577 matches
-
la senzația de cald sau frig. În timp ce Mașa făcuse arsuri pe burtă și pe omoplați, pielea nonagenarei rămăsese, ca și mai Înainte, la fel de galbenă ca papirusul uscat. Stând pe plajă, bătrâna se credea Încă destul de atrăgătoare, purtându-se ca o fetișcană de șaisprezece ani. Pe plajă, Mașa și bătrâna jucau badmington sau tenis, după care se așezau la o terasă și-și comandau café frapé și juice, pe care-l sorbeau, din pahare mari, cu paiul. Bătrâna se dovedi a fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
ști cu liceul terminat. Își spunea în gând: ”De mi-ar ieși ochii, fac totul ca să-l văd cu liceul terminat și bacalaureatul luat”. Pe lângă faptul că el nu se schimbase în bine, cum spera Tatiana, se îndrăgostește de o fetișcană, elevă și ea, ceea ce-l debusolează complet. Până acum n avusese timp de fete. Acum găsise cel mai nepotrivit moment, când avea în față examenul de bacalaureat, plus înscrierea într-o formă superioară de învățământ. Nu se orientase înspre ce
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
peltici, Numai eu, răsad mai rău, Dintr-atîția, prin ce har? Mă brodisem șui, hoinar. Eram mult mai prost pe-atunci... Când Păresimi da prin lunci, Cu pietrișul de albine, Ne părea la toți mai bine: Țânci ursuzi, Desculți și uzi, Fetișcane Cozi plăvane Înfășate-n lungi zăvelci, O porneau în turmă bleagă Să culeagă Ierburi noi, crăițe, melci... Era umed în bordei Și tuleam și eu cu ei. I Tot așa o dată, iar, La un sfânt prin Făurar Ori la sfinții
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
vreau să mă plimb pe faleza de la Varna cu cel mai chipeș tovarăș pe care-l va fi avut CC-ul în toate timpurile, ziua în amiaza mare, așa, ca să vadă toată lumea că tovarășul vrea să schimbe două vorbe cu fetișcana ce se ocupă de tabără, deci nu are nimic de ascuns, nu vrea să te proptească într-o budă și apoi să se uite la tine ca la o lepădătură, acesta se plimbă ca orice bărbat normal, cu o femeie
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
dolofan pe ceilalți camarazi de joacă că va ajunge mare fotbalist. Le spui polițiștilor sictir și-ți vezi liniștit de furtișaguri. E bine dacă între timp prinzi vreun demnitar vicios și-l agăți în undiță. La treaba asta se pricep fetișcanele tale. Dacă le plătești bine, le mai duci și într-o excursie în Grecia, te-ai asigurat de devotamentul lor pe viață. Dacă ești om de afaceri serios, artileria grea trebuie construită din demnitari vicioși și fetițe vulnerabile. Dacă ți-
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
cât era ceasul? Nu știa încotro o luase. Și-a plătit nota și cum n-avea bagaje, n-avea de ce să se mai întoarcă la hotel. Se întuneca. Ultimele raze ale soarelui luminau palid acoperișurile bătrânelor case de pe Koshō-machi. O fetișcană, cu frățiorul ei în cârcă, stătea rezemată de zidul unul templu și-i cânta un cântec de leagăn. Era ceva în cântecul ei care îl întristă pe Takamori. Mai mult chiar, l-a cuprins nostalgia. „Ce s-o fi întâmplat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
acesta - trupe de teatru, trupe de balet, trupele americane din Irak, unele rusești În Georgia -, În fine; mai erau așadar escadroane de motorizați În oraș, răfuieli, ambulanțe, Împăcări, defilări neautorizate de-a lungul bulevardelor, fluierături, ca un salut, de pe trotuare; fetișcanele, mai ales, aplaudau țopăind, sperau, unele, să fie săltate pe șaua din spate, cînd le va fi sosit vremea. Motocicliștii erau temuți, admirați, făceau parte dintr-un anume peisaj; nu purtau așadar arme de foc sau cuțite; lanțurile de oțel
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
săptămînă, poate mai norocoasă; și una mai neprielnică s-ar fi putut să vină, Dumnezeu hotăra asta, era convinsă Antonia. Rusoaica se mîndrise cu Thomas cel nebun, nu Îl certase niciodată pentru viața lui din prima tinerețe. Țipa ca o fetișcană atunci cînd acesta o urca pe șaua din spate a motocicletei, urla și el, pistoanele doar că nu pocneau, fierul mirosea a Încins: străbăteau orașul cu o mie de kilometri pe oră, cu două mii, roțile nici nu mai atingeau asfaltul
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
ea, parcul de distracții vinovate se deschisese prea tîrziu. Dar se descurcase; doar proastă nu se dovedise; pusese, uneori, cînd i se ivise prilejul, și ea un deget În plăcintă; nu fusese demon, cum i se părea acum aproape orice fetișcană, dar nici Înger, pentru că nu ar fi avut, astfel, peste ani, măsura potrivită pentru a cîntări păcatul. Helga avea o garsonieră, Încă de pe vremea cînd era singură. I-a arătat lui Thomas, de pe terasa cafenelei, la plecare, fereastra, garoafele ce
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
slobodă, dezbrăcase din priviri, ca mai toți bărbații, atîtea femei; nu violase În gînd nici una, i se dăruiau virtual. De la un timp, așa ceva se Întîmpla tot mai rar. Nu prea mai era nevoie să tot despoaie, În minte, stoluri de fetișcane, ca altădată; fătucile umblau acum aproape ca pe plajă - străzile, vara, erau pline; pentru nenumărate adolescente, Îmbrăcămintea devenea un accesoriu tot mai incomod. Nițel sucit, Thomas Începea, tot În gînd, să le acopere coapsele cu fuste ceva mai potrivite, chiar
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
cu cravată!“ „Și tu?“, a sărit, pe neașteptate, Thomas. „Crezi că ești mai breaz? Ai omorît oameni, ți se citește asta pe față!“ Aproape să se apuce de gulere, să se lovească. Dioscurii erau la ananghie. I-au potolit două fetișcane, poate fetele fetelor pe care le tăvăliseră cîndva. Li s-au urcat celor doi În brațe; doi fauni legănînd păpuși. Un alt Thomas - sau cum s-ar fi numit acela - s ar fi putut să Își caute și el fiii
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
sfîrșit, America avea În frunte un om potrivit! Numai că potriveala fusese doar În stricăciune, și-a zis Rusoaica pe urmă, aflînd de partidele de sex de toate felurile din Salonul Oval, de trabucurile vîrÎte de tip În vaginul unei fetișcane, ce mare lucru, la urma urmei, de vreme ce făptașului nu i se Întîmplase mai nimic, condusese țara mai departe, ba chiar stîrnise un val de simpatie populară! Antonia, de atunci, ajunsese pentru totdeauna dușmanul Americii: de acolo, așa i se părea
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
fost motivul sau, poate, o neașteptată Înțelepciune ori pocăință? Doar un pasaj. CÎnd, după menopauză, dorința revenise, aproape insuportabil, Antonia s-a surprins pe sine. A ales abstinența; uneori, vara, se uita invidioasă la grupuri - haite, cum le socotea - de fetișcane aproape despuiate, bete unele, din doar cîteva guri de bere, În zilele Încinse; copile ce nu supărau pe nimeni Își trăiau scurta lor adolescență după cum vedeau la surorile mai mari ori la televizor, În visele ce le invadau somnul agitat
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
părinților, un strop al bunicii, un altul al Învățătoarei, un pic al unui coleg, destul de mult al altui coleg, o mare și timpurie prietenie, Înainte de Jesper; băiatul acela Îl dezamăgise mai tîrziu și luase cu el destul din Thomas; primele fetișcane Își luaseră și ele partea. Casa regală primise ceea ce i se cuvenea, de mic, Thomas o venerase pe regină. CÎinii străbunicului din Odense, unde Thomas mergea În vacanțele școlare, opriseră și ei cîte ceva, mirosul de copil, linseseră și transpirația
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
europeni fibră și mușchi izbutiseră, chiar bine-bine, băteau tot pe ecran, băteau și recordurile de Încasări, băteau unii dintre ei și paparazzi, și logodnice; tipi, nu glumă. Pasagerul nu a mai fost privit atunci cînd În autobuz au urcat două fetișcane, nostime tare, la cei vreo cincisprezece ani ai lor, numai picioare și rîs. Bert chiar s-a Întors cu fața spre ele. Cu spatele la Thomas. Cei doi se uitau de aproape un minut unul la celălalt. Soarele Încinsese deja trotuarul În
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
numai bună pentru a se aprinde, În ziua potrivită, odată cu urbea, după mintea Antoniei. A doua tinerețe de-abia Începea. Thomas era de acum un bărbat copt, arăta chiar mai bine ca oricînd ; femeilor adevărate nu prea le plăceau tinereii, fetișcanelor doar, o vreme, pînă se mai Înțelepțeau; nici moșnegii, era drept, nu aveau la primele prea mare trecere, dar un bărbat În jur de patruzeci de ani era numai bun la toate, pe urmă lucrurile se mai schimbau: și bărbat
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
că ești o persoană de foarte bună calitate, bine educat, de familie bună, cu un venit mai mult decât sigur... Gata, gata, de azi înainte dumneata ești candidatul meu. — Prea onorat, doamnă... Da, trebuie să-i băgăm mințile în cap fetișcanei ăsteia. Nu e rea, știi dumneata, dar capricioasă... Ce mai, a fost atât de răsfățată!... Când s-a întâmplat catastrofa aia cu fratele meu... — Catastrofă? - întrebă Augusto. — Da, și cum povestea e cunoscută de toată lumea, n-am de ce să ți-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
de-astea... — Nu contează! — Bine, dacă insistați, vă spun că cel mai bine e să nu-ți dai niciodată cuvântul. — Dar dacă ți l-ai dat? — Nu trebuia să ți-l fi dat. „Se vede - își spuse Augusto - că pe fetișcana asta n-o scot din ale ei. Dar pentru că tot e aici, am să pun la bătaie psihologia și să duc la bun sfârșit un experiment.“ — Vino-ncoace, așază-te-aici! - și-i oferi genunchii săi. Fata ascultă liniștită și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
și poate; am fost ridicol, ridicol, ridicol... Dar ce știe ea, sărăcuța, despre lucrurile astea? Ce știe ea despre psihologie?“ Dacă bietul Augusto ar fi putut citi atunci în cugetul lui Rosario, ar fi fost și mai disperat. Pentru că naiva fetișcană gândea: „Într-una din zile am să mă-ntorc ca să petrec în locul celeilalte...“ Augusto era din nou cuprins de exaltare. Simțea că timpul pierdut nu mai aduce înapoi prilejurile irosite. Fu cuprins de furie împotriva lui însuși. Fără a ști
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
evident, că escrocii și proștii n-ar putea înnebuni. Ce-am făcut cu Rosarito - gândi el mai departe - a fost ridicol, pur și simplu ridicol. Ce-o fi crezut despre mine? Dar ce-mi pasă ce crede despre mine o fetișcană ca ea?... Sărăcuța! Însă... cu câtă naivitate se lăsa în voia mea! E o ființă fiziologică, perfect fiziologică, exclusiv fiziologică, fără nicio psihologie. E inutil, așadar, să o folosesc drept cobai pentru experimente psihologice. Cel mult, fiziologice... Oare însă psihologia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
Și îmi reînnoiesc față de amândoi mulțumirile pentru favoarea pe care mi-ați făcut-o procurându-mi acest serviciu. Mă voi duce acolo și mă voi consola cum voi putea. Sigur, am de gând s-o iau cu mine pe-o fetișcană... — Și ce mă privește asta pe mine, domnule? — O spun deoarece cred că dumneavoastră că o cunoașteți... — Cum? Cum? Vreți să vă bateți joc...? — Nu..., nu... E o anume Rosarito, care lucrează la un atelier de călcătorie și care, pare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
cu Eugenia, îl chinuia și mai mult ceea ce-i spusese Mauricio cum că avea s-o ducă cu el pe Rosario. Se simțea gelos, simțea o gelozie furioasă, și turba că lăsase să treacă prilejul arătându-se ridicol în ochii fetișcanei. „Acum își vor fi râzând amândoi de mine - își zicea el -, ba el de două ori, pentru că a lăsat-o pe Eugenia, băgându-mi-o mie pe gât, și pentru că mi-a suflat-o pe Rosario.“ Și uneori îl apuca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
el, iar apoi cu glas tare: — Știi tu ceva? — Eu? - răspunse ea simulând indiferența, și-l privi iarăși. Între cei doi plutea o umbră de mister. — Presupun că oi fi uitat-o... — De ce însă atâta insistență ca să-mi vorbești de ... fetișcana aia? — Ce știu eu!... Uite-așa, și ca să schimbăm vorba, ce-o fi zicând un bărbat când altul i-o răpește pe femeia la care aspira și-o duce cu el? Lui Augusto i se sui un val de sânge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
și nu i-ar fi dat fata, el „și-ar fi mâncat zilele într-un cămin de nefamiliști, ca toți derbedeii și proștii ăia cu facultate”. Tipa asta avea vreo 65 de ani, era pensionară, dar se purta ca o fetișcană; avea părul vopsit în roșu, umbla cu fuste crăpate, păstrase orgoliul unei foste funcționare de la Consiliul Județean și încerca să împrumute cât mai mult din vocabularul fistichiu al lui Mircea Breaz, să-și dea gata prietenele. Într-o zi mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
apoi se opri brusc. Bătrânul privea prin ușa larg deschisă a cizmăriei dincolo, peste străduță. Forfota obișnuită a unei dimineți de vară. La pâine se formase coadă. Nu venise mașina. Bătrâna cu găleata de prune, chircită pe trotuar, cântărea unei fetișcane câteva fructe într-o plasă de plastic roăie, cu chipul prefectului Soporan imprimat. Și sloganul lui electoral: „Cu mine veți trăi bine!“ Țiganca de alături își agita eșarfele date la „juma de preț“. Din farmacie ieșise inginerul Vlad, fratele arhitectul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]