597 matches
-
pentru soarta urmașilor; adică greul drum de la potențialitate - celula primordială a unui nou organism, zigotul - la manifestarea Vieții - planta matură. De la primele plante terestre, mușchii, careși lasă urmașii, milioanele de spori, În voia soartei, fără nici un fel de rezerve, sau ferigile, mai evoluate, care Învață acești spori, cu mult mai puțini, să-și constituie un fel de dispozitiv - protalul - menit a favoriza Încrucișarea și dezvoltarea unui embrion, se ajunge la o mai mare grijă la plantele superioare, producătoare de semințe, care
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
naturală? Același lucru. În urmă cu sute de milioane de ani, strămoșii actualelor animale și plante erau Într’adevăr uriașe și, evident, primitive. Evoluția biologică a cizelat organismele și le-a micșorat talia. Comparați un dinozaur și o șopârlă, ori ferigile arborescente din carbonifer și plantele actuale, dintre care cele mai evoluate, monocotiledonatele, sunt În principal modeste ierburi. Tot mitologia română arată și cum s’au succedat aceste vârste umanoide. Anume fiecare a degradat, În felul ei, lumea, pierind apoi sub
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
grupuri de organisme au apărut și dispărut ori intrat În declin, la fel, alternativ: apariția unor autotrofe, plante, a coincis cu dispariția unor heterotrofe, animale, și invers. De exemplu, dezvoltarea dinozaurilor, acum 200 milioane de ani, a coincis cu declinul ferigilor, iar dispariția lor, 100 de milioane de ani mai târziu, cu dezvoltarea coniferelor. Dar oscilațiile, fie sezoniere, fie mai ales pe termen lung, s’au produs În jurul unei tendințe. Adică, natura nu urmărește linia de centru, de altfel virtuală, ce
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
miniaturale. Aceste plante își părăsiseră natura lor, iar eu eram convinsă că țineau cu Statul. Printre plantele de „rasă superioară“ se numărau și gladiolele, care, înmănuncheate în buchete festive, se întindeau de-a lungul tribunelor oficiale pe un pat de ferigi delicate de mult veștejite. Gladiolele ca niște bâte înflorite și garoafele roșii ca niște insigne de Partid. Dar mai existau și animalele de „rasă superioară“: pescărușii de la Dunăre care mâncau carne de om și câinii de pază ai milițienilor, ai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
este, în bună măsură, o aventură... După ce lăsăm bagajele la autobuzele care ne vor duce la hotel, mergem la un mic party într-un bar situat în renumita seră din Gara Atocha. O mică grădină botanică, în care sunt palmieri, ferigi și alte plante exotice, întreținută cu multă grijă de către specialiști (temperatură constantă, umiditate, lumină), care contrastează halucinant cu atmosfera de pe peron. Aer proaspăt, dens, ca după ploaie. Nu știu însă dacă acest climat e la fel de reconfortant și pentru cei cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
platoșe din Orient din secolele al XII-lea și al XIII-lea. Încăperea îngustă, cu boltă înaltă, perfect iluminată, găzduiește una dintre părțile de mare valoare ale tezaurului ascuns în castel. Scuturi rotunde, hangere, spade răsucite, cu mânere incrustate: frunze, ferigi, volute persane lucrate cu o iscusință de filigran. Or fi fost, mă gândesc, niște trofee de luptă, arme pierdute de războinici din Asia, care au atacat Castelul Teutonilor. Mărturia unei alte civilizații - îndepărtate, exotice - sub cerul baltic, plumburiu. Părăsesc sala
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
ale pădurii și o iau pe cărarea ce părăsește drumul forestier și se afundă în pădure, începe urcușul și în curând copacii par să se rărească, vegetația se împuținează și cărarea mea urcă, tufe de mure, aluni, buchete uriașe de ferigi, soarele de-acum în creștetul cerului și-ar trebuisă mă opresc puțin pe-o piatră să hotărăsc ce-am de făcut, să mă întorc cuminte la mănăstire, să stau cele trei zile în izolare deplină și să mă înfățișez apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
abordate din punctul de vedere definitoriu al secțiunii de față, precum algele; pe de altă parte, plantele - în accepțiunea curentă a termenului - sunt totuși și ele reprezentate, în special în foulingul exterior, specific și turnurilor de răcire, ca mușchi și ferigi acvatice, chiar ca plante superioare - cu flori - de asemenea acvatice, dar și ca licheni. Ca și în cazul, expus mai sus, al microorganismelor, vom particulariza dependența redox generală în două aspecte: dezvoltarea globală, respectiv particularitățile biosintezei; ambele de mare importanță
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
li se pot atribui alte forme de degradare/coroziune, întrucât nu pot genera straturi continue de substanțe aderente, iar stratul de mușchi are o aderență redusă la substrat și, în același timp, este afânat. 2.3.2.2.2.5. Ferigile Sunt în general plante terestre, dar foarte puține pot fi întâlnite și în mediul acvatic, precum Salvinia natans și Marsilea quadrifolia. Importanța lor în constituirea foulingului biologic este mică și rezidă în dezvoltarea unei biomasse în apă, cu efecte mecanice
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
lui redox, dar nivelul lor evolutiv nu le permite decât o intensitate mică a procesului, desigur reductiv, mascat însă de efectul oxidativ al eliminării de entropie. Acțiunea modulatoare redox - în sens reductiv - devine tot mai intensă cu evoluția [102], astfel încât ferigile, care câștigaseră între timp un sol - implicit soluția solului - redescoperă comunicarea chimică - alelopatia -, motiv pentru care emit - și întru a materializa alelopatia - nu atât rădăcini adevărate, dar (măcar) rădăcini adventive. Efectul entropic este de acum estompat de efectul reductiv al
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
v. sistematică rH0 - valoarea rH optimă pentru un proces dat rHt - valoarea rH caracteristică unui țesut ribozom - organit citoplasmatic, sediul sintezei proteinelor, inclusiv a enzimelor rizoid - structură filamentoasă primitivă care ține loc de rădăcină la plante inferioare (alge pluricelulare, mușchi, ferigi) și la licheni S - entropia saprofit - organism, în special bacterie sau ciupercă, care se hrănește cu substanța organică provenită din descompunerea organismelor moarte sesil - legat direct de substrat, sedentar, fixat sifonoplast - plasmodiu ramificat sistematică - clasificare a organismelor în categorii ierarhic
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
că trăsura somnului sărbătorească / intră pe potecile privirii” (Mai târziu); iar un poem precum Cocoșul sălbatec e doar o descriere a unei cosmice pregătiri pentru evenimentul festiv: „zăpezile dăruie brocarte / herghelia cuvintelor flutură coame / se aprind lămpile păsărilor în boschete / ferigile își pun colierele de miresme”... Practic, nimic din recuzita scenei nu scapă fervorii combinatorii, iar aceasta dezvoltă, pe o direcție neobarocă și manieristă, gustul pentru rapidele schimbări de decor, pentru artificiul rafinat și o anume „galanterie” care, - aceasta din urmă
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
O energie nouă mobilizează ființe și lucruri împrospătând sărbătorește universul întreg, ca în finalul secțiunii a patra a poemului: dar vine făt-frumos cu limbile păstrate în sân ca o colecțiune de timbre și tresare iarba ținutului se desface în lumină feriga vuiesc suveicile nervilor aceste gene lăuntrice și ochii se desfac ca șantiere ca lacuri câmpul e tăiat de linii ca palmele ș...ț mestecenii fac mătănii în sân se crucesc fulgere spintecă întunericul ca un pântec dăruie lumini zările ca
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
întâmplare, din partea a 4-a a poemului: cristale de aer stau limpezi în ospățuri paharele-n dantelă cu chei de buruieni rupi sufletu-n privire și tâmplele ca hățuri când vorbele-n întoarceri ca turmele le-ndemni cu pulpa în ferigă urci dură din visare și mă cuprinzi ca-n trestii te-adun ca un năvod cu frunțile-n descreșteri și membrele în sare dar trupu-ntreg spre tine e-ntins precum un pod te-apleci și-ntrebi privirea și degetu-n licoare
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
de acea neasfințită mâhnire a finitudinii: "Nicăieri nu e zădărnicie, numai în mine se risipesc spicele-zilele. Un rost suprem întoarce țărânii datoria. Lăstunii țâșnesc în aerul ud, păstrăvii își urmează călătoria odată cu valul în spume, șarpele se retrage înțelept în ferigi, moara de apă își duce povara, iar piua punctează ironic tăcerea ca o ciocănitoare într-un nuc bătrân. Coboară bușteni de la munte morocănoși ca dulăii de stână. Pâinile stau azimi biblice să le ceară cuptorul încins. Seve, arome, culori, sunete
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
Tx. - toxice In. - industriale De. decorative ÎNCRENGĂTURA PTERIDOPHYTA CLASA POLYPODIOPSIDA ORD. POLYPODIALES FAM. ASPLENIACEAE *Athyrium filix-femina (L.) Roth (Spinarea lupului) - H., Cosm. Frecv., se.go.-e.bo.; L4TXC3U7RXN6; Athyrio - Piceetalia, Adenostyletalia, Fagetalia, Alnion incanae, Md., Tx. *Dryopteris filix-mas (L.) Schott (Ferigă) - H., Euras. Frecv., z.st.-e.bo.; L3TXC3U5R5N6, Fagetalia, Querco-Fagetea, Md., Tx. -Gymnocarpium robertianum (Hoffm.) Newman (Phegopteris robertiana) (Hoffm.) A. Br.) - G., Circ. Spor., se.fa.-e.bo.; L5T4C5U5R8NX; Thlaspietalia rotundifolii, Bromo - Festucion pallentis FAM. EQUISETACEAE *Equisetum arvense L. (Coada
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
într-o limbă de șarpe./ limba încremeni// țăranul se depărta apropiindu-se de cei doi// îndărăt nadășul gâlgâia// un braț nevăzut îl chema pe câine-n adânc. el își mieuna/ tristețea și, mieunându-și-o, se rotea. printre gunoaie și/ ferigi. valuri de noroi. bidoane de bere și cola săgetau luciul/ ca niște fregate. desenau în torent chipul morții" (Amazon). Înecarea unui câine orb de către stăpânul căruia nu-i mai folosește este scanată lent, clipele fiind dilatate și gesturile descompuse în
Nirvana by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10391_a_11716]
-
fregate. desenau în torent chipul morții" (Amazon). Înecarea unui câine orb de către stăpânul căruia nu-i mai folosește este scanată lent, clipele fiind dilatate și gesturile descompuse în secvențe cinetice halucinante. Fundalul realist, jegos, valurile de noroi cu gunoaie și ferigi, bidoane de bere și coca-cola reprezintă suportul de pe care imaginația se înalță, într-o spirală caracteristică. Visele "sofisticate" și "uimirea cu care totdeauna am cuprins lumea" sunt lentilele poetului, instrumente ori dispoziții lirice cu care el caută interstițiile realului, pentru
Nirvana by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10391_a_11716]
-
văd în ele apărînd, din senin, evantaie sau piepteni cu rama largă și curbată ca o coadă de păun. Nu pot scăpa de gîndul că am mai fost aici, în curtea interioară, sub palmierul cu scoarța păroasă din care țîșnesc ferigile de un verde umed, întunecat. Se urcă în mine sîngele călduț și sărat ca un plîns. Katharina vede. Mi se face rușine. încep să vorbesc fără oprire despre gustul roșiilor din România. Același zîmbet fix al lor și brusc încep
... și la doi pași, Patagonia by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/6607_a_7932]
-
cea din stînga. eram doi cai înhămați la o droșcă. aveam stații speciale unde ne opream, cum își marchează catolicii drumul calvarului, al nostru era frumos presărat cu molizi tineri, cu margarete și cărăbuși de mai. cînd am ajuns la ferigi m-a cuprins o pioșenie mare de tot că abia mă țineam să nu rîd - așa m-apucă pe mine în biserică, parcă lătra cățelul pămîntului sub crucea de piatră, rusul alb purta o cămașă albastră moale și caldă, m-
Cununa de spini a poeziei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10827_a_12152]
-
și doi de kilometri de autostradă nu e problema lui. Și pentru că a prins gust să nu întreprindă nimic pe gratis, neîntrebat, nu se va pronunța asupra viitorului. E drept că a visat cum prin patul lui desfăcut creșteau viguroase ferigi mezozoice foșnind din semințe, iar o plantă carnivoră îi devora motanul, dar la trezire a uitat. Dumneavoastră credeți în puterea premonitivă a viselor?
Previziuni, prognoze, predicții by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10446_a_11771]
-
grumazul/ și tremură pământul, crapă cerul, ne cad în casă stelele deochiului/ șapte inimi cere - șapte inimi și nu-mă-uita-ul ochiului/ șapte scorburi cu sânge// du-te, dă-i-le să tacă, să doarmă, să ne uite/ pune-i pe gură ferigă rece, toamna e aproape, toamna îl știe,/ curând, sărutându-i solzii de aur pe bărbie/-i luăm, sătul, între genunchi capul". (Margareta Dorian, Rhode Island, S.U.A.)
Actualitatea by Margareta Dorian () [Corola-journal/Journalistic/8154_a_9479]
-
Mătrăguna 2,20 18,00 142. Calami non mundata Obligeana 3,50 16,00 143. Cichorii Cicoare 2,50 15,00 144. Echinatae Cioringlav 1,00 4,00 145. Eryngii campestris Scaiul dracului 2,50 11,00 146. Filicis maris Feriga 1,60 7,00 147. Gei urbani Cerențel 7,00 25,00 148. Gentianae Ghințura 5,50 24,00 149. Gypsophillae Ipcarige 4,10 19,00 150. Graminis brut Pir brut 1,60 4,50 151. Graminis brun Pir medicinal
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127955_a_129284]
-
o problemă. Temperatura oscilează între 18 si 25° C în cursul anului, de aceea Insulele Canare sunt denumite și „Insulele primăverii“. Vegetația naturală, specifică regiunii tropicale, se mai găsește pe înălțimile mari ale conurilor vulcanice și este reprezentată prin brazi, fagi, ferigi etc. În insulele mici din arhipelag, nelocuite, cum sunt Alegranza, Montana Clara, Graciosa, Roqueta și Salmor se găsesc șopârle de dimensiuni mari din genul iguana, urmașii formelor gigantice din preistorie. Ca urmare a populării insulelor din timpuri vechi, ele sunt
Agenda2004-35-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282806_a_284135]
-
Părul Venerei, cel mai bun roman, spune critica internațională, a lui Mihail Șișkin, publicat de Curtea Veche, în traducerea Antoanetei Olteanu. Abia lansat în România, în cadrul unui eveniment găzduit de Artmark, romanul își ia numele de la capelvènere, o specie de ferigă de climă caldă, care în Italia crește spectaculos și spontan, pe când în Rusia este o pretențioasă, sensibilă plantă de interior. Firește, metafora aceleiași vieți în pământuri diferite e transparentă, dar amănuntul e și o reminiscență a lecțiilor de botanică ținute
Vieți în vieți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3169_a_4494]