1,523 matches
-
mine atât de clar și de insistent, încât nu-mi rămânea decât să iau o bucată de hârtie și să transcriu 421. În studiul său Moartea azi, Basarab Nicolescu edita o cercetare deosebit de interesantă a lui Patrick Paul, Moartea în fenomenologia viselor și problema subiectivității și a nivelurilor de realitate. Astfel, conform teoriei lui Patrick Paul, abordarea transdisciplinară care postulează ideea diferitelor ,,niveluri de realitate" trebuie să aibă în vedere și ,,fenomenologia viselor". Cercetătorul se oprește în mod deosebit asupra ,,mărturiilor
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
cercetare deosebit de interesantă a lui Patrick Paul, Moartea în fenomenologia viselor și problema subiectivității și a nivelurilor de realitate. Astfel, conform teoriei lui Patrick Paul, abordarea transdisciplinară care postulează ideea diferitelor ,,niveluri de realitate" trebuie să aibă în vedere și ,,fenomenologia viselor". Cercetătorul se oprește în mod deosebit asupra ,,mărturiilor onirice" despre moarte, pentru că în cazul acestora se poate discuta despre ,,statutul viziunii", ,,al obiectului", ,,al subiectului" și ,,al topologiei". Întrebarea la care încearcă să răspundă Paul este dacă aceste ,,mărturii
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
Paul este dacă aceste ,,mărturii" sunt: ,,fantasmagorii, refulări sau manifestări legate de o realitate mai subtilă"422. Din perspectivă transdisciplinară, visul devine ,,semn al unei realități ascunse"423 și nu în ultimul rând o ,,oportunitate cognitivă de a interpela o fenomenologie a spiritului"424. Pentru naratorul-personaj al acestui ultim roman, lumea visului reprezintă, fără îndoială, o altă realitate la care are acces tocmai datorită deschiderii de care dă dovadă. Spațiul oniric este pentru acesta o posibilitate de a se cunoaște pe
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
Scrieri literare, morale și politice, II, București, Editura Fundația pentru Literatură și Artă Carol II, 1973. Heidegger, Martin, Ființă și timp, traducere din germană de Gabriel Liiceanu și Cătălin Cioabă, București, Editura Humanitas, 2003. Husserl, Edmund, Idei privitoare la o fenomenologie pură și la o filozofie fenomenologică, carte apărută sub egida Societății române de fenomenologie, cu sprijinul Goethe-Institut, fondat de Ministerul German al Afacerilor Externe, cu sprijinul Allianz Cultural Foundation, Munich și Fund for Central & East European Book Projects, Amsterdam, traducere
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
II, 1973. Heidegger, Martin, Ființă și timp, traducere din germană de Gabriel Liiceanu și Cătălin Cioabă, București, Editura Humanitas, 2003. Husserl, Edmund, Idei privitoare la o fenomenologie pură și la o filozofie fenomenologică, carte apărută sub egida Societății române de fenomenologie, cu sprijinul Goethe-Institut, fondat de Ministerul German al Afacerilor Externe, cu sprijinul Allianz Cultural Foundation, Munich și Fund for Central & East European Book Projects, Amsterdam, traducere din germană de Christian Ferencz-Flatz, București, Humanitas, 2011. Ionescu, Eugen, Note și contranote, București
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
eseuri de estetică, ediție tradusă grație unui ajutor al Direcției generale a cărții, arhivelor și bibliotecilor din Ministerul spaniol al Educației și Culturii, traducere din spaniolă, prefață și note de Sorin Mărculescu, București, Editura Humanitas, 2000. Paul, Patrick, ,,Moartea în fenomenologia viselor și problema subiectivității și a nivelurilor de realitate" în Nicolescu, Basarab, Moartea azi (editor), traducere din limba franceză de Mihaela Fătu, București, Curtea Veche, 2008. Petrescu, Camil, Teze și antiteze, București, Editura Minerva, 1971. Vancea, Viola, Hortensia Papadat-Bengescu. Universul
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
Nicolescu, op. cit., p. 82. 418 Max Blecher, Întâmplări în irealitatea imediată, ed. cit., p. 109. 419 Ibidem, p. 122. 420 Max Blecher, Vizuina luminată. Jurnal de sanatoriu, ed. cit., p. 1. 421 Ibidem, p. 27. 422 Patrick Paul, ,,Moartea în fenomenologia viselor și problema subiectivității și a nivelurilor de realitate" în Basarab Nicolescu, Moartea azi (editor), traducere din limba franceză de Mihaela Fătu, București, Curtea Veche, 2008, p. 52. 423 Ibidem, p. 57. 424 Ibidem, p. 62. 425 Max Blecher, Vizuina
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
limba franceză de Mihaela Fătu, București, Curtea Veche, 2008, p. 52. 423 Ibidem, p. 57. 424 Ibidem, p. 62. 425 Max Blecher, Vizuina luminată. Jurnal de sanatoriu, ed. cit., p. 35. 426 Ibidem, p. 35. 427 Patrick Paul, ,,Moartea în fenomenologia viselor și problema subiectivității și a nivelurilor de realitate" în Basarab Nicolescu, op. cit., p. 61. 428 Max Blecher, op. cit., p. 70. 429 Ibidem, p. 77. 430 Ibidem, p. 81. 431 Ibidem, p. 93. 432 Basarab Nicolescu, Transdisciplinaritatea. Manifest, ed. cit
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
Website Transparency International, www.transparency.org/ Website Transparency International România, www.transparency.org.ro Derive ideologice sub vălul democrației Evoluția extremei drepte în România postcomunistă ADRIANA MARINESCU Introducere Extrema dreaptă este un fenomen fascinant atât ca evoluție, cât și ca fenomenologie. În pofida multiplelor cercetări antropologice, istorice și sociologice, diversitatea manifestărilor sale nu a fost încă pe deplin acoperită. Fiecare țară europeană își are propria poveste și România este una dintre acestea. Succesiunea la guvernare a celor două extreme încă din 1938
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
care posedă atributele mamei absolute, ale Geei. Cu Octombrie, noiembrie, decembrie (1972), poeta ancorează în mitologic; mai propriu spus, își mitologizează meditația lirică, își proiectează în mit aventura pe tărâmul creației, aventură direcționată de o continuă și implicită meditație asupra fenomenologiei actului creator. Piesele ce compun volumul se integrează, prin convergența semnificațiilor, într-o viziune totalizantă, întocmesc, de fapt, un singur poem, în care este celebrat miracolul nașterii Poemului. Beatitudinea extatică provocată de ceea ce estetica de sursă platoniană numește „inspirație” e
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285758_a_287087]
-
că religia este heteronomă, respectiv că ea codifică relații de ordin social. Dimpotrivă, Eliade a subliniat autonomia și ireductibilitatea religiei și s-a străduit să-i delinieze structurile de adâncime. A făcut acest luciii repunând În circulație vechiul instrument al fenomenologiei religioase, inventat În jurul lui 1850 de către Învățații protestanți olandezi și germani și perfecționat de un maestru ambiguu: olandezul Gerardus van der Leeuw, profesor de teologie la Universitatea din Gröningen. Din nefericire, fenomenologia Împarte cu morfologia lui Goethe neputința de a
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
acest luciii repunând În circulație vechiul instrument al fenomenologiei religioase, inventat În jurul lui 1850 de către Învățații protestanți olandezi și germani și perfecționat de un maestru ambiguu: olandezul Gerardus van der Leeuw, profesor de teologie la Universitatea din Gröningen. Din nefericire, fenomenologia Împarte cu morfologia lui Goethe neputința de a explica transformările istorice. Destul de asemănător cu versiunea pe care o dă psihanalizei Carl Gustav Jung, ea operează cu presupunerea existenței unui număr de „arhetipuri” inexplicabile (sau care nu pot fi explicate deocamdată
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
stocate În „psihicul” omenesc, ca un misterios cod genetic. Chiar dacă admitem posibilitatea unor asemenea sedimente filogenetice În psihicul individual, tot ne mai vedem siliți să combatem ciudățeniile teoriei lui Jung. În ultima parte a vieții, Eliade a Încercat să Împletească fenomenologia și istoria Într-un masiv tratat de istorie a religiilor 13. Unul dintre cei mai sofisticați erudiți ai cunoașterii din acest secol rămâne biologul D’Arcy Wentworth Thompson (1860-1948), profesor la Universitatea Saint Andrew’s din Scoția și care a
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
tip de scriitură și ca gen literar [...], cât și aria sa de manifestare (în capitolul consacrat tematicii) și mijloacele sub care se prezintă ca figurație artistică". E limpede că lucrarea extinde aria interpretării, pentru că, de data asta, armătura teoretică privește fenomenologia discursului critic în ansamblu, iar când ia în vizor discursul cel pamfletar, prin departajare de cel polemic și satiric, în special, mută perspectiva într-un plan interdisciplinar, fără a compromite literaritatea, ca esență a viziunii critice. Cu toate astea, demersul
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
câmp cosmologic; spectacol, totodată, în care "câmpul întins pe spate" visează, iar plopii își ating "umerii, tâmplele, / cu umbrele melodioase". O călărire în zori în prelungire eminesciană, și Leoaică tânără, iubirea, cântare a erosului juvenil, sunt eșantioane tipice. De la o fenomenologie a sentimentelor, de la spațializarea acestora, o dată cu Dreptul la timp (1965) peregrinarea în temporal bântuie conștiința. "Eu mor cu fiecare lucru pe care îl ating" citim în Enghidu, personaj-simbol, dar și personaj-mască, preluat din străvechiul poem sumeriano-babilonian Ghilgameș. Timpul subiectiv, timpul
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
altă Sutră (a șaptea) e litanie condensată, ritual apologetic asociind timbrului psaltic termeni de filozofie modernă: "Doamne-al ipseității / și al quidității, / al bunătății / și-al seninătății / și / Rostitor / al / Deității!" Despre quiditate glosase odinioară Camil Petrescu, fervent admirator al fenomenologiei lui Edmond Husserl. III Mai insistent ca la Nichita Stănescu (partener de generație), la autorul Baaad-lui citatul livresc de mare diversitate se înscrie într-o dialectică a contopirii regionalului cu universalul. Tentația dezmărginirii, peregrinările imaginare la nivel planetar, conexiunile cu
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Dormeam lângă-acel munte deschide porți spre cosmic: Dormeam lângă-acel munte ca lângă-un paradis Pierdut, în care lumea aceasta vinovată Nu mai putea s-ajungă pe jos ca altădată Și încerca să urce pe sforile de vis. O schiță de fenomenologie a morții este poemul În multe feluri poate să vină: Se moare pe pământul pe care stăpânești totul, / Sau undeva la mii de kilometri distanță, / Numai să nu mori deloc nu se poate / Și asta îmi mai dă oarecare speranță
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
în abisal întârzie: Cântecul pentru care m-am pregătit îndelung pentru care-am deprins fiece măsură, fiece respirație încă nu l-am cântat. Demonul său numără cincizeci și una de secvențe; în Orpheus (tot cu atâtea fragmente) se schițează o fenomenologie a existenței, de unde glose abordând ordinea cosmică, memoria lumii, "sensul spre Om" și celelalte, conexe; preocupă programatic lumea interioară, hieratismul, atingerea prin "adâncă muțenie" a "strălucirii orphice"; și nu în ultimul rând moartea. Ca la Nichita Stănescu, se vrobește de
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
de Enescu și Brâncuși, de Nichita Stănescu, de Marin Sorescu și Ioan Alexandru, de ceilalți, autorul Rădăcinii de foc avea să atingă nivelul disponibilităților sale maxime. Harului natural i s-a adăugat în timp o substanțială informație în materie de fenomenologie poetică, revelatoare în acest sens fiind confesiunile despre Lucrarea în cuvânt, unele cu totul remarcabile. Ni se spune aici că în afară de nostalgia infinitului spiritual, nici o alta nu l-a tentat. "Dorul de alte nesfârșiri nu mă mistuie. Nesfârșirea e fără
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Nu a spus „moartea”; asta l-ar fi obligat să ia în seamă, cu precădere, partea spirituală (mai puțin tehnică), mitologică și religioasă a problemei. Formularea pe care și-a însușit-o, „înmormîntarea”, arată interesul autorului pentru aspectele ritualistice ale fenomenologiei morții, cît și priceperea sa de colecționar de documente. Cu timpul, și-a extins sferă preocupărilor și spre alte categorii de rituri, meșteșuguri, forme ale culturii materiale și artistice. Etnologul francez a întrezărit, în aceste trei corpus-uri de idei
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
din ce în ce mai sigur că există mai multe feluri de scenarii ale morții, care nu pot fi cuprinse într-o imagine constrîngătoare, reflectată într-o singură carte. Tocmai de aceea se poate spune că majoritatea scrierilor lui Mircea Eliade tratează aspecte ale fenomenologiei și semanticii morții, de la Mitul reintegrării la Cosmologie și alchimie babiloniană, de la Yoga. Nemurire și Libertate la Noaptea de Sînziene, de la Nașteri mistice la povestirea La țigănci. Predominanța acestei teme, totdeauna corelată cu opusul ei, viața (în chip de Eros
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
fi, cel mult, reconstituită; pe de alta, diversificînd tematica funerară și făcînd-o să penetreze, cu direcție precisă, în compartimente din cărțile deja scrise, s-a pus în evidență, din perspectivă modernă și pluridisciplinară (mitologie, filosofie-ontologie, filologie, psihanaliză, antropologie) o întreagă fenomenologie a acestei experiențe fundamentale, moartea. În fapt, au fost depășite cadrele unei mitologii a morții, în cazul în care s-ar fi bazat pe narațiuni și aventuri eroice, pe ritualuri consacrate și mistere, trasînd liniile unui comportament de elevată semnificație
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
cu precizie în sfera lor de cuprindere, formală ori semantică. Este un prim și obligatoriu demers hermeneutic. Punînd în mișcare instrumentalul analitic al lui Martin Heidegger din Sein und Zeit, autoarea dovedește perfectă aplicare pe teren mioritic în ce privește constituirea și fenomenologia Dasein ului. Se constată că nu numai despre un Păstor pierdut în pustietate geografică este vorba în Miorița, în primul rînd, ci despre Ființă ca prototip al umanității, care știe să-și chivernisească actele sub presiunea unui soroc, fără drept
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
făgașul firesc: Ființa (cu majusculă) devine capabilă să judece moartea, cu alte cuvinte, să se situeze în Dasein. Perspectiva etnografică se cuvine drastic limitată: ea pune accent pe conflictul dintre „rivali” și pe „omor”, dîndu-se cîștig de cauză factologiei, nu fenomenologiei. Opțiunea teoretică și aplicativă a autoarei pornește de la convingerea că hermeneutica heideggeriană, nu alta, pune în centrul preocupărilor destinul tensionat al Ființei, înălțată prin decizia proprie de a interoga Moartea aici și acum, cu intenția de atenuare a angoasei; nu
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Actualul fetișism al imaginii are mult mai multe puncte în comun cu îndepărtata eră a idolilor decât cu cea a artei. Era 3 a medierilor omniprezente, a noastră, readuce la viață imediatul lipsit de mașinării al epocii 1, astfel încât redescoperim fenomenologia imaginilor primitive. Impresia de déjà-vu pe care o evocă în general lucrurile nemaivăzute vine din faptul că fiecare treaptă a "postmodernității" reactivează un arhaism care ne apare în față când îl credeam lăsat în urmă, dispărut împreună cu "premodernul". Așa cum mondializarea
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]