1,559 matches
-
titluri remarcabile de ing. Ștefan Dulu, garantând revelația inconturnabilă a darului natural al lui Theodor Răpan. În cele aproape 800 de pagini ale volumului citat, ni se dezvăluie 366 de sonete care și-au propus și au reușit să-l farmece pe cititor, indiferent de gradul acestuia de sensibilitate. Personal, cu experiența pe care o am și cu sentimental precoce pentru sonet, afirm, fără teama de a exagera, că Theodor Răpan este, fără îndoială, cel mai important sonetist al poeziei de
THEODOR RĂPAN de GEORGE ASTALOŞ în ediţia nr. 1138 din 11 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364112_a_365441]
-
forma, prin interacțiunea dinamică a planurilor de culoare. Dar aceasta e doar una din tendințele picturii Lianei Saxone-Horodi, temele inspirației ei fiind diverse și divergente adeseori. Arta ei nu e lipsită de tentația abstractizării și a decorativului, unele naturi statice fermecându-ne pur și simplu. Natura complexă a picturii sale derivă din constituția dinamică a personalității Lianei Saxone-Horodi, care se simte în largul ei atât în cadrul unor interioare casnice, cât și în peisajele extrem de dinamice și spiritualizate ale Țării Sfinte. Mi-
PICTORIŢA LIANA SAXONE-HORODI de ION CRISTOFOR în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363071_a_364400]
-
îndemânare pe un platou. Ne rânduiam câte una pentru a presura nucă dată prin mașină și amestecata cu zahăr, coaja de lamiie și vanilie. Ultimele două turte rămâneau așa, neacoperite. Erau întinse peste toată suprafața, iar mama cu mâinile ei fermecate de la care nu ne putem lua ochii, dădea formă de tort acestei prăjituri numită “scutecele lui Hristos”. Trebuia să stea măcar o noapte pentru a se înmuia, numai bine până trecea preotul cu Ajunul Crăciunului și le stropea cu puțină
SCUTECELE LUI IISUS SAU TURTELE DE AJUN de DORINA STOICA în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363250_a_364579]
-
în suflet toată viața: „Rămâne marea mea iubire / Și-o recunosc în neuitare, / Fiindcă-l iubesc spre nemurire, / Pe Eminescul nostru mare.” (Marea mea iubire). Totodată, recunoaște că și meleagurile Ozanei, pe al cărei mal „s-au scris povești”, au fermecat-o din copilărie. Prezența lui Nică se simte și astăzi acolo, scăldându-se în apele sale, laolaltă cu alți copii. Pe de altă parte, „Poeta de la Văratec” își plânge și acum poetul pe care l-a iubit toată viața și
O VOCE CONŞTIENTĂ STRIGÂND ÎN PUSTIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/368379_a_369708]
-
dragă! Ideea ei. Să cânte „Florile dalbe” și să sorcovească tot cu o crizantemă. Ei, ai ceva de spus? -M-ai convins. Veniți cu fetița la noi sau venim noi la voi. Trebuie s-o cunoaștem. Pur și simplu m-a fermecat. Cum facem? -Nu știu. Nici măcar nu știu cine este și unde stă...Cred că părinții o caută îngrijorați. Este o poveste lungă. -Atunci, mai pune-o să cânte încă o dată și înregistrează, cu camera. -Am să încerc. Mă duc prin vecini cu
FLORICICA MAMEI-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367834_a_369163]
-
La 11 ani dansa pe poante, într-un spectacol de balet. A jucat chiar si la Teatrul de Stat din Pitești, apoi la Curtea de Argeș. Legase o prietenie cu fiul profesoarei sale care cânta la pian și împreună cu el a fost fermecată de universul sonor al clapelor. Era timidă, frumoasă, cu temperament firav, sensibil, înstelat de iubirea pentru spectacolul scenei spre care s-a îndreptat, sub auspiciile unei neîncrederi descurajatoare din partea părinților. Dar a reușit din prima la admitere la Institutul de
MARIANA MIHUŢ. UNIFORMĂ RIGOARE ÎN FAMILIE ŞI PE SCENĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367946_a_369275]
-
revăzut, ulterior, cu multă plăcere și emoție, rămâne alături de „Pe aripile vântului” în topul preferințelor mele; și bineînțeles Richard Chamberlain, cel care a dat viață unuia dintre cele mai îndrăgite personaje din istoria televiziunii, părintele Ralph, actorul care m-a fermecat la toate vârstele. Iar din perspectiva profundă a rolurilor pe care le-ai jucat și interiorizat tu? Toate rolurile pe care le-am jucat până acum, fac parte din mine; fiecare personaj l-am îndrăgit în felul meu și l-
MONALISA BASARAB. UN OM FOARTE BUN ŞI FRUMOS de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367928_a_369257]
-
acestei distinse creatoare de frumos. Ca orice poetă care se respectă nu îi lipsesc visele și iluziile, cuprinzând acele dorințe magice pe care numai poezia ți le poate aduce. Poate aceste rânduri nu aveau să fie scrise, dacă nu eram fermecat de scrierile Ioanei, în care am găsit unele asocieri cu satul meu natal din ținutul Moldovei lui Ștefan, situat în apropierea municipiu Fălticeni. Distinsă Ioana mergi înainte, scriind mereu tot ce sufletul tău sensibil îți va dicta. Sunt sigur că
MIHAI LEONTE de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367350_a_368679]
-
bani de vacanță decât ca plată pentru fiecare găleată cu prune. Făcea soră-mea o monitorizare...la sânge! Singura mea scăpare era că veneau copiii de pe stradă să mă mai ajute, ca să mă lase ai mei la joacă. N-aveau farmec nebuniile lor fără râsul meu. Peste zi, când dădea căldura, în funcție de vârsta pe care-o aveam, ne jucam...fie în cort, cu păpușile, fie citeam „Cireșarii', „Singur pe lume” etc., dar parcă nu era întotdeauna plăcută tăcerea, așa că organizam lectură
VACANŢELE DE ALTĂDATĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367384_a_368713]
-
schiță după schiță, în revistele internetale a lui George Roca: „Argument” (Australia), „Confluențe literare” (România) și „Prolitera” (Germania). Da, amicul Roca, cel care din Australia i-a făcut această carte, aranjând-o, pudrând-o, dându-i puțin roșu de buze, fermecând-o grafic. Doina Meiseles, redactorul șef al revistei „Magazin Expres” și al „Jurnalului Săptămânii” a scos-o la lumină, elegant, la timp și cu seriozitate, prin Editura ei de carte, din Israel. Îmi crește inima că am norocul să fiu
„CHEMAŢI DOCTORUL” DE DOREL SCHOOR de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/367421_a_368750]
-
mai împrietenise cu niciun băiat. Îi ocolea cu asiduitate și nu accepta nicio apropiere a vreunuia dintre pretendenți la dragostea ei Îmbrățișările lui Costache, sărutările, alintările și mângâierile mâinilor sale pricepute, nu numai să împungă cu acul, ci și să farmece o fată tânără și lipsită de experiență, aflată tocmai într-o perioadă confuză a existentei sale, deveneau esența zilelor petrecute împreună. La atelier nu se mai puteau ascunde, fiind trădați de privirile galeșe ce și le aruncau unul altuia. Nu
BALUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 191 din 10 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366698_a_368027]
-
avea o altă structură sufleteasca cu totul diferită de cel al celorlalte surori ale sale. Ana era o adevărată stare greu ce cucerit, deoarece ea nu se lăsa înșelată de vorbele dulci rostite cu nonșalanță de bărbații pe care îi fermecase cu fizicul ei. Ca oricare femeie, era sensibilă la cuvintele frumoase, spuse cu pricepere la urechea sa. Era cerebrală, chiar dacă un pic inhibată de anumite concepte ale sale despre relațiile cu bărbații. O femeie mândră și rece, când cel căruia
BALUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 191 din 10 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366698_a_368027]
-
șleahtă de bărbați năvălesc peste mine să-mi întrețină tonusul ridicat cu conversații spumoase și îmi neglijez adesea atribuțiile de amfitrioană față de ceilalți invitați. Vecinul din colț, văduv, mă uimește cu asociațiile de idei bramburite dar sclipitoare și, recunosc mă farmecă. Îl accept în preajma mea iar în timpul dansurilor candide de un erotism camuflat, pe întuneric, mă îmbrățișează pasional cu aripile proptite protector pe umerii mei. Și ultima cunoștință de pe piața mondenă care umblă înnebunit după mine, m-a sărutat fără să
GÂNDIREA UNEI ZBURĂTOARE de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366949_a_368278]
-
pese de critici. Maruca avea manii și una dintre ele era gustul de a sta aproape în întuneric. Îi plăcea să ne adune acasă la ea. Ne făcea să ne supunem zâmbitoarei ei tiranii.” Cella Delavrancea: „Frumoasă, deșteaptă și originală, fermeca prin puterea exaltantă a simpatiei dăruită tuturor și având o acțiune imediată asupra tuturor...” Matila Ghyka: „Maruca Cantacuzino, acum Doamna George Enescu, era înaltă, subțire, cu niște ochi negri minunați sub niște sprâncene pe care nu le poți numi decât
O POVESTE ADEVĂRATĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366944_a_368273]
-
mai împrietenise cu nici-un băiat. Îi ocolea cu asiduitate și nu accepta nici-o apropiere a vreunuia dintre pretendenți la dragostea ei. Îmbrățișările lui Costache, sărutările, alintările și mângâierile mâinilor sale pricepute nu numai să împungă cu acul, ci și să farmece o fată tânără și lipsită de experiență, aflată tocmai într-o perioadă confuză a existentei sale, deveneau esența zilelor petrecute împreună La atelier nu se mai puteau ascunde fiind trădați de privirile galeșe ce și le aruncau unul altuia. Nu
FIORI CU ZMEURA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366913_a_368242]
-
Ana avea o altă structură sufleteasca cu totul diferită de al celorlalte surori ale sale. Ana era o adevărată redută greu ce cucerit, deoarece ea nu se lăsa înșelată de vorbele dulci rostite cu nonșalanță de bărbații pe care îi fermecase cu fizicul ei. Ca oricare femeie era sensibilă la cuvintele frumoase spuse cu pricepere la urechea. Era cerebrală, chiar dacă un pic inhibată de anumite concepte ale sale despre relațiile cu bărbații. O femeie mândră și rece când cel căruia i-
FIORI CU ZMEURA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366913_a_368242]
-
cețurilor și parcurse pe rând Budapesta, Viena, Berlin, apoi coborî spre sud unde poposi o săptămână în frumoasa Elveție și urcă cu telecabina într-o stațiune din Alpi. De acolo merse în Spania unde urmașul lui Dracula dansă cu măiestrie fermecându-le pe simpaticele spanioloaice cu mișcările sale grațioase. Din curiozitate, merseră la un spectacol tradițional oferit în arena de coridă unde se confruntau tauri furioși și toreadori plini de grație și îndemânare, creând un adevărat deliciu în rândul spectatorilor. După ce
XXII. PELERINAJ ÎN LUNA DE MIERE (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367547_a_368876]
-
Jocul mirific al luminilor, forfota de pe străzi, efervescența din piețe, feeria oferită de parcurile și podurile de peste Sena, contopirea luminițelor artificiale ale Terrei cu cele ale bolții cerești, creau o lume de basm. Narcisa plutea parcă într-o lume ireală, fermecată de vraja nopții pariziene. Prințișor se simțea în largul său prin negura nopții spintecată de luminile cu strălucirea rece a aștrilor și forfota de pe bulevardele încântătorului Paris, care în adâncurile istoriei sale ascunde multe enigme și drame. Îmbrățișați, trăiră în
XXII. PELERINAJ ÎN LUNA DE MIERE (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367547_a_368876]
-
podurile Senei. Narcisa își ridică cu satisfacție privirea spre cer, minunându-se pe unde plutise, apoi se apleacară amîndoi peste balustradă și la lumina becurilor chipurile li se oglindiră în apele râului. Narcisa tresări oarecum vrăjită de miracolul care o fermecase și-și privi cu o oarecare curiozitate soțul. Prințișor radia o forță și o energie ciudată. Îl strânse cu drag la piept. El o privi misterios, apoi îi zâmbi prietenos și-i sărută buzele catifelate. Aștrii se roteau în jurul său
XXII. PELERINAJ ÎN LUNA DE MIERE (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367547_a_368876]
-
întâmpină o rece distanțare, înăbușirea oricărui sentimentalism, ironia și autironia amară, aproape disperată. Fiindcă s-ar zice că noi înșine suntem cauza primă a fenomenelor generatoare de suferință, noi proiectându-le, printr-o malignă exteriorizare a eului, noi ne lăsăm fermecați de Maya (Iluzia), sub stridentele semnale ale morții: 50 totul e distorsionat de nașterea noastră inutilă niciodată moartea nu vorbește răgușit. (Să se vadă și 31, 32, 61 etc.) Iată, spre exemplu, două stampe ale unui cotidian halucinant: 36 am
EUGEN DORCESCU, DESPRE REALISMUL LIRIC* de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2145 din 14 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367565_a_368894]
-
plăcut din prima clipă. Există simpatii și antipatii încă de la prima vedere. Aici a fost vorba de o simpatie „in crescendo” către un paroxism de natură sexuală de ambele părți. M-am îndrăgostit lulea de ea. Chipul ei angelic mă fermeca, iar trupul ei de căprioară îmi excita simțurile atavice, făcându-mă să mă simt ca la douăzeci de ani. Am agățat-o într-un parc din centrul orașului. Treceam pe alee și am zărit-o stând singură pe o bancă
VIAŢA ESTE O REALITATE. MOARTEA, UN SIMPLU MIT ! (PARTEA A OPTA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367684_a_369013]
-
cunoaște itinerarul drumului parcurs de Necula. Inima o trimitea spre cel de care se îndrăgostise din prima clipă când îl întâlnise la Brașov. Chipul ei surâzător și păru-i bălai lăsat pe spate în bătaia acelui vânt de septembrie îl fermecaseră pe tânărul bucureștean. Își amintea clipele de fericire pe care le-a avut alături de el, cel ce i-a deschis drumul plin de fericire al vieții conjugale. Firea lui blajină, statura atletică, educația formată la școlile superioare poloneze îi umpleau
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
Unghia Mica. Privit din depărtare, muntele Unghia Mare, cu liniile lui geometrice, seamănă cu o "piramidă egipteană înfiptă parcă dinadins aici în frământatul peisaj carpatin", cum este ea descrisă de către un iubitor al naturii montane, care a întocmit monografia zonei, fermecat de frumusețea muntelui. Tot aici se înșiruie munții Pătru, Steiasa, Fundurile și o serie de "clăbucete", ramificându-se mai spre sudul munților Carpați. Localitatea este atestată documentar încă din prima jumătate a secolului al XVI-lea din timpul domniei lui
ANA, FIICA MUNTILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367043_a_368372]
-
a fiecăruia dintre noi - copilăria - și amintindu-mi spusele lui Pearl, iau ușurel de mână copilul din mine lăsând deoparte cotidianul și problemele lui, frământările și temerile, furtunile de vise, zidurile sparte și craterele de suflet ciuruite de neîmpliniri - și fermecată de magia întâiului de iunie 2011 mă alătur milioanelor de suflete curate de pe întreg pământul, trăind bucuria de a fi din nou, măcar pentru o zi, copil! E ziua lor - „Ziua copiilor” din lumea toată, a îngerașilor care ne întregesc
RĂMÂI CA UN COPIL! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 152 din 01 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367196_a_368525]
-
cere Creatorului - „Reia-mi al nemuririi nimb/ Și focul din privire”, prin contrast, Petru Lascău declară că are puterea de a renunța, tocmai pentru că în sine, „crește...nemurirea”: „Renunț mereu la tot ce-i trecător/ La tot ce poate să farmece privirea/ mi-e doru-n piept cu-atât mai arzător/ cu cât îmi crește-n muguri nemurirea.” Și totuși, frământările dramatice ale poetului sunt departe de a se fi încheiat. Până să atingă certitudinea nemuririi, Petru Lascău ne mărturisește: „pășesc încet
ATUNCI CAND IUBIREA DEVINE MESAGERUL CERULUI. VERSURI DE PETRU LASCAU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 155 din 04 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367190_a_368519]