12,969 matches
-
tainica-ți oglindă, în ei putea-vei să te oglindești, De vei privi atent spre dânșii, pe tine ai să te privești! Îi vei iubi pe toți mereu, vei suferi pentru-a lor lacrimi, Vei încerca din răsputeri să îi ferești de-a lumii patimi. Cu drag ei te-or privi mereu și mamă-adesea îți vor spune, Să-mi spui acum dacă mai știi, pe lume-asemenea minune! Când bătrânețea te va prinde și-n păr va pune ghiocei, De școala care
SCRISOARE DE LA DUMNEZEU PENTRU TINE, DASCĂLE de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2079 din 09 septembrie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_munteanu_1473434204.html [Corola-blog/BlogPost/375947_a_377276]
-
fel, procurarea unor alimente, a mâncării era riscantă, dificilă... prilej de a chema un ajutor divin. Mărturie sunt desenele rupestre din peșteri și stânci, cât și multe legende de pretutindeni prin care zeitățile imaginate hrăneau pe cei credincioși și îi fereau de pericole. Desigur această asociere Religie - Mâncare este reversibilă, căci și zeitățile se hrăneau sau erau îmbunate, implorate prin ...sacrificii, care la început erau ceva de preț, cum sunt copii sau tineri uciși ritual sau prizioneri, obicei deasemenea universal, care
MÂNCAREA ȘI RELIGIA de RADU OLINESCU în ediţia nr. 2201 din 09 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/radu_olinescu_1483949584.html [Corola-blog/BlogPost/380250_a_381579]
-
de până acum nu știu exact să anticipez. Probabil nimic, nici măcar istoria acestora, dacă privim cu atenție la modul de degradare dinamică prin decrepitudine a persoanei în sine și a lumii în contextul actual. Nu cred că o să ne mai ferim multă vreme de aici înainte a rosti cu rușine inestetica expresie „curvă umană”, fie ea masculină, fie ea feminină, ci o să ajungem a o declama cu multă deferență de acum încolo, poate și din simplul motiv că aceasta va căpăta
CE CAUT EU ÎN POSTMODERNITATE? de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 606 din 28 august 2012 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_ce_caut_eu_in_postmode_magdalena_albu_1346160151.html [Corola-blog/BlogPost/355288_a_356617]
-
în: Ediția nr. 1452 din 22 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Când îmi amintesc acel apus, Mai simt încă fiorii săi. Căci tu lacrimi ochii ți-ai ascuns, Să nu-ți citesc trădarea-n ei. Când de mine te-ai ferit tăcut, Și-n suflet teama ai păstrat Iar tăcerea ți-a fost ca un scut, Că dragostea mea n-ai uitat. S-a așternut acum uitarea, Un covor de frunze moarte. Nu mai aud nici dezmierdarea, Din dulcile tale șoapte
VREAU SĂ TE UIT! de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1452 din 22 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1419211511.html [Corola-blog/BlogPost/345135_a_346464]
-
Măi al dracului român Cică a ras iarna da' numai în locurile mai dosnice Ca și cum obrazul politicii ar fi altceva De pildă dimineața cum ai deschis ochii Dai nas în nas cu respectivul organ Mai mare rușinea Dai să te ferești la stânga la dreapta El nu și nu NUMAI PI CENTRU Așa s-a obișnuit așa moare zău Și-atunci vă-ntreb ca prostu' Oare n-ar fi mai bine să facem un om de zăpadă Să vedem el ce orientare
EREZII DE-O CLIPĂ (1) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 by http://confluente.ro/Erezii_de_o_clipa_1_costel_zagan_1374587337.html [Corola-blog/BlogPost/364181_a_365510]
-
oameni judecă succesul unei biografii după ecoul pe care îl are. După zarva produsă. Dar mai sunt și traiectorii care produc tăcere. Nu tăcerea penibilă sau ironică, ci tăcerea rotundă a descătușării. O tăcere cu miez de imn. Cum te ferești de istorie? Fugind din calea ei? Imposibil. A fugi din calea istoriei înseamnă a colabora cu ea. Scriind?! Curgi odată cu timpul. Clădești ruine. Te-aduni într-o oglindă care se sparge în realitate. Dar dacă te reculegi într-o tăcere
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A 60 DE ANI DE LA MUTAREA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI A UNUI MARTIR ŞI MUCENIC AL NEAMULUI ROMÂNESC – MIRCEA VULCĂNESCU (28.10.2012) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 662 din 23 o by http://confluente.ro/In_memoriam_implinirea_a_60_de_ani_stelian_gombos_1350989877.html [Corola-blog/BlogPost/346523_a_347852]
-
îi amplificau și îi exacerbau funcțiile abuzive din punct de vedere general social, îl apără și pe cetățean de abuzuri. Așa că eu, respectuos fiind cu grija pe care Președintele țării o arată, deocamdată, funcționării statului de drept, pentru a-l feri să facă din asta un fetiș, aștept un punct de vedere al Domniei Sale și despre raporturile denumitului stat cu trăsăturile de fond ale regimului democratic sau cu filosofia politică a democrației reale. Dinspre acea parte, nu am auzit până în momentul
DESPRE SENSIBILITĂŢI DEMOCRATICE (10) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 726 din 26 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Corneliu_leu_despre_sensibilitati_de_corneliu_leu_1356567747.html [Corola-blog/BlogPost/365994_a_367323]
-
pur științifică, precum aceea a unui istoric, ci are un scop mai practic și mai necesar, cu atât mai mult în aceste vremuri: de a le transforma din simple cauze și urmări în veritabile lecții și modele menite să ne ferească pe viitor de repetarea greșelilor, de retrăirea momentelor dramatice sau, de la caz la caz, să ne folosească în reiterarea celor cu efect benefic asupra ființei etnice. De aceea el nu se mulțumește să cunoască, rece și detașat, trecutul, ci îl
O CARTE ŞI UN AUTOR, CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 622 din 13 septembrie 2012 by http://confluente.ro/O_carte_si_un_autor_cronica_de_marian_al_florin_tene_1347599056.html [Corola-blog/BlogPost/343632_a_344961]
-
în brâu, să mă altoiască pentru a-mi tăia pofta să mă mai avânt altă dată la plimbare pe lac, cu prima mea barcă improvizată. Am fugit și m-am ascuns sub căruță, alături de Bobiță, un cățel bălțat ce se ferea de căldura soarelui la umbra căruței, cu limba scoasă de un cot. Aceasta a fost prima mea încercare de a pescui și prima mea plimbare cu barca pe apă. Am mai experimentat și altă dată pescuitul pe lac. La un
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Iubirile_unui_pescar_povestiri_pescaresti_si_de_viata_roman_.html [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
Cum începea să ne doară spatele de greutatea lui, sau din cauza ghiarelor care pătrundeau prin cămășile noastre subțiri, încercam să fugim, însă când ne ridicam să scăpăm de el, se repezea cu aripile și ne bătea, determinându-ne să ne ferim din calea lui, cât mai repede cu putință. De atunci, nu am mai avut ocazia să mai merg la pescuit până târziu, când deja mai crescusem și, împreună cu tata, ceilalți doi frați mai mari ca mine și cu alți verișori
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Iubirile_unui_pescar_povestiri_pescaresti_si_de_viata_roman_.html [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
mult noroc și sunt mai autentice. Acum a primit o bomboană. În fine, se desprinse de balustradă, ultimul ajutor înainte de scări, și începu să urmărească un fluture. E fără sens, dar îmi este îngrozitor de frică de fluturi. Încercam să îmi feresc privirea, dar eram obligată să-l privesc pe urmăritor. Ce fluture cochet! În fața scărilor se opri. Își va schimba potențialul cu oarecare apreciere prealabilă. Precauție? Îmi este tare sete, mami! Aha! Așa arată fenomenul artistic modern: comod, la o bere
ASA CUM A FOST ARUNCATE ZARURILE de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 185 din 04 iulie 2011 by http://confluente.ro/Asa_cum_a_fost_aruncate_zarurile.html [Corola-blog/BlogPost/367110_a_368439]
-
a întregii compoziții. Prozele scurte prezente în acest volum sunt cele care dau consistență subtitlului: Umor cumsecade evreiesc. Într-adevăr ironiile fine și umorul savuros al scrierilor au ca personaje evrei. O delicată și admirabilă atitudine a autorului care se ferește de orice ar putea fi interpretat ca intenție de încălcare a vreunui cod deontologic, atitudine care, ce bine ar fi să devină una de referință pentru orice scriitor. Deși, dacă un chinez citește (lucru pe care mi l-aș dori
INCIZIILE DOCTORULUI SCHOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1218 din 02 mai 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1399046559.html [Corola-blog/BlogPost/360189_a_361518]
-
nu recunoască, cel puțin într-una din ele, pe un vecin, un prieten, un coleg, sau o întâmplare pe care o știe și el. La fel s-ar întâmpla și cu un cititor din Australia, Mongolia sau din Siberia (mă feresc să aduc în discuție și oamenii lipsiți de simțul umorului!) pentru că în fapt scrierile lui Dorel Schor au ca fundament aceleași valori etico-morale, valabile în întreaga lume indiferent de culoarea pielii, etnie sau confesiune, cele a căror încălcare este judecată
INCIZIILE DOCTORULUI SCHOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1218 din 02 mai 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1399046559.html [Corola-blog/BlogPost/360189_a_361518]
-
asta rece, prin suflete fugară S-o alungăm iubite, în iadul solitar. Și să rămânem singuri prin ploile iubirii Lumina blândă, caldă, să cearnă ca-n povești, Ninsori de curcubeie pe-arcadele trăirii, Să ne surâdă-n taină, luceferi la ferești. Referință Bibliografică: Prin iarna zdrențuită / Angelina Nădejde : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1443, Anul IV, 13 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Angelina Nădejde : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
PRIN IARNA ZDRENŢUITĂ de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 by http://confluente.ro/angelina_nadejde_1418463525.html [Corola-blog/BlogPost/376634_a_377963]
-
dedea mâncatului cu nesaț atât cu trupul, cât și cu mintea. sf. Serafim de Sarov - Umbră morții este singura lumină a iadului. - A face semnul crucii înseamnă a te pune pe tine la dispoziția lui Dumnezeu. Constantin Ghika - Să-ți ferești capul de frig și de prostie. sf. Arsenie Boca. - Ce folos este a ne opri de cele ce sunt uneori slobode și a face cele ce nu sunt niciodată slobode? Antim Ivireanul Referință Bibliografica: Citate memorabile (102) / Ion Untaru : Confluente
CITATE MEMORABILE (102) de ION UNTARU în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 by http://confluente.ro/Citate_memorabile_102_ion_untaru_1391664572.html [Corola-blog/BlogPost/360302_a_361631]
-
mai buni/ în speranța iubirii promise."/ De Crăciun cu tine, mamă! Poeta iubește locurile natale cu aceeași forță prin care se manifestă în iubirea de oameni, de frumos, de bine și de pace: „Sub streașina casei ce straniu rostește tăceri / Ferită de vântul nebun, de ploi, de ninsori și furtuni / Zăresc lâng-o frunză uscată, ca-n dulci primăveri, / Pe-un petec de verde, păpădia șoptind: „să fim buni” / Acasă În felul acesta a hotărât să intre pe ogorul culturii române, cu
UN VERITABIL CONCERT DE MUZICI DIVINE! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Farame_de_azima_un_veritabil_concert_de_muzici_divine_.html [Corola-blog/BlogPost/350927_a_352256]
-
de o mândruță de la II CL ; o bunăciune... nu trebuie să o scap! - S-a făcut. Aveau metoda lor de a străbate holurile liceului, cu rapiditate, prin mulțimea de elevi. Florin era ,,alergat’’ de Albert provocând larmă astfel încât toți se fereau din calea lor. În graba lor își făceau totuși timp să salute în fugă profesorii întâlniți, prin simularea unei opriri combinată cu plecarea capului în semn de respect dar și ca o rugăminte de a le fi înțeleasă situația, zbughind
IV. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1473236203.html [Corola-blog/BlogPost/365253_a_366582]
-
fie lângă ea ! A avut grijă ca la petrecere să fie invitat și Jen, nu înainte de a-l convinge și pe acesta să accepte ; a fost îndeajuns să-i promită că o va aduce și pe Erica. Lucrase pe ascuns, ferindu-se de celelalte prietene ale acesteia. Erau împotriva ei, erau împotriva evidenței ; Erica și Jen se potriveau perfect, indiferent de neînțelegerile ce avuseseră loc între ei. Albert nu era decât un corp străin într-o emulsie ; nu avea ce să
IV. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1473236203.html [Corola-blog/BlogPost/365253_a_366582]
-
colorate divers, cu nume exotice, la sondă, cu pălăriuță. Luându-și inima în dinți, Eracle comandă una și asistă destul de fericit cum i se umple cu gheață, un pahar cam suspect, peste aceasta se toarnă ceva uleios dintr-o sticlă ferită de priviri indiscrete, se decorează cu o felie de lămâie nemestecată de alții, iar deasupra se așează o umbreluță de hârtie, gata udă. În toată mixtura se înfige un tubuleț de plastic numit generic: pai. Toată osteneala costa, normal, cam
ET AVERTIZEAZĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1420825091.html [Corola-blog/BlogPost/350100_a_351429]
-
câmpii, așa cum se obișnuiește în conversațiile moderne. Însă, la sfârșit, i-a dat cel mai bizar răspuns, unul care nu rezolva de fapt nimic: - Să știi fiule că Preabunul ne îndeplinește toate dorințele, însă în așa fel încât să ne ferească de abuz, la cel mai potrivit moment, care, desigur, nu coincide cu acela propriu, iar asta nu ne face deloc, mai fericiți. Ar trebui să ne facă, desigur, mai înțelepți, însă cum aceasta depinde numai și numai de noi, rar
ET AVERTIZEAZĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1420825091.html [Corola-blog/BlogPost/350100_a_351429]
-
271 din 28 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului E timpul să plecați, cât nu e prea târziu, Pân’ n-o simți săracul că-i jupuit de viu. I-ați inșelat credința vânzându-vă pe-un leu, Nu vă forțați norocul... ferească Dumnezeu... Cu toată bunătatea din sufletu-i flămând, E și el ca și voi, tot muritor de rând... Și el are răbdare... și-același Dumnezeu, Dar nu-ntreceti măsura punându-i greu pe greu. E timpul să plecați, v-am
E TIMPUL SĂ PLECAŢI ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 by http://confluente.ro/E_timpul_sa_plecati.html [Corola-blog/BlogPost/348234_a_349563]
-
devine o căutare liberă a universalității printr-o problematică de cea mai largă cuprindere și păstrând, totodată, nealterată geneza formei. Oare poate Poetul să nu fie îndrăgostit de opera sa? Însă Poetul vrea să se asigure că opera sa este feri¬cită și e cu adevărat vie. Și, asta, numai tu, Mit, poți să-i spui, ca fiind cea mai valoroasă operă a Poetului. Crezi că poți face, cu bună știință și din convingere, sacrificiul acesta? Pentru că fericirea ta îl face
CITITORUL ȘI OPERA POETULUI de MIOARA TIMOFTE în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 by http://confluente.ro/mioara_timofte_1459708213.html [Corola-blog/BlogPost/380949_a_382278]
-
tei, șoc, mure, pe care le folosesc apoi că leacuri tot restul anului. În tradiția populară se zice că numai până la Sânziene plantele au puteri vindecătoare; - Ramurile de tei au o simbolistică aparte în această sărbătoare. Se crede că teiul ferește gospodăriile de grindină sau de duhurile rele ale zânelor și de aceea flăcăii le aduc din păduri după care se sfințesc la Biserică, iar credincioșii le iau acasă și le pun la icoane; - Tinerii și tinerele ce urmeaza sa se
RUSALII 2014 Superstiţii şi obiceiuri de RUSALII by http://uzp.org.ro/rusalii-2014-superstitii-si-obiceiuri-de-rusalii/ [Corola-blog/BlogPost/93124_a_94416]
-
profesor universitar, ajuns acum Secretar de Stat, mai dorea să aibă amantă tânără, de douăzeci și șase de ani, nu avea decât să cotizeze la dotarea viitorului cuibușor unde să se întâlnească cu el. La hotel mereu trebuia să se ferească când urca cu liftul la etajul unde își avea camera, dar nu era sigură că nu știau și alții unde urcă. Erau atâtea figuri dubioase care studiau ziarele prin holuri, că niciodată nu puteai afla ce hram poartă și care
GARSONIERA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Iubire_interzisa_roman_cap_stan_virgil_1386083523.html [Corola-blog/BlogPost/363020_a_364349]
-
altui semen, la strâmtoare - // Întâiul, trupul lui de e bolnav, / Ce-Ți cere milă, binecuvântare - / Și ultimul, pe-un altul, mai firav, / Să îl intrebe, măcar, ce îl doare - // Întâiul, ce se vede doar pe sine, / Întâiul, ce se vrea ferit de chin, / Întâiul, ce nu vede deloc bine / Prinosul altui suflet de creștin - // Întâiul, în zavistie și ceartă, / Întâiul, în invidie, răutate, / Ultimul, crucea altuia, ce-o poartă, / Și cade, și-o ridică, mai departe - / Întâiul ce se roagă, totdeauna
POEMELE VAMEŞULUI MÂNTUIT. JIANU LIVIU-FLORIAN: IMNURILE FĂŢĂRNICIEI , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Poemele_vamesului_mantuit_jianu_liviu_florian_imnurile_fatarniciei_semanatorul_2011.html [Corola-blog/BlogPost/358904_a_360233]