572 matches
-
dezvoltat în paralel. Egiptenii au exportat tehnologiile de fabricarea berii și pâinii în Grecia și de aici în Imperiul Roman. Există documente ce atestă fabricarea berii în mănăstirile din nordul Europei, începând cu secolele XII-XIV. Surse documentare indică utilizarea băuturilor fermentate în China anului 1000 î.e.n. precum și producerea de whisky în Irlanda (secolul XII). Istoricii presupun că procedeul de fabricare a spirtului a fost adus în Europa din Orientul Mijlociu, însuși cuvântul "alcool" fiind de origine arabă. Cu toate acestea, prepararea pâinii
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
o peșteră pentru odihnă, astfel peisajul devine un poem, un haiku în roșu, greu de descris, dar ușor de admirat. În această perioadă au loc mai multe activități: Orezul proaspăt cules ia calea fabricilor de bere. Deja cel pus la fermentat în luna septembrie este gata de filtrare. Au trecut cele 30 de zile necesare pentru a se transforma într-un lichior gustos și aromat. Miroase a proaspăt și a dor de viață. Zilele s-au micșorat, iar nopțile s-au
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
improvizate ca oale de noapte. Se consumau pesmeți uscați (galeți), carne sărată (gătită într-un terci cu legume sau servită rece, cu pesmeți), pește, slănină, ouă, brânză, fasole, cartofi, zahăr, ceai, cafea, rar legume și fructe proaspete ; prost conservate, alimentele fermentau, adesea, se stricau, prindeau viermi și erau roase de șobolani. Se bea rom sau grog (rom cu apă) - cea mai frecventă băutură pe corăbiile anglo-americane, dar și bere sau, la mesele ofițerilor, vin. Se făceau regulat carturi pe covertă și
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
m1 / m x 100 m1 masă cenușii, în g; m masă siropului luat pentru analiză, g; Caracteristicile produselor finite. Proprietățile organoleptice specifice fiecărui sortiment se stabilesc prin normele tehnice de ramură. Nu se admite gust și miros străin, de mucegăi, fermentat etc.Proprietățile chimice pentru băuturile îndulcite cu zahăr sau cu zahăr și glucoză prevăzute în standardul de calitate (STAS 10547-83) sunt conform tabelului Caracteristicile chimice ale băuturilor răcoritoare tabelul 10.2. Caracteristici Pe bază de concentrat tip Cola Pe bază
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
acid slab într-un acid mai tare. Oxigenul și bacteriile din aer au transformat alcoolul în acid. 11 Transformare chimică și explică faptul că noi substanțe se formează (având loc reacții chimice) SAU menționează fermentarea. Exemple: Vinul a început să fermenteze, ceea ce reprezintă o transformare chimică. Vinul s-a acrit și nu poate fi băut. A avut loc o transformare chimică deoarece s-a format o nouă substanță. 12 Transformare chimică și explică faptul că bacteriile din aer catalizează transformarea vinului
Caleidoscop by Elena Cornea () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93489]
-
prin actul băutului. Să nu se creadă că personajele literaturii române consumă doar alcool. E drept, acesta e preponderent. Dar Ioanide bea ceai, văzând în el „transparențe”. În drum spre Moși, coana moașă a lui Caragiale bea bragă, o băutură fermentată din făină de mei și pesmet. Am prins și eu în copilărie această răcoritoare și am rămas cu o impresie oribilă. În Caragiale se bea și șvarț, deși „lăptăria” adăpostește alte lichide decât laptele. Mai bun decât braga e salepul
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
Albinăritul a fost favorizat de existența a numeroase plante melifere. Mierea avea multe întrebuințări: ca aliment dar și ca medicament. Ceara era materia primă pentru lumânările folosite la iluminatul tradițional. Din fagurii scurși de miere, puși cu apă călduță la fermentat, se făcea o băutură foarte apreciată - mursa. În trecut produsele apicole constituiau produse apreciate la export. Am expus câteve imagini cu albinăritul tradițional precum și următoarele piese: știubei, stup primitiv din scânduri, stup cu rame, centrifugă din lemn, sloi de ceară
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
în stare liberă sau în componența polizaharidelor, în toate organele plantelor: fructe, semințe, frunze, rădăcini. In cantitate mare se află în fructele coapte. Sucul de mere conține pînă la 10% glucoză, iar mierea de albine aproximativ 50%. Glucoza este ușor fermentată de levuri, nu este higroscopică, iar gradul de îndulcire este de 74% față de zaharoză. Fructoza este mult răspîndită în vegetale, atît liberă cît și combinată, împreună cu glucoza formînd zaharoza. In stare liberă se găsește în sucul de struguri, pînă la
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
zahărului invertit permite păstrarea unui gust dulce, plăcut cu folosirea redusă a zahărului. Utilizarea preparatelor enzimatice pe baza enzimei glucozofosfat- izomerază permite transformarea glucozei în fructoză, ceea ce duce la majorarea puterii de îndulcire, ajungîndu-se la 225% față de zaharoză. Fructoza este fermentată ușor de levuri la alcool etilic. Inițiatorii fermentației alcoolice sunt levurile (drojdiile) care prezintă microorganisme monocelulare de proveniență vegetală din familia Mycophyta. Levurile stau la baza tehnologiei pîinii, berii, cidrului, vinului, alcoolului etilic. Ca urmare a selecțiilor naturale și dirijate
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
stau la baza tehnologiei pîinii, berii, cidrului, vinului, alcoolului etilic. Ca urmare a selecțiilor naturale și dirijate îndelungate au fost selectate rase de levuri pentru diferite ramuri ale industriei fermentative. Astfel, familia Saccharomycetaceae, genul Saccharomyces, cuprinde drojdii alcooligene, genul Kluyveromyces fermentează lactoza la lactază sau la alcool etilic, iar genul Debarymyces se utilizează în industria cărnii. Drojdiile din familia Cryptococcaceae, genurile Candida și Torulopsis se folosesc pentru obținerea de biomasă proteică. Majoritatea drojdiilor folosite în fermentația alcoolică aparțin genului Saccharomyces ( Meyen
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
lactază sau la alcool etilic, iar genul Debarymyces se utilizează în industria cărnii. Drojdiile din familia Cryptococcaceae, genurile Candida și Torulopsis se folosesc pentru obținerea de biomasă proteică. Majoritatea drojdiilor folosite în fermentația alcoolică aparțin genului Saccharomyces ( Meyen ) Ress, deoarece fermentează bine glucidele. Ele se caracterizează prin faptul că nu formează micelii tipice, produc 1÷4 spori, sunt adaptate la condiții de anaerobioză, iar puterea de fermentare depășește puterea de respirație. Specia Saccharomyces vini numită și Saccharomyces cerevisiae Hansen reprezentă aproximativ
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
80% din toate levurile genului Saccharomyces din sucurile de fructe în fermentare. Mediul fermentat se acoperă cu spumă, forma sedimentului putînd fi pulverulentă sau floculantă. Această specie include levurile utilizate la producerea alcoolului etilic, pîinii și berii. Sușele acestei specii fermentează cel mai bine substraturile zaharificate de amidon deoarece pot fermenta și dextrinele simple. Specia Saccharomyces uvarum este rezistentă la frig și nu formează spumă. Unele sușe de levuri, utilizate la fermentația sucului din struguri, formează 12÷13% vol. de alcool
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
în fermentare. Mediul fermentat se acoperă cu spumă, forma sedimentului putînd fi pulverulentă sau floculantă. Această specie include levurile utilizate la producerea alcoolului etilic, pîinii și berii. Sușele acestei specii fermentează cel mai bine substraturile zaharificate de amidon deoarece pot fermenta și dextrinele simple. Specia Saccharomyces uvarum este rezistentă la frig și nu formează spumă. Unele sușe de levuri, utilizate la fermentația sucului din struguri, formează 12÷13% vol. de alcool, motiv pentru care se folosesc în vinificație. Specia Saccharomyces carlsbergensis
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
12÷13% vol. de alcool, motiv pentru care se folosesc în vinificație. Specia Saccharomyces carlsbergensis include sușele de levuri de bere, obținută prin fermentarea inferioară. După gradul de fermentare nu diferă de Saccharomyces cerevisiae, dar sunt rezistente la frig și fermentează mustul la 5÷10°C. Asimilează pînă la 60% din monozaharidele mediului nutritiv. Specia Saccharomyces chevalieri Guilliermond este capabilă să fermenteze mustul de struguri pînă la o concentrație alcoolică de 16% vol. Specia Saccharomyces oviformis se folosește la producerea vinurilor
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
obținută prin fermentarea inferioară. După gradul de fermentare nu diferă de Saccharomyces cerevisiae, dar sunt rezistente la frig și fermentează mustul la 5÷10°C. Asimilează pînă la 60% din monozaharidele mediului nutritiv. Specia Saccharomyces chevalieri Guilliermond este capabilă să fermenteze mustul de struguri pînă la o concentrație alcoolică de 16% vol. Specia Saccharomyces oviformis se folosește la producerea vinurilor spumante, fiind rezistentă la concentrații mari în alcool ( pînă la 18% ). După proprietățile fizice, levurile se împart în două grupe: de
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
spumante, fiind rezistentă la concentrații mari în alcool ( pînă la 18% ). După proprietățile fizice, levurile se împart în două grupe: de fermentație inferioră și de fermentație superioară. Levurile de fermentație superioară în stadiul fermentației intensive sunt eliminate la suprafața lichidului fermentat sub forma unui strat gros de spumă și se păstrează astfel pînă la terminarea procesului. După sedimentare, aceste levuri rar dau un precipitat dens. Temperatura optimă de fermentație este 28÷30°C și fermentează 1/3 din rafinoză. In această
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
intensive sunt eliminate la suprafața lichidului fermentat sub forma unui strat gros de spumă și se păstrează astfel pînă la terminarea procesului. După sedimentare, aceste levuri rar dau un precipitat dens. Temperatura optimă de fermentație este 28÷30°C și fermentează 1/3 din rafinoză. In această categorie intră levurile pentru producerea alcoolului etilic, pîinii și unele sușe pentru bere (S. cerevisiae ). Levurile de fermentație inferioară se dezvoltă în lichidul fermentat, nu trec la suprafață în spumă, dar formează flocule (proces
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
S. cerevisiae, și pot fi drojdii de fermentație superioară sau inferioară. Pentru fermentarea plămezilor din materii prime amidonoase se utilizează drojdii de fermentație superioară, care lucrează optim la temperaturi cuprinse între 270C și 320C, au randament ridicat în alcool și fermentează mono și dizaharidele, precum și o parte din dextrine. Pentru fermentarea plămezilor din melasă se utilizează tulpini de drojdie de fermentație inferioară, adaptate la temperaturi mai ridicate de fermentare și care fermentează și rafinoza. Sușele aparținînd speciei Saccharomyces cerevisiae, au formă
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
270C și 320C, au randament ridicat în alcool și fermentează mono și dizaharidele, precum și o parte din dextrine. Pentru fermentarea plămezilor din melasă se utilizează tulpini de drojdie de fermentație inferioară, adaptate la temperaturi mai ridicate de fermentare și care fermentează și rafinoza. Sușele aparținînd speciei Saccharomyces cerevisiae, au formă sferică sau elipsoidală, cu lungimea de 5 ÷ 8 μ și diametrul de 5 ÷ 6 μ. Cea mai folosită pentru producerea alcoolului etilic este Rasa XII, obținută în anul 1902. Are viteză
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
speciei Saccharomyces cerevisiae, au formă sferică sau elipsoidală, cu lungimea de 5 ÷ 8 μ și diametrul de 5 ÷ 6 μ. Cea mai folosită pentru producerea alcoolului etilic este Rasa XII, obținută în anul 1902. Are viteză mare de înmulțire și fermentează glucoza, fructoza, zaharoza, galactoza, maltoza, manoza, rafinoza, formînd pînă la 12% alcool etilic. Se folosește atît la fermentarea plămezilor din cereale, cartofi cît și din melasă și prezintă avantajul că produce mai puțină spumă. Rasa M reprezintă un amestec de
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
ale plămezilor din porumb sau melasă. Rasa II se caracterizează printr-o putere mare de fermentare, însă produce o spumare intensă, fapt ce conduce la pierderi de plămadă. La producerea alcoolului din melasă se recomandă rasele V și I, care fermentează bine zaharoza, glucoza, fructoza și 1/3 din rafinoză. Rasa V are putere de creștere mare și după separare se folosește în panificație. Criteriile de caracterizare și selecționare a drojdiilor pentru fabricarea spirtului sunt: capacitatea și viteza de fermentare, toleranța
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
DROJDII Fermentația plămezilor dulci din materii prime amidonoase se realizează cu ajutorul drojdiilor care, datorită complexului enzimatic conținut, transformă zaharurile din plămadă în alcool etilic și bioxid de carbon. Drojdia utilizată trebuie să fie viguroasă, capabilă să se înmulțească repede, să fermenteze plămezi cît mai concentrate și să suporte concentrații cît mai mari de alcool. Este necesar ca drojdia să suporte acidități cît mai mari, pe de o parte pentru a se multiplica și dezvolta în plămezi de la început acidulate, iar pe
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
dintr-o șarjă anterioară și se aduce la pH = 3,3÷3,5. Temperatura de însămînțare este de 200C, cea de regim de 27÷300C, iar durata fermentației este de 24 de ore. In această etapă plămada nu trebuie să fermenteze complet pentru a nu depăși concentrația în alcool de 5%. Pe parcursul acestei etape biomasa este aerată pentru a favoriza dezvoltarea masei celulare și a inhiba formarea alcoolului. Obținerea culturii de laborator din cultura pură (inocul) de drojdii selecționate se realizează
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
însămînțarea se efectuează la 22÷23°C. Prin alegerea unei temperaturi mai scăzute de începere a fermentației se favorizează dezvoltarea unei drojdii viguroase, care asigură o fermentație finală rapidă. Dacă s-ar porni fermentația la 28÷30°C drojdia ar fermenta repede maltoza, iar secreția de zimază ar fi insuficientă pentru fermentația ulterioară a maltozei rezultată din zaharificarea lentă a dextrinelor limită. Cantitatea de drojdie de însămînțare este funcție de concentrația plămezii și de sistemul de preluare a căldurii. Astfel în cazul
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
fermentației. Influența pH-ului - activitatea maximă a drojdiilor se înregistrează la pH neutru. In practică se conduce fermentația în mediu acid, deoarece aciditatea este un mijloc de combatere a infecțiilor bacteriene. Domeniul pH-ului la care drojdia se multiplică și fermentează este influențat de compoziția mediului nutritiv și de conținutul în alcool al acestuia. Astfel, într-un mediu de fermentare cu 4,5% alcool, limita inferioară a pH-ului pentru activitatea drojdiilor este de 1,8, la un conținut în alcool
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]