681 matches
-
Pintilei, Vasile Olaru, preotul Vasile Socianu, Gheorghe Muraru și alții. Această școală a pregătit mai multe promoții de meseriași din comunele Hudești, Suharău, Havârna, Oroftiana, Concești, Darabani, Păltiniș, Miorcani, Rădăuți-Prut etc. fiind profilată pe următoarele meserii de bază: lăcătușerie, tâmplărie, fierărie, dogărie. între anii 1941 și 1945 s-a transformat în școală de experiență, unde pe lângă meseriile amintite, se învăța și croitorie, împletituri și croșetat, etc. Din anul școlar 1945/1946 și până la reforma învățământului din anul 1948, școala a funcționat
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
în care să nu fie câte un muzicant. De aici s-au ridicat membrii familiei Costandache care cântau pe la restaurantele din Darabani și Dorohoi. Mai erau și alți muzicanți vestiți ca Deliman, Ganea, Chibrit etc. După al doilea război mondial, fierăriile din această parte a satului erau destul de dese, dar în timpul colectivului încetîncet au dispărut. Era fierăria lui Gheorghe a lui Niță, a lui Irimița, a lui Alecu Drescanu, a lui Taradaciuc etc. în documente sunt amintiți țiganii ca breslași aduși
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
care cântau pe la restaurantele din Darabani și Dorohoi. Mai erau și alți muzicanți vestiți ca Deliman, Ganea, Chibrit etc. După al doilea război mondial, fierăriile din această parte a satului erau destul de dese, dar în timpul colectivului încetîncet au dispărut. Era fierăria lui Gheorghe a lui Niță, a lui Irimița, a lui Alecu Drescanu, a lui Taradaciuc etc. în documente sunt amintiți țiganii ca breslași aduși special pe moșia boierească. Dintre familiile mai vechi amintite în Catagrafia de la 1774 amintim pe: Gândac
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
pîine, sere de flori (care au devenit principala sursă de aprovizionare a Capitalei), grădini de zarzavat, ateliere de tipografie (pînă în 1929, la Văcărești se tipăreau deseori acte, rapoarte și cărți oficiale), ateliere de olărit/ceramică, încălțăminte, croitorie, covoare, lemnărie, fierărie, cartonaj, rotărie, frîngherie, curelărie, postăvărie, tăbăcărie, dogărie etc. Producțiile deținuților erau scose la vînzare pe piața liberă, deținuții primind o treime din banii rezultați din vînzări, iar administrația închisorii restul de două treimi. O parte însemnată din obiectele confecționate de
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
florile de tot felul. Am analizat cu spirit critic, comparativ cu ceea ce vedeam la alții, starea deplorabilă a casei, feluritele obiecte împrăștiate peste tot în spatele ei într-o dezordine cumplită. Acolo, am descoperit, ca o anexă, clădirea părăginită a fostei fierării. Din curiozitate am urcat în pod, deoarece am văzut o scară ce părea folosită. Căutând prin toate ungherele, printre vechituri am dat peste o valiză cu cărți de școală, caiete și câteva volume de versuri. Cocoțat pe grinzile ce nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
omul i le conferă. Abia în volumul al II-lea apare o descriere amplă a casei Moromeților: Descrierea casei reflectă mutațiile care se petrecuseră în sânul familiei: pe lângă (Moromete) nu mai era decât Ilinca ,dar și în lumea satului. Poiana fierăriei lui Iocan, un spațiu încăpător și care poate fi tranzitat de aproape toți membrii comunitații, este abandonată, iar întâlnirile, altădată obișnuite, se mută într-un spațiu închis, acela al pridvorului lui Moromete: . Această mutație, dintr-un spațiu deschis într un
„Moromeţii” - cronică de familie sau roman social-istoric?. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Butnaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1382]
-
niciodată. Maniera lui obișnuită era puțin tărăgănată: începea cu oarecare șovăială, ezita adesea, dar într-un fel care trezea interesul; putem să spunem că, sub ochii noștri, își cântărea, își alegea și își îndepărta cuvintele, până când se însuflețea și foalele fierăriei intrau în funcțiune. În momentele cele mai impetuoase, sentimentul care îl făcea să apese pe cuvinte pentru a le exprima forța îl împiedica să fie rapid; disprețuia din tot sufletul volubilitatea franceză și falsa căldură pe care o numea „tunetele
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
mare parte o perioadă de creștere economică, crearea și diversificarea unor activități industriale, construcții și prestări de servicii, care au permis folosirea resurselor locale. Astfel, la nivelul anului 1974 era consemnată în C.A.P. Șipote existența a 5 ateliere de fierărie, 5 ateliere de tâmplărie, 1 atelier de croitorie și cojocărie, 3 cazane de fabricat țuică, 1 circular și un gater, ce satisfăceau cerințele de producție ale cooperativei, ale altor unități din comună și a nevoilor populației De asemenea, exista și
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
de carne sărată din Principate, iar la 17 septembrie același an, colonelul Moore sosea la București pentru a angaja tâmplari și dulgheri, necesari reparării corăbiilor angleze. în general, Marea Britanie exporta muselină, ață, postavuri și alte articole textile, cuțite, articole de fierărie, și importa cereale (grâu, porumb), seu, alimente diverse și cherestea. în 1804, potrivit instrucțiunilor primite de la Londra, Arbuthnot și Summerers au solicitat acordarea de tarife preferențiale pentru mărfurile transportate de corăbiile engleze în Marea Neagră, similare cu cele obținute de Rusia
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
importul să crească la 27.255.196, iar exportul - la 32.651.078 lei. în 1833, importul Munteniei era de 29.053.560, iar exportul de 37.913.931 lei. Importul cuprindea, în ordinea valorilor, „lipscănie, băcănie, bumbăcărie, brașovenie, abagerie, fierărie, bogăserie, cojocărie, cavafie. Cum englezii au adus marfa mai ieftină, ceilalți negustori au trebuit să scadă prețurile la mărfurile similare. Dintre produsele de export făceau parte, în ordinea valorilor: sare, seu, cai, boi, vaci, porci, bivoli, orz, ovăz, porumb, grâu
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
jinduite deliciile ei, de vreme ce ea strângea ghem omul, nemailăsându-l să scape de sine, tăindu-i parcă suflarea chiar cu cordonul ombilical al propriei renașteri? Simțeau vag că sufletul revendică în primul rând puterea de a expira, asemeni foalelor de fierărie; inspirația doar readucea lumea în poziția de-a fi iarăși expulzată spre a-i menține lui tonusul - o derizorie participare alături de hazard la clădirea ei, s-ar putea spune. Mâna jucătorului apucă zarurile numai spre a le rostogoli încă o dată
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
mutilarea la care erau supuși de obicei alți copii recrutați similar, mai înainte de a deprinde cerșitul la cap de pod prin mijlocirea capitalului lor de infirmitate. Deși, cel puțin în public, performanța nu se mai repetase, vădise deosebită înclinație spre fierărie și tot ce ținea de prelucrarea metalelor. După ce le-nvățase limba, n-o mai slăbise pe Chira cu întrebările despre metale: erau ele sângele pământului, sau sufletul lui? Caii trag potcoavele, sau potcoavele conduc caii pe drumul cel bun? De ce
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
în 1545 cea mai mare cantitate de argint produsă în Europa. În sfîrșit, al treilea atu: vecinătatea cu marea industrie metalurgică europeană, care se întinde din valea Meusei pînă la Dunăre, Dinant și Aix-la-Chapelle (siderurgia, industria producătoare de obiecte de fierărie, fabricarea armelor și ceasornicăria). Avînd o poziție de răscruce, comparabilă cu cea a orașelor Augsburg sau Nürnberg, și alte orașe din regiune încearcă să rivalizeze cu acestea din urmă. Este cazul orașelor Bâle, Geneva și Lyon. Numai ultimul însă cunoaște
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
de un comite „ultrasilvanus”, a fost nimicită și regiunea în întregime devastată și distrusă. De aici, oastea mongolă s-a îndreptat, prin Făgăraș, pe malul stâng al Oltului, a prădat mănăstirea cisterciană de la Cârța, a devastat Șelimbergul cu atelierul de fierărie, din ale cărui unelte unele se află astăzi la Muzeul Bruckenthal din Sibiu, și a distrus, joi, în 11 aprilie, zidurile Sibiului, ucigând mii de oameni refugiați în incinta întăriturilor. Orașul nu a fost apărat, deoarece oastea ținutului era plecată
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
la ora fixă, puteam să luăm fișa de la afișierul a telierului și să o mutăm la locul unde se făcea și lua prezența la program. În atelier eram 20 de ucenici, repartizați pe lâng ă un meseriaș de la lăcătușărie, strungărie, fierărie, tâmplărie sau electricitate. Am fost repartizat chiar din prima zi la sectorul de lăcătușerie, la maistrul Floricel, specialist lăcătuș mecanic. Sarcina noastră era să punem la dispoziție sculele din sertar maistrului când avea nevoie de ele, să ține m ordinea
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
cum trebuie să remediez greșeala săvârșită, ca și cum ea nu s-ar fi întâmplat. Apoi, asistat de el, executam chiar eu corect operația nereușită inițial. În cei patru ani destinați învățării meseriei alese trebuia să treci prin toate secțiile: lăcătușărie, strungărie, fierărie, tâmplărie, sculărie, electricitate. După câteva luni de muncă la sculărie, am fost repartizat la tâmplărie, dar m am descurcat foarte greu, în primul rând pentru că eram stângaci din născare , și barda care mi s a dat să cioplesc era și
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
și acționa pe dreapta, în al doilea rând nici nu-mi plăcea această meserie. Maiștrii tâmplari erau nemulțumiți de ceea ce făceam , și, după doar câteva luni, au și scăpat de mine. Și eu de e i. Am fost repartizat la fierărie. În localul fierări ei era o vatră lungă, lungă, astfel o vedeam eu, de 12 și lată de 3 metri, pe care erau instalate 16 vetre de foc cu aer comprimat - șapte făcute pe o parte, șapte focuri pe cealaltă
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
pe care erau instalate 16 vetre de foc cu aer comprimat - șapte făcute pe o parte, șapte focuri pe cealaltă parte și două focuri la capetele vetrei m ari. Din nefericire eram subordonatul direct al maistrului Anghel, șeful atelierului de fierărie. Aici se executau tot felul de piese trebuitoare pentru buna activitate a minelor de cărbune, de menținere a siguranței căilor ferate mici și de întreținere a locomotivelor care funcționau în cadrul societății. Maistrul meu Anghel era un om de statură mijloc
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
secțiile atelierului. Mai aveam doar două săptămâni până să mă transfer la altă secție. Dar la trecerea la o altă secție se cerea dată o probă, în cazul meu era vorba despre forjarea unei piese. În cele trei luni la fierărie, învățasem cum se repară sculele, cum se execută anumite piese, încât, astfel pregătit, am promovat cu succes trecerea la strungărie și de acolo la sectorul electricitate. În cel de-al patrulea an de ucenicie, am revenit la lăcătușărie, tot la
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
care era departe de sat într-un loc unde începe Valea Rece, la moara asta veneau satele Duda, Pătruești, Epureni și de multe ori, cei de pe marginea Hușului, din Corni. Tata meșterea acolo, cu un neamț bătrân, Johan, și la fierărie. Locuința noastră era alcătuită din două odăi și un antreu lung ce se mărginea cu fierăria, în spatele casei un șopron în care, vara, era bucătăria, lângă șopron o salcie mare, nu era gard. În fața casei spre apus se afla clădirea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
satele Duda, Pătruești, Epureni și de multe ori, cei de pe marginea Hușului, din Corni. Tata meșterea acolo, cu un neamț bătrân, Johan, și la fierărie. Locuința noastră era alcătuită din două odăi și un antreu lung ce se mărginea cu fierăria, în spatele casei un șopron în care, vara, era bucătăria, lângă șopron o salcie mare, nu era gard. În fața casei spre apus se afla clădirea morii, pe lângă moară se strecura, prin ierburi și păpuriș, un pârâiaș. Destul de plin și în timpul verii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
apropo de această talancă, pe care dl. Pogor o cumpărase expres... Acestui om de spirit i-a venit în gând... să cumpere o talancă, care să servească de clopoțel la întrunirea Junimii din seara banchetului. Intră la un negustor de fierărie, un evreu, la care se găsesc asemenea obiecte. „Jupâne, îi zise dl. Pogor, te rog să-mi dai o talancă. De oi sau de boi? întrebă evreul. Ba de boi, s-a grăbit dl.Pogor să răspundă”. După lectură, se
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
vorbește mult la telefon o încurajează: "Știi, medicii fac astăzi minuni." Lui Nel nu-i mai plăcea să meargă la școală. Profesoara ei era o femeie bărbătoasă, care mirosea a tutun și ai cărei plămâni fornăiau ca niște foale de fierărie. Copiii, care se cunoșteau toți între ei, o priveau ca pe o străină. Doar o colegă de clasă, Sofia, a vrut să fie prietenă cu ea. Avea o față drăgălașă, dar obezitatea îi dădea un aer bleg, lipsit de inteligență
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
pentru alți pictori, către diverse maniere și stiluri. Cred că după perfecțiunea pe care o etalează Velázquez în tablourile sale, nu putea urma decât experimentul. Văd Las Meninas, cu superbul autoportret al pictorului, Adorația magilor, Christos crucificat, Mercur și Argus, Fierăria lui Vulcan, Triumful lui Bachus, Predarea orașului Breda, Torcătoarele etc. Un perfect joc al luminilor și al umbrelor. Nuanțe de culoare: rozul palid al rochiei cu care e îmbrăcată micuța infantă Margarita, părul ei auriu... Galeria de portrete semnate de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
clădire cu o familie de evrei, veniți din nordul Moldovei; cei doi bătrâni, dl și dna Ostfeld (numele lor se regăsește în Drumul la zidă, și cele două fete ale lor, Lica, mică, urâtă, nemăritată, casieriță la un magazin de fierărie, și sora ei, șefă de cadre la Institutul de cultură fizică - șefii de cadre în anii cincizeci erau personajele cheie ale regimului! -, măritată cu Segall, căpitan de miliție la prefectură. Erau două generații distincte: bătrânii, molcomi ovrei din Dărăbani, mărunți
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]