858 matches
-
repetiție, la formarea aliterației, plantele devin opusul ploilor, prin gravitatea la care fac trimitere. Pluralul semn al suspendării parțiale a alterității, prin identificarea cu ceilalți, se menține și de această dată, contribuind acut la reprezentarea țipătului: "Noi, plantele,/ Nu suntem ferite/ Nici de boală,/ Nici de nebunie/ (N-ați văzut niciodată/ O plantă/ Înnebunită,/ Încercând să intre/ Cu mugurii în pământ?),/ Nici de foame,/ Nici de frică/ (N-ați văzut niciodată/ O tulpină galbenă/ Încolăcindu-se printre gratii?),/ Singurul lucru/ De
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
boală,/ Nici de nebunie/ (N-ați văzut niciodată/ O plantă/ Înnebunită,/ Încercând să intre/ Cu mugurii în pământ?),/ Nici de foame,/ Nici de frică/ (N-ați văzut niciodată/ O tulpină galbenă/ Încolăcindu-se printre gratii?),/ Singurul lucru/ De care suntem ferite/ (Sau poate private)/ E fuga". (Delimitări) Aceeași metaforă a fricii de revoltă este exprimată, la un alt nivel, în poemul Cruciada copiilor: "Un întreg popor/ Nenăscut încă/ Dar condamnat la naștere,/ Foetus lângă foetus,/ Un întreg popor,/ Care n-aude
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
fapt, o realitate individuală, intimă, transformată de scriitori într-o realitate interioară. Incapacitatea de revoltă, din cauza temerii sau din cauză că aceasta nu le este permisă direct, transformă oamenii singurele ființe vii din cadrul acestui univers static în plante. "Noi, plantele,/ Nu suntem ferite/ Nici de boală,/ Nici de nebunie/ (N-ați văzut niciodată/ O plantă/ Înnebunită,/ Încercând să intre/ Cu mugurii în pământ?),/ Nici de foame,/ Nici de frică/ (N-ați văzut niciodată/ O tulpină galbenă/ Încolăcindu-se printre gratii?)./ Singurul lucru/ De
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
boală,/ Nici de nebunie/ (N-ați văzut niciodată/ O plantă/ Înnebunită,/ Încercând să intre/ Cu mugurii în pământ?),/ Nici de foame,/ Nici de frică/ (N-ați văzut niciodată/ O tulpină galbenă/ Încolăcindu-se printre gratii?)./ Singurul lucru/ De care suntem ferite/ (Sau poate private)/ E fuga" (Delimitări). sau: "Eu cred că suntem un popor vegetal,/ De unde altfel liniștea/ În care așteptăm desfrunzirea?/ De unde curajul/ De-a ne da drumul pe toboganul somnului/ Până aproape de moarte,/ Cu siguranța/ Că vom mai fi
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
întreg popor/ Nenăscut încă/ Dar condamnat la naștere,/ Foetus lângă foetus,/ Un întreg popor/ Care n-aude, nu vede, nu înțelege,/ Dar înaintează/ Prin trupuri zvârcolite de femei,/ Prin sânge de mame/ Neîntrebate" (Cruciada copiilor) sau "Noi, plantele,/ Nu suntem ferite/ Nici de boală,/ Nici de nebunie/ (N-ați văzut niciodată/ O plantă/ Înnebunită,/ Încercând să intre/ Cu mugurii în pământ?),/ Nici de foame,/ Nici de frică/ (N-ați văzut niciodată/ O tulpină galbenă/ Încolăcindu-se printre gratii?)./ Singurul lucru/ De
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
boală,/ Nici de nebunie/ (N-ați văzut niciodată/ O plantă/ Înnebunită,/ Încercând să intre/ Cu mugurii în pământ?),/ Nici de foame,/ Nici de frică/ (N-ați văzut niciodată/ O tulpină galbenă/ Încolăcindu-se printre gratii?)./ Singurul lucru/ De care suntem ferite/ (Sau poate private)/ E fuga" (Delimitări). Tot aici, cu puternic efect stilistic sunt adverbele de negație nici, repetate asurzitor, dar și adjectivele cu valoare de superlativ absolut (întreg, totul), venite în completarea realității dureros-apocaliptice. În Delimitări, nazala dentală n este
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
un popor vegetal, celebră sintagmă, utilizată, ulterior, în multe caracterizări cu nuanță etnică. Pentru ca retorica să fie desăvârșită, autoarea alege, în aceste patru texte interzise publicate în volumul Amfiteatru, asonanța 258 cu vocală anterioară închisă i: "Noi, plantele,/ Nu suntem ferite/ Nici de boală,/ Nici de nebunie/ Nici de foame,/ Nici de frică/ (N-ați văzut niciodată/ O tulpină galbenă" (Delimitări). Amestecând gravul cu ironicul, tragicul cu comicul, sublimul cu banalul, ca într-un râsu' plânsu' stănescian, utilizarea acestei figuri fonologice
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
cu transa catarctică celor care cititori-femelă, vorba lui Cortazar se lasă seduși. Iată două fragmente din Barbă Albastră, ce reia povestea binecunoscută din altă perspectivă, cea în care orice ființă umană are dreptul la camera ei secretă, la un colțișor ferit, și e autorizată să pedepsească oricît de sever o intruziune. Să ne amintim de miturile gnostice în care Sophia, eonul îndrăgostit de propria-i lumină și arzînd de dorința de a-și cunoaște Tatăl, începe să cadă tot mai jos
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
Emil Brumaru Mă grăbeam să-ți fiu înger de pază. Să nu fugi, surîzîndu-mi ferit, Prin tuneluri adînci de amiază Către-amurgul căzut ca un zid Între noi și copacul din raiul Tot mai plin de ciuperci și de melci Și de șerpi lunecînd pe pospaiul Scoarței rupte a vechilor crengi, Ce-aveau fluturi dospiți lin
Mă grăbeam să-ți fiu înger de pază... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/8861_a_10186]
-
castel în care nu mai pot intra. La porți paingii au țesut zăvoare Mai tari decît e ferăria grea. și înăuntru zac pe coridoare Preșuri de aur fără urma ta Care s-a șters de-atîta-ndepărtare. și doar a fost lăcaș ferit cîndva De oameni, pentr-o dragoste ce doare și-acum în spaima sufletelor noastre, Dar nu mai știm să poposim în el Spre zori de zi cu păpădii albastre Suflate de un înger, din crenel...
"E un castel" by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/8885_a_10210]
-
complexitatea rețelel or, fluxurilor, conexiunilor și relațiilor de tot felul, de intensitatea, impac tul , gradul de interconectare, cât și, mai ales, de instituționalizarea acesto ra. Proces continuu, dezvoltat de a lungul câtorva secole, înregistrând traiector ii, dinamici și ritmuri di ferite, globalizarea începe odată cu apariția s tru cturilor, a instituțiilor și nor melor internaționale, în general, recunoscute. Ea cuprinde, în sfera sa, procese spațio temporale de schimbare, care susțin o transform are în organizarea relațiilor inter-umane, prin legarea și extinderea activității
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
a piețelor ar fi mult mai mare. O altă met odă de a măsura dimensiu nea pieței financiare globale este aceea de a d ete rmina valoarea finanțării internaționale. Finanțarea internațională nu es te deloc o noutate și, în di ferite momente din trecut (sfârșitul secolului al XIX-lea), a fost destul de răspândită în economia mondială. Analizând datele din tabelul nr. 3.1., observăm că perioada de după 1990 a fost marcată de o uriașă creștere a volu mul ui finanțării internaționale
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
sus pot viza metropola contemporană, postmodernă“, ale cărei mecanisme nu mai pot fi înțelese prin legitățile care guvernează lumea socială a secolului al XIX-lea; pe de altă parte, ele pot viza un spațiu diferit prin situarea sa culturală di ferită, nu prin cea temporală. Ar fi interesantă, de exemplu, încercarea unei lecturi à la Benjamin a punerii în scenă a Bu cu reștilor începutului de secol XX din romanul Craii de Curtea-Veche, a lui Mateiu Caragiale. Stranii similarități, uneori textuale
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
utilizator pe suport de hârtie (cartele sau benzi perforate). Perifericele utilizate erau lente și puțin fiabile, mai ales datorită antrenării mecanice a suportului informației. Memoria operativă (internă) a sistemului s-a bazat, până acum circa două decenii, pe matrice de ferită, ocupând un volum mai mare și având o capacitate limitată. Memoria externă se bazează și în prezent pe înregistrarea informației pe suport magnetic (disc sau bandă), antrenat mecanic. Evoluția tehnologiilor de stocare a afectat toate aceste domenii. Introducerea datelor în
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
de stocare a afectat toate aceste domenii. Introducerea datelor în sistem se efectuează acum pe suport magnetic, cu o viteză de transfer mult superioară. Viteza de operare a memoriei interne a crescut prin utilizarea unor matrice în care inelele de ferită au fost înlocuite de straturi magnetice subțiri. Această tendință s-a modificat din nou în anii ‘70, când progresele în miniaturizarea componentelor active au impus memoriile interne cu semiconductori în tehnologie bipolară sau MOS. În sfârșit, memoriile externe își păstrează
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
De altfel, tocmai această similitudine fenomenologică a permis apariția înregistrărilor digitale de sunet sau imagine, care utilizează suportul fizic al înregistrării digitale, având în plus un bloc de procesare a semnalului analogic. Analiza performanțelor a dovedit că între memoriile statice ( ferite, semiconductoare) și cele dinamice (disc sau bandă) există o adevărată prăpastie de timp de acces, lucru ce se datorează diferențelor calitative dintre metodele de stocare, constantele de timp electronice fiind mult mai mici decât cele electromecanice. Noile tehnologii de stocare
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
4.2. Mediile de înregistrare Mediile de înregistrare se împart în două mari categorii: medii particulate și medii metalice continue. A. Mediile particulate Această categorie include mediile realizate prin acoperirea unui substrat flexibil sau rigid cu particule de oxid gamaferic, ferită, oxid de fier dopat cu cobalt, CrO2 sau cu particule metalice, înglobate într-un liant. Particulele de oxid de fier au o formă aciculară, cu lungimea cuprinsă între 0,2 µm și 0,7 µm, lățimea și grosimea fiind în
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
eșecul apar șanse mai mari să-l și aibă, iar cel care a trecut printr-un eșec are și mai multe șanse să mai treacă și prin altele, datorită unor mecanisme complexe de condiționare comportamentală negativă. 17. Principiul evitării prejudecăților Feriți-vă de prejudecata părinților, colegilor, profesorilor în legătură cu capacitatea voastră intelectuală. Când profesorilor care apreciau o serie de elevi ca fiind slabi li s-a comunicat oficial că aceștia au fost cei mai buni la un test de inteligență, pe neașteptate
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
plesnea de sevă, florile care creșteau în voie, susurul izvoarelor și ciripitul miilor de păsărele îmi treziseră imaginația și simțirea; în același timp, eram convins că mă aflu într-unul din colțurile de natură cele mai sălbatice și cele mai ferite, mi se părea că sînt primul muritor care a pus vreodată piciorul în aceste locuri pustii. Uimit, emoționat, fascinat la văzul acestui spectacol pe care cu greu l-ai putea imagina, am rămas pentru o clipă nemișcat și am scos
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
acestui topos miza ornamentală rămîne -, cît la o reînnoire tematică: natura liberă, adică "sălbatică" și "pustie". În Noua Heloiză, Rousseau face aluzie la această modificare a gustului descriptiv, iar în Confesiuni, el revendică clar atributele noului topos: (7) Acest loc ferit era un colț sălbatic și pustiu, dar plin de acele frumuseți ce fac plăcere doar sufletelor pline de simțămînt și par înfricoșătoare celorlalți. J.-J. Rousseau, Noua Heloiză, Classique Garnier, p. 501 (8) În rest, se știe deja ce înțeleg
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
luat-o din loc. Gabi și Cristi aveau permise de conducere, își puseseră în gând să conducă pe rând, Gabi până la Galați și de acolo Tarzan. Așa că, mi-am donat o porție dublă de coniac și am băut-o cam ferit, știam că le fac poftă. Ne-am aprins câte o țigară și la drum, băieți! Bucuria ce ți-o dă o asemenea excursie ne-a făcut excesiv de voioși, încât cântam toți trei, erau mai degrabă niște urlete, de parcă ne împungea
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
este dată, așa cum a fost înainte sifilisul, ca efect al unei societăți permisive, o condamnare a "conduitelor degenerate", pedeapsă pentru "iresponsabilitatea sexuală", flagel de care "bunii creștini, care nici nu se gîndesc să se comporte cum nu se cuvine" sînt feriți. Cercetătoarele observă, în paralel, o întoarcere spre valorile familiale tradiționale, ca garant de protecție împotriva bolii și, în același timp, ca apărare a unei ordini morale conservatoare. De aici și condamnarea măsurilor menite să asigure o viață sexuală liberă dar
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
Chiar anul trecut, când predam volumul la Cartea Românească. La ce mă gîndisem? Da, îmi aminteam de ce. Schița asta era un secret care nu trebuia dezvăluit. De ce? Așa! Era secretul meu. Că apăruse în Timpul trebuia, debutam, dar salcâmul acela trebuia ferit, era ceva de preț, intim, care putea fi ucis într-o carte de nuvele. Și acum deodată mi-am dat seama de ce. Acest salcâm doborât era singura întîmplare din ceea ce scrisesem la douăzeci de ani care avea legătură adâncă, neștearsă
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
chibzuit a se face după neapărată trebuință". Printre măsurile profilactice obștești se prevedea curățirea ulițelor Capitalei, curților de către proprietari și a maidanelor "de orice murdalîc", sub supravegherea Poliției, ca și depozitarea gunoaielor "afară din barieri [ale orașului], la deosebite locuri ferite". Proprietarii erau obligați să-și curețe casele prin spoire, aerisire și scurgerea apelor stătătoare din curți. S-a recomandat oprirea vânzării cărnii sărate (pastramă, cârnați și pește sărat), asemeni și a zarzavaturilor stătute, poamelor necoapte sau putrede, porumbului fiert sau
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
așterne vreo slovă pe hârtie, își luă seama: orice înștiințare s-ar putea să le pricinuiască neplăceri... În schimb se apucă să studieze harta frontului cu o atenție înfrigurată, să tragă linii cu degetul, să-și aleagă un drum scurt, ferit... Așa îl găsi Petre când îi aduse cina. ― Știi că azi mi-e foame de aș fi în stare să te mănânc și pe tine?! strigă Bologa râzând și gîndindu-se că trebuie într-adevăr să mănânce bine, căci dincolo cine
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]