523 matches
-
casă, infirmiera și, atît cît rolul îi oferă, Marius Gâlea în Guard. Farmecul îi lipsește lui Marie (Gabriela Butuc) și nebunia cinică Doctorului (Viorel Păunescu) de la felul în care spun textul. Mai departe este, de multe ori, la nivelul de figurație atitudinea lor. Nu trebuie însă omis efortul pe care l-au făcut avînd în vedere că n-au mai lucrat de mult, că exercițiul contează, iar în acest spectacol e nevoie de o anumită stare la care actorii contribuie din
Sala tronului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15179_a_16504]
-
atâtea somații adresate adâncurilor firii, profunzimilor universului, unei sacralități abia întrezărite, unei lumini difuze ce nu se arată niciodată pe deplin. Peisajul transilvan, istoria, tăcerea, absența, înserarea, modulările unui timp mitic, acestea sunt toposurile predilecte ale poetului, acele elemente ale figurației lirice care îi conturează un relief propriu, într-o rostire elegiacă, ce-și interzice tonalitatea retorică, amplitudinea timbrului, asumându-și, în schimb, modulația reținută, dicțiunea solemnă și o poetică a elipsei, prin care nerostitul dobândește o pondere și o valoare
Melancolii în palimpsest by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4747_a_6072]
-
istoric episodic. În perspectiva mileniilor următoare, s-ar putea ca religia creștină, ca și celelalte, să dispară sau să se modifice... Faptul că marele istoric latin nu a comentat în nici un fel activitatea lui Isus, reducându-l la o simplă figurație a epocii, te poate îndreptăți să pui ipoteza unei pieiri sau transformări radicale a ceea ce azi domină lumea civilizată ca explicație și mod de viață caracteristic lumii moderne. Duhul Evangheliei, atât de subiectiv și de patetic, ar fi înlocuit de
Note 1954 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15274_a_16599]
-
Guadalquivirului, lîngă locurile unde s-a petrecut nașterea Împăratului, marchează o reușită și un nivel în arta bronzului, de care puțini contemporani ar fi capabili în Europa. Nudul eroic, scump anticilor, ne răsare în față, inuzabil și franc, printr-o figurație ca aceea îndrăznită de Gorduz; dar, în mîinile sculptorului nostru, idealul clasic și-a dobîndit forța de a purta cu sine, de a înălța emblematic, semnele unei barbare vehemențe. Precum lupoaica în care șuieră furtuni iscate din străfund de milenii
Gorduz - „Deasupra celor trei dimensiuni“ by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/6233_a_7558]
-
mai curente. Sosit să- mi dea binețe, cîntînd molcom, prietenul Ion Brad îmi aducea o colindă de pe Tîrnave, ce părea să scuture peste viitorul nostru boabe de grîu harnic adunate, un zvon agrest deloc întîmplător. Îngeri cu plugul nu ocolesc figurația genuină din zicerile populare, fără a fi numaidecît artificiu livresc, de invenție gîndiristă. Așa cum orațiile de Anul Nou scot la lumină un filon hesiodic, de Lucrări și Zile, solidar, de milenii, cu însăși cadența stabilă a vieții, colindele aduc, în
Colindăm… colindăm… colindăm… by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/2901_a_4226]
-
dezamăgit (există o singură excepție, care are rostul ei). Titlul cărții, care în românește poate fi înșelător, se justifică perfect în felul acesta: Portretele lui Fidelman nu sînt doar portretele pe care el, ca artist, încearcă să le picteze, ci figurații ale sale, reprezentări ale identității lui. Cartea e construită, așadar, ca un colaj de situatii-imagini, toate prezentînd un Fidelman care, de fapt, nu presupune cu adevarat variațiuni, ci reluări ale aceluiași prototip. Dacă ne închipuim acest român că echivalent al
Autoportret de unul singur by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17703_a_19028]
-
omul obișnuit, sumă de calități și defecte, patimi și slăbiciuni, îndoieli și angoase. Oricine se poate așadar proiecta sau regăsi în paginile acestui roman. Fiindcă pe peron nu este El, eroul exemplar ieșit din seria biologică. Pe peron suntem noi. Figurația atât de săracă, scenografia esențializată la maximum devin, din posibile impedimente, atuuri ale cărții. Diluarea până la dispariție a "specificului" realist (un anumit peisaj dintr-o anumită regiune a unei țări aflate pe un meridian geografic, într-un moment istoric dat
Gară pentru doi by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9492_a_10817]
-
un abandon ce nu vestește nimica bun, ca să nu spunem că anunță apropiata, inevitabila catastrofă - a rupe pactul cu absurdul, ce condamnare la a nu mai înțelege nimic din ceea ce prin preajmă se petrece și unde, fie și numai în figurație - ești pe schemă. În oarecare scurgere la capitolul ludic, urmăream cu poftă în recenta carte a lui Iordan Chimet (Cele două Europe, cele două Românii, edit. "Noul Orfeu", Buc., 2004) filmul viselor lui Mihail Sebastian, în anii săi de spaime
Printre coșmaruri by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12149_a_13474]
-
pas cu pas. Numai că aceasta nu dispare, semnalîndu-se mereu în transparența textului. Mai mult, implicîndu-se activ în elaborarea dublurilor ce se doresc mistificatoare, la treapta expresiei. Locația favorită a autorului pare a fi barul, în mediul căruia se intersectează figurația feminină, stimulentul bahic, vorba în doi peri: „blonda de la bar vrea să facă cinste/ și spune: «o skol la toată lumea!»./ hăbăuc, te privesc./ cu blonda de banc e clar cu tine încă n-o scot la capăt,/ și cînd te
Procesarea lirică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3326_a_4651]
-
la emisiunea "Sinteza Zilei" unde au vorbit despre cazul lui Mircea Băsescu. "Eu nu am văzut această povestea cu Mircea Băsescu ca pe o avalanșă, ci ca pe un film în care până acum am fost spectator, iar acum fac figurație și deja mă atinge. Sunt un umil cetățean al acestei țări și mă doare sufletul când văd ceea ce văd. Mă îneacă nedreptatea, iar acum lucrurile sunt atât de grave încât mă întreb, dacă în filmul nostru, va mai rămâne cineva
Carmen Tănase: Eu și Cristina Țopescu am luat bătaie de la jandarmi by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/47174_a_48499]
-
ca acest spectacol cu Hamlet să însemne mai mult în timp, prin educarea gustului pentru teatru, decît prin virtuțile sale de la premieră. Spectatorul mai mult sau mai puțin cîrcotaș observă ruperile de ritm, caracterul pompos al costumelor, dezordinea provocată de figurație, eforturile unor mari sau buni actori de a suplini, prin procedee, înțelegerea dată de trăire. Relația cu Hamlet este relevantă pentru Polonius (Ion Pavlescu) și cuplul format din Rosenkrantz (Răzvan Vasilescu) și Guildenstern (Cornel Scripcaru). Ei joacă în același timp
Forma și limitele vremii by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/16932_a_18257]
-
fi atît de bine camuflate, iar implicarea subiectivă atît de patetic mărturisită, pictura Ioanei Bătrânu s-ar putea citi, fără nici un fel de exces, și în cel mai limpede cod postmodern. Pentru că pictorul, în cazul ei, consemnează figurativ pe măsură ce recuperează figurația, descrie formele asumîndu-și convenția lor culturală, invocă lumea cu deplina conștiință a preexistenței sale în istoria artei. Și nu întîmplător, în cîteva lucrări privitorul este trimis explicit către pictura pompeiană, iar în altele gravitatea meditației plastice se asociază la fel de evident
Ioana Bătrânu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10891_a_12216]
-
stînjenit de navală atîtor musafiri: Nu știu, o fi fost prea obosit sau nedeprins cu atîta lume, poate prea stîngaci pentru firea să izolată - după cîte îmi amintesc însă, n-a vorbit aproape deloc. Stă în scaunul său, într-o figurație acceptată spre a ne face plăcere, dar toată înfățișarea lui vorbea continuu și deschis în mărturisirea tăcerii, a ceva chinuit și poate a dorinței de a nu se fi găsit între noi". Profesorul Murnu - om de lume și care într-
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18145_a_19470]
-
este deopotrivă una metafizică și morală. Prin acestea, adîncindu-și privirile în natura și în viața formelor, pictorul trece, într-un alt nivel al reprezentărilor sale, la coagularea unor semne care cad cumva, mai mult aluziv decît explicit, sub incidența unei figurații incipiente. Din plasma originară, din acea erupție cromatică, fără istorie și egală cu sine, se desprind greoi, ca smulse din pămîntul însuși, atributele unor imagini pe care memoria noastră ar fi tentată să le recunoască, suprapunîndu-le, spre identificare, unor amprente
Dansul spectrelor by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10994_a_12319]
-
francez, care înseamnă cel ce merge sau mergător, MARCHEUR, -euse. Cuvînt folosit de Balzac într-un roman, la pluralul feminin, LES MARCHEUSES. Expresie dată în teatrul clasic actrițelor care apar doar pe scenă, în mers, fără a vorbi, făcând numai figurație, - figurantele, cum ar veni. La noi, altădată, astfel erau numite actrițele jucând roluri clasice de umplutură, - curți regale, grupuri din înalta societate, femei bine, cu dosarul așa și-așa; dușmance de clasă, dar care nu zic nimic, nu pot, n-
Marșeuza by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9356_a_10681]
-
e parcă prea stingher în rolul Paulie, personajului său lipsindu-i plasma fierbinte ce l-ar fi tăcut pe deplin convingător. Mihaela Trofimov, Elena Andron, Cornel Cimpoae, Valentin Terente, Emilian Oprea, în multiple roluri fără vorbe, demonstrează că noțiunea de "figurație specială" își schimbă semnificația atunci când alăturările de chipuri, trupuri, gesturi și mișcări sunt lucrate cu migală, în intenția de a institui sensuri.
Debut pe o scenă românească by Mircea Morariu () [Corola-journal/Journalistic/14577_a_15902]
-
de post, când îi vine sângerarea! - Iapă ecologistă sau taur... râse doctorița în palme și se apropie fericită de Filofteia Năsturel, întânzindu-i trei ștergare, dintre cele ce trebuiau date de pomană mortului..." (pp. 334-335). Apetența autorului pentru regimul grotesc al figurației nu mai trebuie subliniată. În scena la care am asistat, și în altele, se remarcă însă și un gust dubios pentru stridență gratuită, pentru exces de pastă, alterând verosimilitatea decupajului realist, ca și eficiența simbolică a narațiunii. Numele personajelor sunt
Cod roșu by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7452_a_8777]
-
nou privirea pe fereastră. Urcam cu greu dealul Șimnicului, pe lângă releele televiziunii. Motorul mașinii gemea. De sus, am privit Înapoi, spre vale. Orașul părea un mic platou. Dincolo de el, țara, marele platou! Pe el, În acel moment, istoria, o penibilă figurație. În rest...! Sus, și noi și șoferul am răsuflat ușurați. Nu mai fuseserăm nevoiți să coborâm din mașină și iar să ne jucăm În picioare, la o nouă urcare. Când mi-am reamintit de vacarmul, pe care Îl lăsasem În
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
punctuație. Servind, cu alte cuvinte, gramatica poeziei, nu poezia însăși. Citatele, prea înalte pentru a mai fi și expresive, nu făceau decât să pregătească, parcă, o concluzie ce se va revela abia mai târziu. De data aceasta, în siajul aceleiași figurații contrastive, lectura unei pilde reușește să amorseze (și aproape să detoneze) poemul. În întreaga lui frumusețe: „Un frate, după ce s-a lepădat de lume/ împărțind averea săracilor,/ a venit la avva Antonie, iar acesta i-a spus:/ «Dacă vrei să
Sistematica poeziei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5180_a_6505]
-
nou privirea pe fereastră. Urcam cu greu dealul Șimnicului, pe lângă releele televiziunii. Motorul mașinii gemea. De sus, am privit Înapoi, spre vale. Orașul părea un mic platou. Dincolo de el, țara, marele platou! Pe el, În acel moment, istoria, o penibilă figurație. În rest...! Sus, și noi și șoferul am răsuflat ușurați. Nu mai fuseserăm nevoiți să coborâm din mașină și iar să ne jucăm În picioare, la o nouă urcare. Când mi-am reamintit de vacarmul, pe care Îl lăsasem În
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
pe un șantier, ca să cunoască viața mai bine și să nu mai umble cu „parabole titoiste”. Și a lucrat un an la Sovrom Petrol, colaborând și la ziarul local: Făclia Moineștiului. Rău nu i-a priit, că a făcut și figurație pentru filmul Erupția. Ceea ce i-a prilejuit tovarășului Radu Mercea o remarcă plină de... modestie despre activitatea sa de Mecena orășenesc: „Unde pune Radu Mercea mâna pune și Dumnezeu mila”. Făcea astfel încă o dată dovada marelui său „curaj”, pronunțând „în
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
cei doi,/Drepturile rațiunii sunt puse toate în dorințele lor,/ Și cine trebuie să guverneze, ori mama sa, ori tatăl său/Ori spiritul, ori corpul, forma sau materia. 30 Rezultatul este 68,004566. 31 Un sonet mă trimite să fac figurație; n-am văzut în viața mea o așa situație... 32 Paisprezece versuri zic că e sonet; dintr-una într-alta merg cele trei înainte. Am gândit să nu fie rimă. 33 Conform DEX, Asonanață s. f. 1. rimă imperfectă sprijinită
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
de originara latină. Ar da, dacă i-ar sta-n putere, declară (Adevărata tradiție, op. cit.), un premiu, chiar unul literar!, pentru Dicționarul latin-român de G. Guțu. Al. George acordă o largă, variabilă, dar și imprecisă, accepție stilului, și atinge superficial figurația retorică. Rareori îi ies din condei numele unor tropi, precum, la Fănuș Neagu, „volburoase metafore” (op. cit., p. 78). Ei, tropii, sunt lăsați pesemne în seama școlii, a criticii noastre universitare, osândită, nu fără o anumită, chiar substanțială, doză de dreptate
(De)limitări ale scrisului lui Alexandru George by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/3366_a_4691]
-
nouă apariție. “Cheia Visurilor” nr. 1 aduce un sunet continuu, ca și când din el s-ar naște celelalte sunete, care formează apoi spații sonore. Nr. 2 se inspiră din muzica populară: pianul preparat amintește de țambal, iar flautul, prin figurațiile de sorginte folclorică, dezvoltă un dans, ce devine din ce în ce mai rapid. În contrast, apare nr. 3, cu sunetele lungi, contemplative, ale flautului. La sfârșitul acestei piese este remarcabilă „chiuitura”. În piesa nr. 4 se simte prezența doinei. Sintetizatorul își face discret
Cheia visurilor? ? CD cu lucr?ri ale Violetei Dinescu by Ana SZIL?GYI () [Corola-journal/Journalistic/83126_a_84451]
-
imobile. Piesa are la bază un singur sunet cu rezonanța sa. Unisonului și armonicelor se datorează „minunea” anunțată în titlu. Se aude pentru ultima dată nr. 1 din „Cheia visurilor” pe un ton mai decis. În nr. 9, pianul aduce figurații, care par a veni din lumea impresionistă. Avem de-a face cu o multitudine de gesturi, ce se succed pe rând. În nr. 10, se aud șoapte, iar la sfârșit se deslușește textul „Nun träume ich nachts vom Fliegen” - „Acum
Cheia visurilor? ? CD cu lucr?ri ale Violetei Dinescu by Ana SZIL?GYI () [Corola-journal/Journalistic/83126_a_84451]