466 matches
-
înțelegeam ce făceam acolo, căutându-mi un loc de parcare pe o stradă cu băltoace, într-un cartier cam vechi, care, după atâția ani de la război, mirosea a paranoia. Soarele zorilor alunga orice umbră și scotea în relief fiecare ușă ferecată. Sinagoga din piatră stătea ca un bătrân cocoșat care întorsese spatele lumii. Am împins ușa și am intrat. Aerul rece și umed încă mirosea a mâncare râncedă și a ceva la fel de neplăcut, dar mai puțin concret. Dacă aș fi fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
și stăpână. OCHIUL TĂCERII Când îți aud glasul, te simt mai aproape, Și vreau să-ți simt trupul de dor, Emoția sufletului se coboară prin noapte Și-mi învelește-n taină un timp iertător. Din depărtări, adâncul pătrunde Prin uși ferecate când somnul mi-i bun. Divinul se preface-n ființa de unde Cu rame și pânze prin universul nebun. Neliniștea albastă de clipe sfârșește Solfegii de har mai vor să petreacă Prin sfera umbrită de stea viețuiește Ochiul tăcerii ce-n
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
lui, la amiază. Nu și despre Leovigildo. Poate pentru că erau prea puțini cei care știau, poate pentru că, în timp, copilul devenit, de-acum, cu mult mai învățat ca dascălii lui înțelesese primejdia tainei și o ținuse pentru sine, o păstrase ferecată sub haina lui de prinț arab, acolo unde se legăna uneori, aproape de inimă, un inel cu safir, neștiut nici măcar de Tariq ibn Ziyad, uneltitorul, și despre care tatăl lui, Musa, îi spusese că era piatra lui Solomon și că fusese
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
Mai întâi, a zăgăzuit pârâul, care a făcut un iaz de baraj de doi kilometri, prevăzut cu un canal de fugă al apei, la capătul căruia a instalat lătocul ce o dirija, prin cădere, direct la roata morii. Pietrele, gata ferecate, și valțurile i-au sosit tocmai de la Viana, în timp ce instalarea coșului pentru grăunțe, artistic scobit dintr-un trunchi de plop uriaș, s-a așezat la locul lui odată cu slujba de sfințire și rugăciunea de dăinuire a tuturor instalațiilor făurite cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
oale și tigăi. Mă scol cu noaptea-n cap și sunt printre primii la deschidere. În cele două ore de așteptare s-a adunat mulțime de oameni, în special doamne și domni pensionari mai în 21 vârstă ca mine. Ușile ferecate se deschid și toți dăm buluc spre raionul cu articole de bucătărie. Pentru că sunt printre primii, iau două oale de inox sub presiune și cinci tigăi de teflon. - Ce faci do’mle cu atâtea tigăi? Mă interpelează unul dintre supraveghetori
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
au văzut era doar o imperceptibilă unduire a perdelelor, ca o bătaie de aripi fragile și străvezii ale unui fluture străpuns cu acul în insectar. Pentru mulțime, spectacolul se încheia când pajii închideau în urma lui Dimitrios ușile grele de stejar ferecat. Nimeni nu l-a văzut vreodată părăsind casa, căci pe cât de festivă și de publică era venirea, pe atât de discretă și tainică era plecarea. Localnicii invadau apoi cârciumile pentru a comenta îndelung, în aburi de rachiu, noile detalii ale
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
sa formulare, Bătrânul reveni, ridicând glasul: Am venit în legătură cu anunțul. Cu ce te ocupi? se răsti Rebis cu o voce care nici ea nu trăda sexul căruia, cândva, îi aparținuse. Sunt la pensie. Am fost arhivar. Rebis îi indică lada ferecată, cu un gest prin care punea capăt discuției și vizitei. Bătrânul înțelesese că lui îi fusese pregătit conținutul cufărului, îl trase afară și închise ușa în urma sa. Praful se reașeză, moliile reintrară în somnul lor de postav, aureola se stinse
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
două jumătăți de beznă, despărțite de lumină, se repeziră una-ntr-alta, ca două reptile în rut. Târî cu greu lada până acasă, se așeză lângă ea și o privi mult timp, încercând să-i ghicească miezul ascuns de coaja ferecată, neîndrăznind s-o deschidă. Se gândi la viața sa ea însăși primul obiect straniu pe care-l poseda. Când avea câteva luni doica l-a scăpat din brațe, cu capul pe caldarâm. O gâlmă de mărimea unui măr i-a
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
cărăbușii amintirilor, le înfipse printre elitre câte un ac în trupul lichid și-i reașeză, fiecare la locul său, în insectarul memoriei. În cele din urmă, îndrăzni să cerceteze sipetul negru din fața sa. Era un cufăr din lemn de paltin, ferecat, cu capacul boltit, din acelea folosite în lungile călătorii cu vaporul sau poștalionul. Interiorul era căptușit cu postav nisipiu și compartimentat în lăcașuri și sertare, după o arhitectură bizară. Trăgând la întâmplare de un bumb de alamă, deschise un sertăraș
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
ochi îi pică". Femeile îngreunate ale satului se dezgoliră și intrară în vâltoare, purtând rod în pântece și icoane de lemn în mâini. În mijlocul râului lăsară icoanele cu lumânări aprinse să plutească la vale, cu ochii sfinților în sus, spre ferecatele porți ale cerului. "Scoală Ene-Caloiene/ Adu cheițele, deschide portițele,/ Să curgă ploițele, să crească semințele,/ Să curgă pâraiele pe toate cărările,/ Să tragem clopotele, să ne crească pâinile,/ Că de când le ai încuiat, lacurile au secat,/ Câmpul s-a uscat
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
urcușul aproape imposibil. Deschiderea bruscă a ușii ridică praful de pe podele. Din aceeași poziție ca în urmă cu câțiva ani, Bătrânul privi cum colbul plutește suspendat, așezându-se leneș pe pielea jilțului. Doar lumina era mai zgârcită și lipsea cufărul ferecat, cu capacul boltit. Se ghemui în jilț cu genunchii la gură, ca un făt. în fața lui, pe podea, zăcea cornetul acustic al fostului locatar. Soarele răsărea timid. Ușa s-a închis cu scâncet de prunc și n-a mai fost
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
uita în sus sperând ajutorul lui Dumnezeu. Atunci mă aflam la Gura-Dimienei - Buzău, ca învățător și, întâmplător, mă aflam undeva pe un câmp când vremea s-a învolburat și după câteva fulgere și tunete porțile cerului și-au deschis zăgazurile ferecate și pe pământ s-a revărsat o ploaie caldă de vară, o ploaie de miliarde, aducătoare de speranță de viață. Poți uita un asemenea fenomen într-un timp de cumpănă și răscruce? Având ani destui - dăruiți generos de Creator, am
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
nu fi fost afectat de borâtură. Degetele sale albe Începură să scormonească febril, răvășind salteaua, până ce dădură de ceva tare. Fără să deschidă ochii, Noimann Își dădu seama că era vorba de o iconiță, cu Pruncul Iisus și Maica Domnului ferecată În argint. Sub ea descoperi o alta, un pic mai mare, ce reprezenta aceeași scenă. Și pe măsură ce degetele sale se Înfundau În câlți și arcuri, stomatologul dădea peste icoane din ce În ce mai mari, pe care le scotea de sub el și le așeza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
galeria celor O mie și una de nopți din spatele lojilor de la galeria a doua. Apoi în cămăruța proiecționistului de sub acoperiș. Și nimic nu se întâmplă. Nu se aude nici o alarmă. Nu vine nimeni să spargă cu securea ușile de incendiu ferecate și s-o salveze. Să ne salveze. De fiecare dată nu s-a întâmplat nimic. Domnul Whittier stă pe o sofa de catifea albastră, sub frunzele de sticlă ale unui candelabru mare cât un nor scânteietor. Deja Pețitorul le spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
de moralitate. Frână În toate cazurile, voința frânează alunecarea spre viciu. Zestre Între zestrea spirituală a omului și structura sa caracterială nu există relație de dependență. Rezistență Numai caracterele puternice rezistă furtunilor dezastruoase ale vieții. Zădărnicie Zadarnic bați la ușa ferecată a unui suflet împietrit. Suflet În sufletul deschis, inocent și imaculat de copil poți citi ca într-o carte. Lecții Păcălelile și minciunile adulților sunt primele lecții de necinste pentru copil. Somn Somnul recuperator de energie este necesar și benefic
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
armonioasă. Familie Orice familie are particularitățile și intimitățile ei care nu trebuie să devină publice (apropo de spălarea rufelor murdare). Nu e bine nici ca familia să fie asemenea unei cetăți medievale cu ferestrele și ușile oblonite și cu porțile ferecate. Depărtare Departe de familii nu sunt numai persoanele aflate la mari distanțe geografice ci și cele care s-au îndepărtat sufletește de ele. Dragoste Dragostea ardentă și devotată este arma cu care unul dintre partenerii cuplului îl domină pe celălalt
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
cred că ar fi fost mai Înțelept din partea doamnei Nina Roth‑Swanson să‑l menajeze pe Mendel Osipovici de totemurile și tabuurile sale. Trebuie să mai spun că M.O. a Încercat nu o dată să rupă legăturile care‑l țineau ferecat „cu lanțuri duble ca niște ancore“. Această fiică era totuși În stare, cu intuiția pe care o au doar copiii și psihopații, să‑i presimtă Încă de la ușă pornirea de a rosti vorbele fatale, pe care el și le Îngânase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
arunc nu îmi venea... Vream să văd cum se dezghioacă Pui molatec, din ghioacă; Vream să văd cum iar învie Somnoros, din colivie... Și de-a lungul, pe pământ, M-așezai cu-acest descînt: - "Melc, melc, Cotobelc, Ghem vărgat Și ferecat; Lasă noaptea din găoace, Melc nătâng, și fă-te-ncoace. Nu e bine să te-ascunzi Subt păreții grei și scunzi; Printre vreascuri cerne soare, Colți de iarbă pe răzoare Au zvâcnit iar muguri noi, Pun pe ramură altoi. Melc
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
fuga trăsurii ce ne duce, C-un sac de somn pe capră: ghebosul vizitiu. În limba țării tale mă necăjeam a spune Că ești supremul bine, înaltul meu regat, Că nu cuprinde altă dulceață și minune Orașul-zmeu, orașul țestos și ferecat. Cu ochi în jumătate, ce vor să spună: hai! Priveai la omul oacheș venit din Valahai; Cu ochi pe jumătate, căci nu țineai să-l măsuri, Întâia mea cucoană de voaluri și mătăsuri! Pe crengi de vis, doi umezi de
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
de mătase. Lacătul auriu, chinezesc, o singură cheie era precum un clopot ce chema la miezonoptică. De sub plapumă, în tindă, descuia cufărul, dosea revista în sân și... înapoi, sub plapumă, până în zori, când haremul trebuia să fie găsit cu ușile ferecate. Un sentiment ciudat, ceva între ură și păcat, îi măcina sufletul. Mai târziu și-a dat singur răspunsul: pe de o parte, era gelos pe tată-său și, pe de altă parte, se simțea complice cu el la incest. Toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
să te căiești de cele păcătuite și să te rogi pentru cele dorite inimii tale. El ne judecă cu îngăduință, el ne mustră cu blândețe, el ne îndreaptă cu îndelungă răbdare. Fii cu inima deschisă, Dumnezeu nu bate în porți ferecate și nu primește ce i se aruncă pe fereastră. Omul rupe din sine și se oferă ca un păcat în tot ceea ce face, Dumnezeu se dăruie ca o iertare în tot ceea ce există. Păcatul nu este o virtute, dar nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
o istorie a Eladei, în limba greacă, patru scaune împărătești, neîmbrăcate, două scaune mari ce stau la stâlpi în mijlocul bisericii, 35 de scaune mici neîmbrăcate, o icoană a Maicii Domnului din mijlocul bisericii, trei cruci, din care două de lemn, ferecate, și una de argint aurit, un rând de vase de argint, o icoană mare a Sfinților Apostoli, șase candele de argint, din care cinci în format vechi, toate în greutate de cinci ocă, o iconiță mică din argint suflată cu
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
etc. și unii dintre Sfinții Apostoli: Andrei, Filip, Toma, Vartolomeu, Iacob. Aceste icoane provin tot de la vechea catedrală mitropolitană Sfântul Gheorghe din Iași. Una din cele mai frumoase lucrări este o icoană a Sfântului Ierarh Nicolae, pictură pe lemn și ferecată apoi în argint. Este lucrată la Moscova în anul 1850. Prin tehnica de incizie în lemn avem o icoană Maica Domnului cu Pruncul, lucrată în anul 1809. Mai sunt și obiecte metalice și sculpturi: o Sfântă Cruce pentru binecuvântare frumos
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
bucur să aud asta din gura dumitale, De ce, pentru că îmi confirmă ce gândeam despre povestea cu Isaurei Madruga, Situația s-a modificat, Asta mă bucură și mai mult, Dacă va veni momentul, voi spune, acum sunt ca Marçal, o gură ferecată. Expediția auditivă a lui Cipriano Algor nu a dus la nici un rezultat, apoi, în timpul prânzului, printr-un soi de acord tacit, nici unul dintre cei trei nu îndrăzni să atingă spinosul subiect al săpăturilor și a ce s-o fi găsit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
să-i fie rupte În bucăți și ca trupul să-i fie sfârtecat, se lasă deja pradă apaticei amorțeli a victimei jertfite, nu simte nimic, n-aude nimic, e Închis În sine, În spatele unui zid până-n nori și cu porțile ferecate. Și Îi privește ca pe niște intruși pe cei zece bărbați Înarmați care vin să Întrerupă sacrificiul. Aceștia poartă, pe tichiile de fetru, Însemnul de un verde pal al ahdath-ilor, străjile orașului Samarkand. De Îndată ce i-au văzut, agresorii s-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]