714 matches
-
IUBITUL MEU, de Daniela Dumitrescu, publicat în Ediția nr. 1430 din 30 noiembrie 2014. Iubite, din întuneric îmi fac perdea peste gânduri, să le ascund, să nu mai pășească pe urmele pașilor tăi. Aș construi o colivie fermecată ca să le ferec acolo. Obraznicele! Nu vor să mă asculte. Aleargă mereu către tine. Te întâmpină si se aștern la picioarele tale într-un covor cuminte și drăgăstos. S-ar putea să mă supăr și să nu le mai vreau înapoi. Ți le
DANIELA DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/381176_a_382505]
-
o amăgire. Iluzie impalpabilă, intangibilă. La două priviri distanță și, totuși, ... Citește mai mult Iubite, din întuneric îmi fac perdea peste gânduri, să le ascund, să nu mai pășească pe urmele pașilor tăi. Aș construi o colivie fermecată ca să le ferec acolo. Obraznicele! Nu vor să mă asculte. Aleargă mereu către tine. Te întâmpină si se aștern la picioarele tale într-un covor cuminte și drăgăstos. S-ar putea să mă supăr și să nu le mai vreau înapoi. Ți le
DANIELA DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/381176_a_382505]
-
Wenzel von Lobkowitz și al contelui von Rothal. în 1663, ajunsese în Rusia - cu bani de la prințul elector Friederich Wilhelm -, trecând prin Prusia și prin țările baltice (în 1662 se afla la Dorpat), și îi făcea țarului cadou o „cruce ferecată cu aur și cu pietre scumpe” (valora patru sute de pungi cu bani - știe Neculce). La Moscova a fost ascultat și... atât! S-a întors în Pomerania, la Stettin (Sczeczin) și și-a continuat demersurile pentru redobândirea tronului. Pe lângă regele Suediei
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
mai „trupești” (nici chiar în placheta astfel intitulată a lui Camil Baltazar) ca în Cântec pentru dezbrăcare, Fericitul gâde sau ca în postuma Plugărie. O fuziune de extaz și senzualitate spiritualizată e poezia din Ultimele sonete închipuite ale lui Shakespeare... . Ferecând o confesiune de iubire aparent stranie în cătușele de aur ale prozodiei clasice, versul exprimă o elevație considerată de unii interpreți de natură platonică. I s-a dat și interpretare creștină. Fapt este că mai multe sonete celebrează un eros
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
socrii și prietenii, ba chiar să apară pe ecranele TV în emisiuni care exploatează sentimente de nefericire sau dorințe de recunoaștere. O astfel de stare este asociată cu o anume pudicitate a familiei, care tradițional și-a ținut secretele bine ferecate în spațiul său de privatitate. Abia recent a mai început să apară în spațiul public, mai ales în cazurile vedetelor pentru scopuri publicitare și ale familiilor cu un nivel mai scăzut de instruire. Spațiul deschis, public, este deocamdată și în
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
cu o aripă ruptă descriind cercuri în văzduh, într-o încercare zadarnică de a scăpa de șoimii-pirați. Dar pasărea are glas și-și face cunoscută, cu țipetele ei, spaima, pe cînd frica acestei mute și uriașe dihănii a mării era ferecată în ea, țintuită parcă de-o vrajă; nu avea glas, în afara respirației înăbușite ce-i ieșea prin răsuflătoare, ceea ce îți stîrnea o milă de nedescris, deși trupul ei masiv, fălcile-i ca un „portcullis“ și coada-i atotputernică erau îndeajuns
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Mi-aș pierde liniștea, somnul, ba chiar neprețuita lumină a cugetului, pînă să se termine călătoria asta insuportabil de lungă. Ce-mi rămîne de făcut, atunci? Uscatul e la sute de leghe depărtare, iar Japonia, țara cea mai apropiată, e ferecată cu șapte lacăte. Sînt singur pe această mare pustie, iar între mine și lege sînt două oceane și un întreg continent... Da, da, așa e. Este oare cerul un ucigaș cînd fulgerele lui îl trăznesc pe un ucigaș în patul
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ingenios și flotabilității sale neobișnuite, țîșni cu putere din mare, apoi căzu chiar lîngă mine. Agățat de sicriul acela, am plutit o zi și o noapte pe oceanul catifelat ca un giulgiu. Rechinii lunecau, pașnici, de parcă-ar fi avut boturile ferecate cu lacăte; șoimii sălbatici planau deasupra mea cu pliscurile băgate în teci. A doua zi, am zărit o pînză, care s-a tot apropiat, pînă m-a pescuit din apă. Era corabia Rahila, cea veșnic rătăcitoare: întorcîndu-se din drum ca să
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
și ironie mușcătoare putuse să-l înșele atât de năprasnic. Un Terry Lennox asasin nu putea fi prietenul cuiva ale cărui păreri despre lume erau afișate cu o directețe aproape brutală. Undeva, pe lista întâmplărilor stranii, ceva rămânea nespus, ascuns, ferecat în spatele unei veritabile conspirații. Nu intuiția, ci frustrarea îl determină pe Marlowe să continue investigațiile. Îi lipsesc atât probele, cât și mijloacele pentru a dovedi că realitatea este radical diferită de ceea ce, într-o unanimitate suspectă, admit și poliția, și
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
Consecințele acestei refulări - despre care ea recunoaște că au fost „un anticorp pentru durere” - sunt multiple. După propriile-i spuse, se simte sărăcită și amputată, are senzația de a fi tăiată în două, de a fi otrăvită de o amărăciune ferecată sub lacăt, de a aluneca în prăpastia fără fund a tristeții. Ea resimte o disperare brută, este bântuită de angoasă și de un sentiment de nefericire pe care încearcă din răsputeri să le sufoce, dar care însă reușesc să se
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
bătute, care nu mai reacționează la lovituri”. Aflarea veștii că propriul copil are o boală mortală sau pierderea soțului/soției sunt alte circumstanțe dureroase ce pot antrena, după cum a remarcat Bowlby (1980/1984), o „fază de amorțire”. Sentimentele sunt parcă „ferecate”, se instalează un „calm neașteptat”, iar individul își continuă viața obișnuită într-un mod mecanic. Aceeași apatie este observată de Thomé (1990) la Daniel, un pacient seropozitiv care mărturisește că nu mai are chef de nimic și că nu mai
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
că se schimbase ceva - În afară de Sourmelina. Dar nici măcar ea nu putea să se elibereze de tot din lanțurile satului și când Lefty Își aducea prietenii acasă ca să fumeze trabucuri și să cânte cântece kleftice, se retrăgea la ea În dormitor. Ferecat În solitudinea paternității, Lefty Stephanides Încercă să găsească un mod mai sigur de a-și câștiga pâinea. Scrise o scrisoare editurii Atlantis din New York, oferindu-și serviciile de traducător, dar nu primi ca răspuns decât o scrisoare care Îi mulțumea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
îi tremură însă atât de rău încât, având permisiunea împăratului, șontâcăie cu greutate până la un sipet masiv din lemn, în care cezarul ține unele acte. Din fericire, cufărul stă pe patru picioare joase, iar partea de deasupra este netedă, deși ferecată în armături de bronz, așa că se saltă pur și simplu pe el. Augustus își stăpânește cu greu un zâmbet de satisfacție când îl vede foindu-se, ușor panicat. Plăcile masive de metal și încuietorile solide îl împung probabil în părțile
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
să-l învețe să-și țină gura de acum încolo. Nobila știință a magiei nu e pentru orice terchea-berchea. Se strecoară pe coridoare întortocheate, încercând să evite locurile deschise și expuse. Ajuns în dreptul ușii îmbrăcate în bronz, trage de zăvorul ferecat cu un gest scurt și o deschide. Pe unde naiba au ieșit Toranius și băieții, dacă aici e închis? — Or fi luat-o prin față, murmură înfiorat. Ei, nu-i nimic, se liniștește singur. Ce dacă s au întâlnit cu
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
a tale frumuseți; Căci pentru care altă minune decât tine Mi-aș risipi o vieață de cugetări senine Pe basme și nimicuri, cuvinte cumpănind, Cu pieritorul sunet al lor să te cuprind, În lanțuri de imagini duiosul vis să-l ferec, Să-mpiedec umbra-i dulce de-a merge-n întunerec. ......................................... Și azi când a mea minte, a farmecului roabă, Din orișice durere îți face o podoabă, Și când răsai-nainte-mi ca marmura de clară, Când ochiul tău cel mândru străluce în afară
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
Viscol, cu căciula și șuba mițoasă. Cu noi ai să pășești întâi și-ntâi prin lume. Noi sălășluim în țara lui Miază Noapte, unde stăpânesc înghețurile veșnice și întunericul. Aici suntem, așa, în trecere, să aducem albeața sclipitoare a zăpezilor, ferecând apele în păduri de gheață. Când eu mă mânii, învârtoșez vântoasele lui Moș Viscol și ridic troiene de omăt. Copiilor le aduc în dar derdelușul pentru săniuș și pârtiile pentru schi. Eu sunt Primăvara, vorbi la rândul ei o codană
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
atunci când i-a venit rândul, o femeie frumoasă căreia argintul îi înflorise la tâmple, eu pârguiesc rodul livezilor și-al viilor. Coc porumbiștile, împodobesc câmpiile și poienele cu cele din urmă flori, iar pădurile, înainte de a le scutura frunza, le ferec în aramă. Mai presar argintiul viu al brumelor, ca să aduc aminte oamenilor despre omăturile care vor veni. Copiilor le dăruiesc nuci, gutui, mere, pere, prune, struguri și le deschid porțile școlilor. Numele meu este Toamna! Așa-i că acuma nu
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
fragmente. 2. Scrieți mesajul care se desprinde din fiecare fragment. 3. Explicați sensul cuvintelor și expresiilor: broboadă glasul clinchet de clopoței zilele de arșiță și de zăduf presar argintul viu al brumelor iar pădurile, înainte de a le scutura frunza, le ferec în aramă. femeie frumoasă căreia argintul îi înflorise la tâmple 4. Scrieți compuneri inspirate de textele următoare: a) Toamna (compune cu început dat ) „Toamna. Cel mai frumos anotimp al anului este toamna cea luminoasă, care coace strugurii și face vinul
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
-o ritmic cu ciocănelul. Călugărul intră în schit și Bătrânul îl urmă. Bisericuța, cât o încăpere mică, era clădită după datină și toți pereții erau zugrăviți cu chipuri de sfinți. Prin ochiurile de geam, lumina zgârcită mângâia scândurile, geluite și ferecate cu nisip, cu care era podită biserica. Sihastrul își puse odăjdiile și ținu utrenia după pravilă, asistat de Bătrân singurul enoriaș de ocazie. Obrazul împrumută culoarea zidului, vocea liniștea umbrei, privirea se stinse scăpărând în interior, ruga urcă tremurătoare și
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
să obțină de la Președintele Republicii răspunderea menținerii ordinii în Capitală. La 1 iunie, un escadron de cavalerie se prezintă în fața Parlamentului și un soldat e trimis să anunțe pe deputați că trebuie să părăsească sala. Același soldat, apoi, închide și ferecă ușile Camerei Deputaților și ale Senatului. Dar comandantul Cabeçadas e o victimă ușoară a oamenilor politici. Chiar bătrânul Bernardino Machado izbutește să-l păcălească. La 2 iunie Machado îl investește cu toate puterile constituționale, și el se retrage în viața
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
-o ritmic cu ciocănelul. Călugărul intră în schit și Bătrânul îl urmă. Bisericuța, cât o încăpere mică, era clădită după datină și toți pereții erau zugrăviți cu chipuri de sfinți. Prin ochiurile de geam, lumina zgârcită mângâia scândurile, geluite și ferecate cu nisip, cu care era podită biserica. Sihastrul își puse odăjdiile și ținu utrenia după pravilă, asistat de Bătrân singurul enoriaș de ocazie. Obrazul împrumută culoarea zidului, vocea liniștea umbrei, privirea se stinse scăpărând în interior, ruga urcă tremurătoare și
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
luau zborul, topindu-se la orizont, și seara se Întorceau la cuiburile lor, ce semănau cu niște mușuroaie. Veneau tot mai multe și mai multe. Zadarnic trăgeau clopotele. Zadarnic bătrânii ieșiseră În ninsoare cu prapurii, cu icoanele făcătoare de minuni, ferecate În argint suflat cu aur, zadarnic coborâseră crucea de lemn, agățată deasupra iconostasului, pe care o desprindeau de la locul ei doar În noaptea de Înviere, zadarnic Își pusese preotul Fadei pe creștetu-i pleșuv sfântul potir, pe care-l folosea la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
le infiltra gândul utopic al aflării adevărului și șanselor dincolo de fruntariile țării. Făceam parte din generația următoare, care nu a mai avut nici măcar posibilitatea de a spune "Nu", asemeni lui Eugen Ionescu, societății postbelice. Noi am fost nevoiți să ne ferecăm glasurile ca să nu cădem pradă opresiunii ocupanților roșii și apoi rămășițelor lor comuniste. Cea mai mică tentativă de a păși pe alte căi decât cele indicate de partidul unic era aspru sancționată și, poate, cei mai buni dintre noi au
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
vânturi am avut a trece. Ar fi bine, poate, să-l legați; dar vă rog frumos să vă fie milă de dânsul, alt fecior n-am; în el mi-i toată puterea. Oamenii nu mai aveau nevoie nici să-l ferece. După socoteala lui badea Toma, ieșise dintr-însul ca la trei litre de venin verde. Minune și mirare mare era, cât nici doftorii n-au aflat și n-au văzut - cât îs ei de doftori. Fi-le-ar numele uitat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
copiate cu răbdare, circulau printre cărturari din China până în Extremul Occident. După care a urmat uscăciunea spiritului și a condeiului. Pentru a se apăra împotriva francilor, ideilor și obiceiurilor lor, au făcut din Tradiție o citadelă în care s-au ferecat, Granada nemaidând decât imitatori lipsiți de talent și de cutezanță. Abu-Khamr se plângea de acest lucru, însă Astaghfirullah se împăcase cu situația. Pentru el, căutarea cu orice preț a ideilor noi era un viciu; important era să te conformezi învățămintelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]