551 matches
-
ani) era întins pe spate cu capul spre N, mâinile fiind așezate pe lângă corp și picioarele întinse drept. Mormântul nr. 3 de la Șcerbaca cuprinde obiecte de inventar funerar specifice sarmaților: mai multe astragale găsite în stânga craniului, lângă cană; o fibulă din bronz (având lungimea de 2,5 cm) descoperită lângă umărul stâng, având resortul bilateral format dintr-un număr de 8 spire și coardă exterioară susținută de un cârlig, portagrafa trapezoidală si plină, arcul ornamentat cu două noduri, dintre care
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
1991, în urma lucrărilor de ameliorație din satul Tălmaza a fost distrus în totalitate un mormânt sarmatic (datând din a doua jumătate a sec. I d.Hr.), cu obiecte de inventar recuperate de muncitori: un clopoțel din bronz de formă sferică, o fibulă de tip „Aucissa”, o fusaiolă bitronconică, două pandative din bară de bronz, trei șiraguri de mărgele, patru verigi, dintre care una cu noduri. TĂTĂRAUCA NOUĂ (centrul raional Soroca, R.Moldova) În așezare fortificată de la Tătărauca Nouă V - „Piscul Gol”, la
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
iar pe margini fiind amplasate în mod simetric patru orificii care mai păstrau niturile din argint în ele, cu ajutorul cărora falera era prinsă de două fâșii din fier care formau o cruce dar care nu s-au mai păstrat; o fibulă din bronz; o lingură din bronz. VĂRATIC (centrul raional Rîșcani, R. Moldova) În tumulul nr.1 de la Văratic (care aparține Epocii Bronzului) a fost descoperit mormântul sarmatic nr. 4 (datând din a doua jumătate a sec. I d.Hr.) despre care
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
sec. I d.Hr. Scheletul defunctului era întins pe spate cu capul spre NE, mâinile fiind puse pe lângă corp și picioarele îndoite ușor din genunchi. Mormântul nr.5 descoperit în tumulul nr.1 de la Zîrnești cuprinde obiecte de inventar sarmatic: o fibulă din bronz având lungimea de 2,7 cm, resortul bilateral format din 12 spire, coardă exterioară susținută de un cârlig, arcul ornamentat cu două moduri, unul sugerat amplasat lângă resort, iar celălalt despărțind arcul de piciorul ornamentat cu un buton
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
tot pe fond de azur, se află o balanța de aur, cu talgerele în echilibru. În ultimul cartier, pe fond roșu, se află trei brâuri ondulate de argint. Semnificația elementelor însumate: - piesă metalică din primul cartier este cunoscută sub denumirea "Fibula de la Suseni", izvor arheologic de inestimabila valoare, aparținând fazei de început a epocii fierului. Ea reflectă nivelul de cultură materială și spirituală al locuitorilor de pe aceste meleaguri, al geto-dacilor, în ansamblu; - construcția evocă ctitoriile importante de pe aceste locuri, cât și
HOTĂRÂRE nr. 684 din 30 septembrie 1998 privind aprobarea stemelor unor judeţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121937_a_123266]
-
jos, valoarea nominală "500 LEI". Anul emisiunii "2001" este inscripționat pe orizontală, de o parte și de alta a medalionului circular. Reversul monedelor conține în centru reprezentarea grafică a celor mai frumoase patru piese din "Tezaurul de la Pietroasa", si anume: "Fibula mare" (cloșca), "Fibule mijlocii" (puii), "Vas dodecagonal", "Vas oenochoe", precum și inscripția comună "TEZAURUL DE LA PIETROASA". Articolul 3 Monedele din aur ce formează emisiunea "Tezaurul de la Pietroasa", ambalate în capsule de metacrilat transparent, vor fi comercializate numai în set, în cutii
CIRCULARA nr. 29 din 11 decembrie 2001 privind punerea în circulaţie în scop numismatic a patru monede din aur cu valoarea nominală de 500 lei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138904_a_140233]
-
500 LEI". Anul emisiunii "2001" este inscripționat pe orizontală, de o parte și de alta a medalionului circular. Reversul monedelor conține în centru reprezentarea grafică a celor mai frumoase patru piese din "Tezaurul de la Pietroasa", si anume: "Fibula mare" (cloșca), "Fibule mijlocii" (puii), "Vas dodecagonal", "Vas oenochoe", precum și inscripția comună "TEZAURUL DE LA PIETROASA". Articolul 3 Monedele din aur ce formează emisiunea "Tezaurul de la Pietroasa", ambalate în capsule de metacrilat transparent, vor fi comercializate numai în set, în cutii de prezentare adecvate
CIRCULARA nr. 29 din 11 decembrie 2001 privind punerea în circulaţie în scop numismatic a patru monede din aur cu valoarea nominală de 500 lei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138904_a_140233]
-
o porțiune a spatelui, cu sau fără târtiță; ... d) piept: sternul și coastele sau o parte a acestora, distribuite pe ambele părți, împreună cu musculatura în aderență naturala. Pieptul poate fi întreg sau porționat în jumătăți; ... e) pulpa: femurul, tibia și fibula cu musculatura în aderență naturala. Cele doua secționări vor fi practicate la nivelul articulațiilor; se admite secționarea mai jos de articulația tibio-tarso-metatarsiană cu maximum 1 cm; ... f) pulpa de pui cu o porțiune din spate atașată: greutatea porțiunii atașate, respectiv
NORME din 30 august 2002 (*actualizate*) cu privire la comercializarea cărnii de pasăre. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144525_a_145854]
-
respectiv oasele sacrum, coxal cu musculatura aferentă nu trebuie să depășească 25% din greutatea totală a piesei; ... g) pulpa superioară: femurul împreună cu musculatura în aderență naturala. Cele doua secționări vor fi practicate la nivelul articulațiilor; ... h) pulpa inferioară: tibia și fibula cu musculatura în aderență naturala. Cele doua secționări vor fi practicate la nivelul articulațiilor; ... i) aripi: humerus, radius și ulna cu musculatura în aderență naturala. ... Vârful și oasele carpiene se pot îndepărta. Humerusul sau radiusul și ulna cu musculatura în
NORME din 30 august 2002 (*actualizate*) cu privire la comercializarea cărnii de pasăre. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144525_a_145854]
-
o porțiune a spatelui, cu sau fără târtiță; ... d) piept: sternul și coastele sau o parte a acestora, distribuite pe ambele părți, împreună cu musculatura în aderență naturala. Pieptul poate fi întreg sau porționat în jumătăți; ... e) pulpa: femurul, tibia și fibula cu musculatura în aderență naturala. Cele doua secționări vor fi practicate la nivelul articulațiilor; se admite secționarea mai jos de articulația tibio-tarso-metatarsiană cu maximum 1 cm; ... f) pulpa de pui cu o porțiune din spate atașată: greutatea porțiunii atașate, respectiv
NORME din 20 iunie 2002 (*actualizate*) cu privire la comercializarea cărnii de pasăre. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144524_a_145853]
-
respectiv oasele sacrum, coxal cu musculatura aferentă nu trebuie să depășească 25% din greutatea totală a piesei; ... g) pulpa superioară: femurul împreună cu musculatura în aderență naturala. Cele doua secționări vor fi practicate la nivelul articulațiilor; ... h) pulpa inferioară: tibia și fibula cu musculatura în aderență naturala. Cele doua secționări vor fi practicate la nivelul articulațiilor; ... i) aripi: humerus, radius și ulna cu musculatura în aderență naturala. ... Vârful și oasele carpiene se pot îndepărta. Humerusul sau radiusul și ulna cu musculatura în
NORME din 20 iunie 2002 (*actualizate*) cu privire la comercializarea cărnii de pasăre. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144524_a_145853]
-
o porțiune a spatelui, cu sau fără tartiță; ... d) piept: sternul și coastele sau o parte a acestora, distribuite pe ambele părți, împreună cu musculatura în aderență naturala. Pieptul poate fi întreg sau porționat în jumătăți; ... e) pulpa: femurul, tibia și fibula cu musculatura în aderență naturala. Cele doua secționări vor fi practicate la nivelul articulațiilor; se admite secționarea mai jos de articulația tibio-tarso-metatarsiană cu maximum 1 cm; ... f) pulpa de pui cu o porțiune din spate atașată: greutatea porțiunii atașate, respectiv
NORME din 14 mai 2002 (*actualizate*) cu privire la comercializarea cărnii de pasăre. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144519_a_145848]
-
respectiv oasele sacrum, coxal cu musculatura aferentă nu trebuie să depășească 25% din greutatea totală a piesei; ... g) pulpa superioară: femurul împreună cu musculatura în aderență naturala. Cele doua secționări vor fi practicate la nivelul articulațiilor; ... h) pulpa inferioară: tibia și fibula cu musculatura în aderență naturala. Cele doua secționări vor fi practicate la nivelul articulațiilor; ... i) aripi: humerus, radius și ulna cu musculatura în aderență naturala. ... Vârful și oasele carpiene se pot îndepărta. Humerusul sau radiusul și ulna cu musculatura în
NORME din 14 mai 2002 (*actualizate*) cu privire la comercializarea cărnii de pasăre. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144519_a_145848]
-
date anterior se contrazic.” (C.P.P., 88), „... Mai încolo nu prea sunt fântâni, și din partea apei, mi se pare că i-om duce dorul.” (I. Creangă, 204), „Și totuși nemțoaica «cu cap și dinți de cal» crește singură fetița pe care Fibula o naște, păstrând o discreție eroică în jurul întâmplării.” (Șt. Bănulescu) • acuzativ: celelalte prepoziții (locuțiuni prepoziționale): „Străin la vorbă și la port Lucești fără de viață.” (M. Eminescu, I, 171) „Pentru Epicur fericirea era să fii ca pietrele, insensibil la suferință.” (O.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Dacii. În total, au fost descoperite 75 de locuințe, dar așezarea a fost mult mai mare. Aici a trăit o comunitate sătească, romanică, creștină, dovadă fiind numeroasele obiecte paleocreștine. Piesa cea mai importantă, unică până acum în România, este o fibula (agrafă) din bronz, care are incizat pe arc un chip uman cu nimb, în fapt un chip de sfânt, pe care noi îl considerăm a fi cel mai vechi portret al lui HRISTOS din nordul Dunării. Rodul cercetărilor de la Davideni
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
* Acul de siguranță a fost inventat, după cât se pare, de americanul Walter Hunt, În 1849. Pentru invenția sa a primit 100 dolari. S-a inspirat de la broșele și fibulele antice cretane. * Ascensorul. Despre prima lui utilizare avem date certe Încă din epoca romanilor. Un ascensor era instalat la Colosseum-ul Roma și avea un mecanism simplu, alcătuit dintr-un sistem de scripeți și contragreutăți lucrate din piatră cioplită. Energia necesară
Caleidoscop by Liliana Novac () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93361]
-
pentru articularea cu peroneul; - o față medială ce se prelungește în jos printr-o apofiză voluminoasă - maleola internă - ce prezintă: * o față articulară pentru talus; * un șanț maleolar pentru trecerea tendoanelor mușchilor flexori lung al degetelor și tibial posterior. PERONEUL (FIBULA) Peroneul este un os lung, pereche, torsionat în axul său longitudinal, situat în afara și înapoia tibiei. Extremitatea superioară sau capul peroneului prezintă în partea lui internă o fațetă articulară prin care se articulează cu tuberozitatea externă tibială. În afara și înapoi
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
staturile profunde ale lojei lateral externe a gambei. Din nervul peronier superficial. Acțiunea: 1. cel mai puternic pronator al piciorului, 2. accentuează și susține bolta transversală plantară. MUȘCHIUL PERONIER SCURT Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație - fața laterală a fibulei, - septurile intermusculare. Pe tuberozitatea metatarsianului V. Peroneu și cu mușchiul lung peronier Dată de peronierul superficial. Acțiunea: 1. flexor plantar, 2. pronator și abductor al piciorului. MUȘCHII REGIUNII POSTERIOARE - PLANUL SUPERFICIAL MUȘCHIUL GASTROCNEMIAN Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
-o față medială ce se prelungește în jos printr-o apofiză voluminoasă - maleola internă (malleolus medialis) - ce prezintă: - o față articulară pentru talus; - un șanț maleolar (sulcus malleolaris) pentru trecerea tendoanelor mușchilor flexori luna al deaetelor și tibial posterior. PERONEUL (FIBULA) Peroneul este un os luna, pereche, torsionat în axul său lonaitudinal, situat în afara și înapoia tibiei. Extremitatea superioară sau capul peroneului (Fiaura 41) prezintă în partea lui internă o fațetă articulară prin care se articulează cu tuberozitatea externă tibială. în afara
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
septurile intermusculare, - fascia crurală. Inserția terminală: - baza primului metatarsian, - la nivelul primului cuneiform. Acțiunea: - cel mai puternic pronator al piciorului, - accentuează și susține bolta transversală plantară. MUȘCHIUL PERONIER SCURT (m. peroneus brevis) Originea este pe (Figura 146): - fața laterală a fibulei, - septurile intermusculare. Inserția terminală este pe tuberozitatea metatarsianului V. Acțiunea: - flexor plantar, - pronator și abductor al piciorului. Inervația este dată de peronierul superficial. MU {CHII REGIUNII POSTERIOARE - PLANUL SUPERFICIAL MUȘCHIUL GASTROCNEMIAN (m.gastrocnemius) Originea este pe: - porțiunea medială (capul medial
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
o)- "câine" (cf. gr. κύων, κυνός s.m./ s.f. "câine"); d) părți ale corpului animalelor: cerco-,- cerc "coadă" (cf. gr. κέρκος, -ου s.f. "coadă"); Mitologia greco-latină, instrumentele muzicale (lat. tibia, tympan, trompe, coryne, syrinx, syringos), vestimentația (lat. tunică, chlamis, toga, peplum, fibula, perone, cotile), obiectele de luptă/ arta militară (gr. xipoide, thorax, sternum, manubrium, tactică, strategie, atac, cohortă, staff, nerv) podoabele sunt alte modele preconceptuale care ne-ar permite să punem în evidență fundamentele culturale ale metaforei medicale. Dacă numeroase modele preconceptuale
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
Lăpușna doi pârcălabi Dorohoi scaunul M.V. de T.d.S. Hârlău, pârcălab Botoșani, Târgul Doamnei, cu Camaraș-adunător de venituri Cernăuți, spătarul cel mare Suceava portar și hatman oi bogarele Baia, vornic (mărunte) Maram noian abis ac bold spelcă stau pe ace andrea fibulă nouruscă s. aguridar anagnost slujitor la biserică lector la trapeză analoghion strană unde se țin cărțile și stau dascălii antimis, pânza de pe sf. masă. apocalipsis A așezat în artofor anafura arsana debarcader parlagiu ursinic catifea a plăti brudină tava podului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de locuințe, două tezaure de podoabe, trei depozite de unelte și ustensile din fier, un depozit de obiecte de cult, din lut, numeroase obiecte ceramice și metalice, toate fiind datate în secolele IV-III î. Hr. Lor li se adaugă cele opt fibule La Tène (secolul al III-lea î. Hr.), ce dovedesc prelungirea locuirii de la Bunești până aproape de pătrunderea bastarnilor în acest spațiu. Evoluția toreuticii (arta cizelării și asamblării metalului) la daco-geții din zona Hușilor este dovedită de diadema princiară de aur, o
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
aici. Materialul arheologic a fost colectat cu ocazia cercetărilor de suprafață efectuate în comunele Tătărăni, Arsura, Vetrișoaia, Albița, Curteni și Moșna. Secția de arheologie și istorie veche a Muzeului de Istorie din Huși păstrează în prețioasele sale colecții, și două fibule de bronz și fragmente ceramice, datând din secolele VI-VII. În zona Huși au fost identificate mai multe așezări din secolele VI-X, din care s-a colectat îndeosebi ceramică lucrată cu mâna și la roată. Dintre acestea, notăm așezările
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
răii și relele din glia străbună, iar astăzi s-au puit atît de mult încît va trebui să-i nimicim cu arzătorul de flăcări. Este foarte ciudat că arheologii români au botezat tezaurul ,,Cloșca cu puii de aur” deși imaginea ,,fibulei” arată că este vorba des-pre un șoim care era folosit ca simbol sacru într-un cult vechi ce se practica în toriștea străbună. Ticăloși și nemernici cum le-a fost și le este judecata, pentru a da în bășcălie și
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]