562 matches
-
ionizează în stratul superficial conferind sarcină pozitivă particulei coloidale: strat difuz nucleu strat dublu electric solidar (în mediul de dispersie) particula coloidală micela liofobă În laborator, reacția se conduce în prezența carbonatului de amoniu: se formează un precipitat de carbonat feric care în mediul de reacție se descompune formând aceeași produși ca în reacțiile de mai sus: 3 4 2 3 Dintre metodele fizice de obținere a solurilor prin condensare se cunosc: evaporarea sub vid a unor soluții; înlocuirea solventului, încât
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
soluție KI 0,01N și apoi se adaugă în picături 7 mL; 8 mL; 9 mL; 10 mL soluție AgNO3 0,01N. Se observă apariția unui precipitat de iodură de argint fin dispersat în apa distilată. * Prepararea solului de hidroxid feric Metoda I: într-un pahar Erlenmayer se introduce un volum de 42 mL apă distilată și se încălzește. Când apa ajunge la fierbere se adaugă 8 mL soluție FeCl3 2%. După câteva minute de fierbere se formează un sol brun-roșcat
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
După câteva minute de fierbere se formează un sol brun-roșcat. Metoda II (Graham): la un volum de 20 mL soluție FeCl3 2N se adaugă cu picătura și sub agitare puternică, o soluție de (NH4)2CO3 2N până la dispersarea precipitatului. Carbonatul feric format inițial se descompune. Se formează un sol brun-roșcat cu o mare stabilitate. COAGULAREA SOLURILOR. DETERMINAREA PRAGULUI DE COAGULARE (ck) Considerații teoretice Adsorbția selectivă de ioni din mediul de dispersie sau ionizarea moleculelor din stratul superficial conferă dispersiilor liofobe o
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
concentrație c (mol/L), din ultima probă în care s-a observat coagularea (mL); n2 = volumul de apă adăugată, în ultima eprubetă în care s-a observat coagularea (mL). Partea experimentală Determinarea pragului de coagulare (ck) al solului de hidroxid feric cu sulfat de potasiu. Se prepară un sol de hidroxid feric (metoda Graham) și se diluează de 4 - 5 ori cu apă distilată. În 5 eprubete se prepară câte 4mL soluție K2SO4 de diferite concentrații pornind de la K2SO4 0,01
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
observat coagularea (mL); n2 = volumul de apă adăugată, în ultima eprubetă în care s-a observat coagularea (mL). Partea experimentală Determinarea pragului de coagulare (ck) al solului de hidroxid feric cu sulfat de potasiu. Se prepară un sol de hidroxid feric (metoda Graham) și se diluează de 4 - 5 ori cu apă distilată. În 5 eprubete se prepară câte 4mL soluție K2SO4 de diferite concentrații pornind de la K2SO4 0,01 mol/L prin diluție cu apă, conform datelor prezentate în tabelul
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
cu apă distilată. În 5 eprubete se prepară câte 4mL soluție K2SO4 de diferite concentrații pornind de la K2SO4 0,01 mol/L prin diluție cu apă, conform datelor prezentate în tabelul 32: Tabelul 32. Date privind coagularea solului de hidroxid feric cu sulfat de potasiu Seria A Eprubeta nr. n1 mL K2SO4 0,01 mol/L n2 mL apă distilată n0 mL sol de hidroxid feric Coagulare observată În fiecare eprubetă se adaugă câte 4 mL sol de hidroxid feric, se
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
apă, conform datelor prezentate în tabelul 32: Tabelul 32. Date privind coagularea solului de hidroxid feric cu sulfat de potasiu Seria A Eprubeta nr. n1 mL K2SO4 0,01 mol/L n2 mL apă distilată n0 mL sol de hidroxid feric Coagulare observată În fiecare eprubetă se adaugă câte 4 mL sol de hidroxid feric, se agită și se lasă timp de 5 minute. În rubrica „coagulare observată” (tabel 32) se notează (+) pentru eprubetele în care se observă coagularea și (-) pentru
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
hidroxid feric cu sulfat de potasiu Seria A Eprubeta nr. n1 mL K2SO4 0,01 mol/L n2 mL apă distilată n0 mL sol de hidroxid feric Coagulare observată În fiecare eprubetă se adaugă câte 4 mL sol de hidroxid feric, se agită și se lasă timp de 5 minute. În rubrica „coagulare observată” (tabel 32) se notează (+) pentru eprubetele în care se observă coagularea și (-) pentru eprubetele în care nu se observă coagularea. Se prepară apoi Seria B (tabel 33
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
tabel 33) de 5 soluții, în 5 eprubete, cu concentrația cuprinsă între concentrația ultimei eprubete în care s-a observat coagularea și a primei eprubete în care nu s-a observat coagularea. Se adaugă câte 4 mL sol de hidroxid feric. Se agită și se lasă în repaus 5 minute. Din nou se notează coagularea și lipsa ei. Calcule Concentrația minimă de electrolit care a provocat coagularea (pragul de coagulare) este dată de relația (188). În această relație: c = 0,01
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
la diluție foarte mică, în reacția cu Zn, până la starea de oxidare (-3) formând amoniac, care reacționează cu HNO3 dând în final azotat de amoniu. !!! Toate reacțiile se execută la nișă. Proprietățile oxidante ale Fe3+. Sub acțiunea reducătorilor puternici ionul feric (Fe3+) este redus la fier divalent. Ionul feric poate oxida : I-, Sn2+, S2-, metalele care îl preced în seria activității metalelor, cât și o serie de combinații, de exemplu SO2. Folosind o soluție de clorură ferică acidulată cu acid clorhidric
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
până la starea de oxidare (-3) formând amoniac, care reacționează cu HNO3 dând în final azotat de amoniu. !!! Toate reacțiile se execută la nișă. Proprietățile oxidante ale Fe3+. Sub acțiunea reducătorilor puternici ionul feric (Fe3+) este redus la fier divalent. Ionul feric poate oxida : I-, Sn2+, S2-, metalele care îl preced în seria activității metalelor, cât și o serie de combinații, de exemplu SO2. Folosind o soluție de clorură ferică acidulată cu acid clorhidric se vor efectua următoarele experimente: FeCl3 + KI → Prezența
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
acțiunea reducătorilor puternici ionul feric (Fe3+) este redus la fier divalent. Ionul feric poate oxida : I-, Sn2+, S2-, metalele care îl preced în seria activității metalelor, cât și o serie de combinații, de exemplu SO2. Folosind o soluție de clorură ferică acidulată cu acid clorhidric se vor efectua următoarele experimente: FeCl3 + KI → Prezența ionului Fe2+ se pune în evidență cu o soluție de K3[Fe(CN)6] fericianură, care în reacția cu Fe2+ formează un precipitat voluminos de culoare albastră “albastrul
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
minute, alcool 70° - 5 minute); spălare cu apă distilată; imersie alcool 96°; colorare cu soluție rezorcină - fucsină Weigert - 30 minute - 1oră; spălare cu apă distilată; diferențiere în alcool etilic 96° până la violet deschis; spălare cu apă distilată; colorare cu hematoxilină ferică Weigert - 5 minute; spălare apă robinet; contrastare apă litinată - 10 minute; spălare apă robinet; colorare cu picrofucsină - 5 minute; spălare apă robinet; deshidratare (alcool 70° - 3 minute, alcool 90° - 5 minute, alcool absolut - 5 minute); clarificare (5 băi de toluen
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
care s-ar fi preparat dacă reacțiile ar fi fost totale: = 64 kg Cantitatea de cupru care se obține, însă, în realitate este: = 48 kg Probleme propuse 1 Se supune reducerii cu hidrogen un amestec de oxid cupric și oxid feric. Știind că, în urma reacției, masa amestecului scade cu 28%, să se determine compoziția procentuală - raportată masic și molar - a amestecului inițial. 2 Cel care a obținut pentru prima dată siliciul a fost Berzelius. În 1822, el a redus tetrafluorura de
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
8 Na2CO3 + 7 O2 = 8 Na2CrO4 + 2 Fe2O3 + 8 CO2↑ Fe2O3 + 6 HNO3 = 2 Fe(NO3)3 + 3 H2O 4 Fe(NO3)3 2 Fe2O3 + 12 NO2↑ + 3 O2↑ b) Se calculează masele molare ale oxidului mixt și ale oxidului feric: = 224 = 160 pentru a calcula masa de oxid mixt din care s-a obținut oxidul feric, care constituie reziduul final, obținut din evaporarea soluției și calcinare: = 33,6 g Masa de minereu luată în lucru se calculează știind că substanța
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
3 + 3 H2O 4 Fe(NO3)3 2 Fe2O3 + 12 NO2↑ + 3 O2↑ b) Se calculează masele molare ale oxidului mixt și ale oxidului feric: = 224 = 160 pentru a calcula masa de oxid mixt din care s-a obținut oxidul feric, care constituie reziduul final, obținut din evaporarea soluției și calcinare: = 33,6 g Masa de minereu luată în lucru se calculează știind că substanța depusă în soluția gri constituie impuritățile prezente în cromit: = 44,8 g În aceste condiții, puritatea
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
cu 58% siliciu folosit ca dezoxidant pentru oțeluri. Se cer: a) cantitatea de limonit cu 11% impurități din care se pot obține 100 kg aliaj prin metoda silicotermică; b) cantitatea totală de siliciu necesară. a) Limonitul este minereul de oxid feric hidratat. Reacția de reducere a acestui minereu prin metoda silicotermică este următoarea: 2 Fe2O3H2O + 3 Si = 4 Fe + 3 SiO2 + 2 H2O Cantitățile în care se găsesc cele două elemente în aliajul dat sunt următoarele: = 58 kg = 42 kg
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
2 Fe2O3H2O + 3 Si = 4 Fe + 3 SiO2 + 2 H2O Cantitățile în care se găsesc cele două elemente în aliajul dat sunt următoarele: = 58 kg = 42 kg Cunoscând masa molară a oxidului hidratat: = 178 se calculează masa de oxid feric hidratat din care rezultă cantitatea dată de ferosiliciu: = 66,75 kg Ținând cont de puritatea minereului, rezultă că se folosește următoarea cantitate de limonit: = 75 kg b) Cantitatea de siliciu consumată în reacție este: = 15,75 kg În afara acestuia, siliciul
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
g = 4,7124 g = 0,6 Ni = 0,4 Cu Prin urmare, compoziția procentuală a constantanului este: = 60% (masic) = 40% (masic) 4 Se acidulează cu soluție de acid sulfuric de concentrație 5 N un amestec de sulfat feros și sulfat feric cu masa de 10 g. Soluția astfel obținută se titrează cu 62,5 cm3 soluție de permanganat de 4 potasiu de concentrație 0,2 N. Soluția aceleiași cantități de amestec, tratată la cald cu pulbere de zinc în prezența acidului
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
a cedat un singur electron, se va putea calcula echivalentul-gram al acestei substanțe: = 152 fapt care permite calcularea masei de sulfat feros din amestecul inițial: = 1,9 g Dacă amestecul este tratat cu zinc în prezența acidului clorhidric, atunci sulfatul feric prezent este redus la sulfat feros de către hidrogenul născând generat de reacția: Zn + 2 HCl = ZnCl2 + H2↑ astfel că are loc procesul: Fe2(SO4)3 + 2 [H] 2 FeSO4 + H2SO4 Prin urmare, la o nouă oxidare cu permanganat de potasiu
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
cont că permanganatul de potasiu se consumă atât pentru ferul aflat inițial la starea de oxidare +2, cât și pentru cel care la început era la starea de oxidare +3, se obține: = 37,5 mEg Calculând masa molară a sulfatului feric: = 400 și știind că, în procesul redox suferit, sulfatul feric a acceptat doi electroni, se poate calcula echivalentul gram al acestuia: = 200 cu care se calculează masa de sulfat feric din amestecul inițial: = 7,5 g Cantitatea de impurități existentă
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
aflat inițial la starea de oxidare +2, cât și pentru cel care la început era la starea de oxidare +3, se obține: = 37,5 mEg Calculând masa molară a sulfatului feric: = 400 și știind că, în procesul redox suferit, sulfatul feric a acceptat doi electroni, se poate calcula echivalentul gram al acestuia: = 200 cu care se calculează masa de sulfat feric din amestecul inițial: = 7,5 g Cantitatea de impurități existentă în amestecul inițial este: = 0,6 g Se poate spune
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
se obține: = 37,5 mEg Calculând masa molară a sulfatului feric: = 400 și știind că, în procesul redox suferit, sulfatul feric a acceptat doi electroni, se poate calcula echivalentul gram al acestuia: = 200 cu care se calculează masa de sulfat feric din amestecul inițial: = 7,5 g Cantitatea de impurități existentă în amestecul inițial este: = 0,6 g Se poate spune că amestecul are următoarea compoziția procentuală: = 19% (masic) = 75% (masic) = 6% (masic) Probleme propuse 1 Un amestec format numai din
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
9 g produs de reacție, se cer: a) randamentul reacției; b) volumul de soluție de acid sulfuric de concentrație 35% și densitate 1,25 g/cm3 necesar transformării. 11 Într-un creuzet de porțelan se calcinează 2,14 g hidroxid feric în prezența cloratului de potasiu și hidroxidului de potasiu. Topitura este dizolvată în apă și tratată cu soluție de clorură de bariu în exces, rezultând un precipitat slab alb. Se cer: a) ecuațiile reacțiilor chimice; b) masele de clorat și
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
cuiul se scoate, se usucă și se cântărește. Se constată că acesta cântărește cu 72 mg mai mult. Să se calculeze masa de metal depusă pe cui. 13 Se calcinează în prezența aerului un amestec de hidroxid feros și hidroxid feric. Să se calculeze masa substanței obținute, dacă s-au folosit 30,4 g amestec având raportul molar Fe(OH)2 : Fe(OH)3 = 1:2. 14 Multe obiecte din fier se protejează împotriva coroziunii prin acoperire cu un strat de
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]