polimerii au fost solubili în solvenți organici ca dimetilsulfoxid, N,Ndimetilformamidă sau tetrahidrofuran. Temperatura de tranziție sticloasă a polimerului 40 a fost de 270°C. Grupele fenolice terminale pot fi modificate prin esterificare cu diferite cloruri acide alifatice sau anhidride rezultând polimerii 41. Proprietățile fizice cum ar fi temperatura de tranziție sticloasă și solubilitatea au fost dependente de natura lanțului macromolecular final. În tabelul 2.2 se
POLIETERI HETEROCICLICI TERMOSTABILI by Corneliu HAMCIUC, Elena HAMCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/91504_a_92977]
-
la componentul polifuncțional 1,1,1tris(4- hidroxifenil)-etan pentru a da polieterimida dendrimer. Macromoleculele dendritice obținute sunt pure și prezintă o distribuție îngustă a maselor moleculare. Îndepărtarea selectivă a capetelor finale benzil-eter permite obținerea de dendrimeri cu grupe finale fenolice, care pot fi în continuare modificați prin reacții de eterificare. Natura grupelor finale influențează semnificativ stabilitatea termică a dendrimerilor și comportarea în soluție a acestora. Alte polieterimide dendrimeri au fost sintetizate plecând de la 1-(4-aminofenil)-1,1bis(4-hidroxifenil)etan, conform
POLIETERI HETEROCICLICI TERMOSTABILI by Corneliu HAMCIUC, Elena HAMCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/91504_a_92977]
-
se ofilește, moare și este împins înafară odată cu patogenul pe care îl conține. De remarcat, că formarea ligninei nu este indusă de factori abiotici ci de prezența în tesuturi a unor compuși chimici, numiți “elicitori” (chitina la grâu și precursorii fenolici cu greutate moleculară mică la pomii sâmburoși). Depunerea de gome este întâlnită la multe plante în jurul leziunilor produse atât de patogeni, cât și de alți factori. Rolul lor defensiv constă în faptul că, fiind depuse rapid în spațiile intercelulare și
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
Astfel de substanțe pot acționa în două moduri: ca repelente sau toxice pentru patogeni și ca stimulatoare pentru flora antagonistă. Substanțele toxice eliminate au fost identificate la diferite organe (semințe, frunze, rădăcini), cele mai studiate dintre acestea fiind de natură fenolică. Patogenii care străpung barierele chimice exterioare se confruntă cu substanțele toxice din interiorul celulelor și țesuturilor plantelor. Au fost efectuate numeroase cercetări privind evidențierea compușilor care, prin prezența sau prin concentrația lor mai mare, au un rol în rezistența plantelor
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
cu N în exces și mai ales, în absența celor cu K și P micșorează rezistența plantelor. Azotul în exces determină formarea de hidrați de carbon cu greutate moleculară mică, de zaharuri și acizi aminici, reduce conținutul plantelor în compuși fenolici și producerea de fitoalexine de către plantă . Printr-o dezvoltare puternică a plantei fertilizate cu azot în exces, se crează un cadru favorabil pentru speciile Phytophthora infestans la cartof, Erwinia amylovora la Rosaceae, Blumeria graminis la cereale. Îngrășămintele potasice și fosfatice
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
79-85. 24 Chi J, Xue B et al, The chemical constituents of flavonoids from Liaoxi propolis, Zhangguo Yaoxue Zazhi, 1996, 31, 264-266, 1996. MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE 16 Acest tip de propolis conține fenoli: flavonoid agliconic (flavone și flavonone), acizi fenolici și esterii lor (Bankova et al, 200225). În general, orice compus identificat în exudatele vegetale pe care le colectează albinele, poate fi regăsit în propolis. Cea mai mare parte a componentelor prezente în exudatele vegetale sunt încorporate în propolis fără
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
C, H beta (antrachinone cu 3 grupări alfa). În propolis s-au identificat peste 149 de substanțe componente (Mărghitaș, 2005). Alte studii afirmă că, (cităm): peste 200 de componente active din propolis au fost identificate, inclusiv polifenoli (flavonoide agliconice, acizi fenolici și esterii acestora), lignani, sequiterpene, chinone, steroizi și aminoacizi. Cu toate acestea, toate aceste componente, variază foarte mult în funcție de origininile geografice și speciile botanice (Park et al., 200228; Velikova et al., 200029). Studii recente citează existența a peste 300 de
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
de molid. Alte cinci substanțe au fost identificate atât în propolis cît și în mugurii de plop: chrizina, tectochrizina, galangina, izalpinina și pinocembrina (Păunescu et al, 1988). Flavonoizii existenți în propolis Flavonoizi existenți în propolis: flavone, flavonoli și flavonone, compuși fenolici și aromatici 40 (Andrițoiu, 2005). S-au găsit în propolis 21 de flavonoide 41 (Mărghitaș, 2005). Componentele flavonoide constituie un procent important din masa propolisului rămasă după extragerea cerii. 38 Moldoveanu E, Neagu M, Popescu LM, Dicționar de biochimie și
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
toamna (Mateescu și Dumitru). Flavonoide [142, 443]: de la latinescul flavus - galben, grecescul eidos - formă [4], denumire generică pentru orice component al unui grup de substanțe naturale de origine vegetală conținând un nucleu heterociclic aromatic trimeric [4], grup mare de derivați fenolici, solubili în apă [1], flavonoidele se găsesc sub formă glicozilată și sunt larg răspândite în regnul vegetal [1.4], reprezentând o parte din pigmenții colorați ai florilor și fructelor [4], acestea sunt glicozide care conțin un schelet flavan [1], se
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]