1,521 matches
-
Încearcă să ne dea de gândit cu următoarea observație (doar aparent empirică) de bun-simț: celălalt nu poate fi redus altfel decât Într-un mod profund iluzoriu. Mâine s-ar putea să-l Întâlnesc din nou. Avem nevoie așadar de o fenomenologie care să recunoască relația subiect-subiect drept nederivată, fundamentală. La urma-urmelor, deosebirea dintre raportarea mea la altul și raportarea mea la lucruri este că lucrurile nu Îmi răspund liber și spontan, ceea ce, În mod normal, un altul face. Metaforei sexuale pe
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
este o provocare și un test pentru noi, cei care dezbatem la Phantasma. Cornel Vâlcu: Subtitlul nu este al capitolului, ci al cărții (Pod cu trei capete. Preliminarii speculative la starea de postmodernitate), În care capitolul acesta (Humboldt) este după fenomenologie și Înainte de Coșeriu. Ruxandra Cesereanu: Atunci În ce măsură acest capitol slujește unui asemenea subtitlu? Și viceversa. Ce caută aici postmodernitatea? Sau este vorba despre un cuvânt-valiză? Cornel Vâlcu: Capitolul acesta, În Întregul lui, ar intra undeva la o declarație de tipul
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
despre mine fericita trecere a calului, ce-mi binevestește?). Și totul, toată această lentă desfășurare a Întrebărilor (pe care textul acesta - deja grav, deja deschis unei uriașe dezvoltări - le va adânci căutând să le Împlinească În povestiri despre om și fenomenologii ale spiritului) pornește de la un semn, o urmă, o adâncire În pământ a unei potcoave ce a fost acolo. Și astfel a unui cal pe care această potcoavă, la rândul ei, Îl conține, nu Într-o prezență plină, ci Într-
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
percepții, prin atingere, iubirea mea e supunere cărnii, sunt ales și supus. Teoria pielii este deja o teorie a percepției, ar spune Merleau-Ponty. Și tot el ar observa: „Sinteza percepției este temporală. A reflecta Înseamnă a regăsi nereflectatul”. Citând din Fenomenologia percepției Întru delectarea noastră de Îndrăgostiți de cai: Misiunea unei cugetări radicale, a unei cugetări care vrea să se Înțeleagă pe sine, constă, paradoxal, În a regăsi experiența necugetată a lumii ș...ț pentru a face ca reflecția să apară
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Horea Poenar: Aceasta nu este o metodă, e o teorie - și singura funcționalitate a acestui stil și a tuturor stilurilor din carte este de a face vizibile teritoriile, spațiile de discurs pe care această teorie le conturează. Ea pornește din fenomenologie și, ca atare, o mare parte din limbaj are rădăcini fenomenologice, dar trece prin și dincolo de esteticile fenomenologice, cum se vede din subtitlul cărții, și merge mai departe pentru a vorbi de niște zone care au preocupat și câțiva poststructuraliști
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
cuvânt e capabil să trimită la timpul splendorii? Horea Poenar: Cartea mea pornește de la un moment pe care În ultimii ani l-am Înțeles tot mai deplin prin lecturi (unele absurd-chinuitoare, altele revelatorii), și anume eșecul filosofiei, mai ales În fenomenologia franceză din ultimele decenii, ca să nu mai vorbesc despre cel poststructuralist, de la Foucault și Derrida Încoace. Și În același timp, dintr-o observație la care n-am putut renunța În toată perioada mea de postmodernist (cum bine zicea Cornel Vâlcu
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
a vă face clar ceea ce vreau să spun. Dar asta face și arta: receptorul sau criticul ia un tablou, Îl privește, Îl include În categorii interne, În subiect, aflându-se astfel la primul nivel. Conform teoriei receptării (bazată iarăși pe fenomenologie) a lui Jauss și mai ales a lui Iser, receptorul, prin experiența estetică (catharsis etc.), depășește acest nivel Înspre unul În care se Întâmplă alte lucruri. Pe acestea le vede și Merleau-Ponty. Există și o posibilitate de a vorbi despre
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Nicolae Turcan: Dacă el a avut aceeași „vedere”, atunci ne situăm În plin platonism și acceptăm existența unei lumi a Ideilor la care avem acces pe diverse căi, care Într-un fel ne e comună, dacă nu cumva În eidos-urile fenomenologiei... Horea Poenar: Da - sau ceea ce Corin numea „viață”. Nicolae Turcan: Însă este greu să vorbești despre „viață” Într-un text atât de dens conceptual, atât de anarhic... Cornel Vâlcu: Când vezi urma În iarbă este o naivitate de nedescris să
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Cornel Vâlcu a absolvit Facultatea de Litere a Universității „Babeș-Bolyai” În 1996; este lector la Catedra de lingvistică generală și semiotică a aceleiași facultăți din 1998. Doctor din martie 2007 (cu o teză despre relația dintre integralismul lingvistic coșerian și fenomenologia husserliană). Cursuri și conducere de seminar În domeniile lingvistică generală, teoria și filosofia limbajului, semiotică. Două volume de teorie lingvistică (Orizontul problematic al integralismului și Fenomenologie și integralism) sub tipar la Editura Clusium. În pregătire, cartea din care face parte
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Doctor din martie 2007 (cu o teză despre relația dintre integralismul lingvistic coșerian și fenomenologia husserliană). Cursuri și conducere de seminar În domeniile lingvistică generală, teoria și filosofia limbajului, semiotică. Două volume de teorie lingvistică (Orizontul problematic al integralismului și Fenomenologie și integralism) sub tipar la Editura Clusium. În pregătire, cartea din care face parte textul discutat În prezentul volum - Pod cu trei capete - Preliminarii speculative la starea de postmodernitate.
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
este intitulat, fără alte explicații în text, Un complex al lui Oedip răsturnat. În succesiunea lui Rebreanu, D.R. Popescu ar fi tentat și el de „romanul total”. Introducerea la Incursiuni în literatura diasporei și a disidenței (1999) se dorește o fenomenologie a exilului, dar, în afara câtorva recenzii la cărți privind această problemă, autorul nu oferă și principiul unificator, astfel încât volumul, care ar fi trebuit să încheie „panorama” critică a literaturii române moderne, rămâne un survol pe deasupra fenomenului. SCRIERI: Fantasticul în proza
GLODEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287299_a_288628]
-
a discursului legitimat științific, mai ales dacă acesta este direct legat de teme politice majore. Iar polarizarea de avere și venituri, îmbogățirea unei pături restrânse și sărăcirea unor cateogorii majoritare numeric, transferul de proprietate dinspre stat spre indivizi și întreaga fenomenologie care a însoțit formarea și afirmarea noii clase de capitaliști români au reprezentat, în toată perioada de după prăbușirea comunismului, teme majore ale politicii românești. Ca urmare, concepția cotidiană cu privire la aceștia s-a format, în principal, pe baza experienței personale a
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
în două strategii existențiale polare, numite de eseist Utopia și, respectiv, Descurcăreala. Cea de-a doua paradigmă beneficiază de o atenție polemică aparte, mai întâi fiindcă în climatul prielnic al tranziției românești ea tinde să devină endemică, dar și fiindcă fenomenologia sa complexă stimulează înclinațiile de patolog și de terapeut social ale scriitorului. Alternativa Hyperion este ilustrată de cei care se răzvrătesc contra mistificării și a urâtului, trăind frumos fără a evada din cetate, punându-și fapta, nu doar verbul, în
HORASANGIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287446_a_288775]
-
1960, Facultatea de Filosofie (1960-1965) și Facultatea de Limbi Clasice (1968- 1973). Tot aici este cercetător la Institutul de Filosofie (1965-1975) și la Institutul de Istorie a Artei (1975-1989). Își ia doctoratul în filosofie în 1976, cu teza Tragicul. O fenomenologie a limitei și depășirii, publicată în 1975, și beneficiază de o bursă a Fundației Humboldt (1982-1984). Din 1990 este director general al Editurii Humanitas, iar în 1992 devine profesor la Facultatea de Filosofie a Universității din București. Este membru în
LIICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287808_a_289137]
-
după Cioran. Trei zile de convorbiri - 1990, 1995), ca și în pateticele „exerciții de admirație” care alcătuiesc Declarație de iubire (2001), adresate lui Mihail Sebastian, Cioran, Virgil Ierunca, Monicăi Lovinescu, lui Andrei Pleșu ș.a. Mai puțin în lucrarea Tragicul. O fenomenologie a limitei și depășirii, care prefațează, într-un tipar academic, preocuparea insistentă a lui L. pentru peratologie (aici inspirată și susținută în principal de o lectură a lui Nietzsche), sau în culegerea Încercare în politropia omului și a culturii (1981
LIICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287808_a_289137]
-
al existenței „Păltinișului” ca instituție sui-generis, ce deborda tiparele știute, contrazicea destule habitudini, putea fascina, putea surprinde, putea neliniști sau revolta: noul, straniul „joc cu mărgele de sticlă” își oferea prismatic fațetele mai multor lumini. ION POP SCRIERI: Tragicul. O fenomenologie a limitei și depășirii, București, 1975; Încercare în politropia omului și a culturii, București, 1981; Jurnalul de la Păltiniș. Un model paideic în cultura umanistă, București, 1983; Dialoguri de seară (în colaborare cu Părintele Galeriu, Andrei Pleșu și Sorin Dumitrescu), București
LIICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287808_a_289137]
-
a sistemelor (a lui L. von Bertalanffy). Conjugate, teoriile cibernetice despre informație și comunicare au influențat masiv psihoterapia familiei. Dar și alte curente de gândire au contribuit la schimbarea opticii în psihoterapia membrilor familiei: existențialismul, cu accentul pe raportul libertate-responsabilitate, fenomenologia, mai cu seamă prin conceptul de intenție, constructivismul filosofic, cu ideea realității construite prin interacțiune. Și, în general, atmosfera ideatică de pluralitate, tendința și dreptul la diferențiere și expresie personală au influențat profund teoria și practica tratamentului familial. Astfel că
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și modalități lirice se adecvează și partitura comentariului. Vădind o „educație lirică specială”, interpretul se exersează pe întreaga claviatură a textului, pentru a pune în valoare registrele acute, grave sau numai pe cele în care înțelesul se insinuează ambiguu. Căci fenomenologia actului poetic îl interesează atât cât să îi îngăduie depistarea nucleelor lui ontice. Când are în vedere proza, R. nu mai dovedește aceeași suplețe în analiză, deși nu s-ar putea spune că nu înregistrează și în acest sector unele
RUSU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289411_a_290740]
-
cât mai multă viață în brațe și în peniță” (interviu cu Serafim Saka), LA, 1987, 20; Mihail Garaz, Cine sîntem, LA, 1988, 37; Ioan Holban, [„Linia de plutire”], „Moldova socialistă”, 1988, 212; Constantin Cubleșan, „Vămile”, ALA, 1991, 91; Mihai Cimpoi, Fenomenologia inerției, RL, 1991, 26; Dan Mănucă, Un romancier și trei personaje, LCF, 1991, 32; Nicolae Popa, Între Potop și Apocalipsă, „Sfatul Țării”, 1992, 220-224; Ioan Adam, Dincolo de oceanul Prut, „Vocea României”, 1994, 122; Laurențiu Ulici, Un prozator basarabean, RMB, 1994
SAKA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289438_a_290767]
-
nu pretinde asidua recurgere la analogia cu animalele. Nu este exclus să se descopere în viitor gene umane sau combinații genetice răspunzătoare pentru numeroase elemente ale universului axiologic și ale afectivului elevat. Și este de menționat că scrutarea lucidă a fenomenologiei vieții umane a dus la astfel de concluzii, chiar dacă lipseau sugestiile sociobiologiei. D.D. Roșca (1934), împingând examinarea raportării cognitive și atitudinal-acționale a omului față de existență și a tensiunilor dintre evaluare și cunoaștere, emoție și gând, până la cele mai fine implicații
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și în stabilirea unui raport echilibrat de forțe în triada autor-text-receptor -, S. urmează multiculturalismul din Occident și adoptă metoda deschiderii literaturii înspre „sensul cultural” intercontextual din care acesta face parte. În Melancolia descendenței, carte subintitulată în ediția a doua „o fenomenologie a memoriei generice în literatură”, se află „o suită de studii de tipologie și naratologie cu puncte de plecare, teoretic vorbind, în Genette (Mimologiques și Palimpsestes) și Northrop Frye (Marele Cod). Ele vor să demonstreze că există o memorie generică
SPIRIDON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289831_a_291160]
-
o susțin și o afișează eseurile lui Ș. se află în descendența filosofiilor care concep interpretarea ca „restaurare a sensului”. Ea asociază viziunea hermeneuticii filosofice (de la F. D. Schleiermacher la H. G. Gadamer și Paul Ricœur) cu modurile de abordare furnizate de fenomenologia religiei și de poetica imaginarului (Mircea Eliade, Carl Gustav Jung, Gaston Bachelard, Gilbert Durand ș.a.). Această conjuncție se observă cel mai bine în eseul titular din volumul Hermeneutica sensului, unde procesul semantic e descris în termenii unui proces inițiatic: „Călătoria
STEFANESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289906_a_291235]
-
și Rainer Maria Rilke. Referințe oculte, o onomastică aproape transparentă, cohorte de aluzii la mai-marii zilei din dictatura ceaușistă, exerciții de dexteritate fabulatorie, drame singulare cu valoare de destin etnic, nu fără un pigment ludic, toate acestea nu pot ascunde „fenomenologia letalului”. Cum remarca Ion Vartic, prozatoarea „devine un anatomopatolog îndurerat și patetic, precis și crud însă, care descrie cu minuție «priveliștea cadavrului uman» încă viu și apoi imediat după extincție”. SCRIERI: Cei dintr-a V-a (în colaborare cu Victor
LARIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287748_a_289077]
-
de vedere”, „Repere fundamentale”, „Ancheta noastră”, „Restituiri”, „Dialogul artelor”, „Cronica edițiilor”, „Breviar”, „Aqua forte”, „În foileton”, „Biblioteca de poezie românească”, „Confesiuni literare” ș.a. Ultimele decenii aduc modalități critice noi, de la arhetipologie și critică psihanalitică la antropologie culturală, critică simbolică, structuralism, fenomenologie ș.a. După 1990 rubricile cele mai interesante sunt „Poetică”, „Mythos și logos”, „Controverse”, „Opinii”, „Evocări”, „Texte și documente”, „Scriitori români contemporani”. De-a lungul vremii contribuie cu studii G. Călinescu (semnatar al unui număr impresionant de materiale, mai ales studii
REVISTA DE ISTORIE SI TEORIE LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289203_a_290532]
-
în lirica stănesciană), ambele apărute în 2003. Cu un limbaj prețios și o hermeneutică ostentativă, S. pare să aibă în atenție, mai mult decât anterior, exercițiul diversității metodelor de interpretare - de la decriptarea, în linia Bachelard - Durand, a simbolurilor imaginarului până la fenomenologie, fără să omită referiri la alchimie, cosmologie, ontologie etc. -, și nu o nouă lectură de ansamblu a operei. Pe de altă parte, criticul dialoghează polemic cu detractorii lui Nichita Stănescu, încearcă să explice mecanismele „clasicizării premature” și ale „mitizării” poetului
SPIRIDON-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289832_a_291161]