916 matches
-
de la cultura ca stare la cultura ca acțiune), iar pe de altă parte prin metaforă (de la cultivarea pământului la cea a spiritului), imitând în acest context modelul latinesc cultura, latina clasică fiind cea care a instituit folosirea cuvântului cu sens figurat"8. Sensul figurat al termenului de cultură este consacrat în secolul al XVIII-lea, un rol important având și definirea lui în ediția din 1718 a Dicționarului Academiei Franceze, unde se vorbește despre "cultura artelor", "cultura literelor" și "cultura științelor
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
stare la cultura ca acțiune), iar pe de altă parte prin metaforă (de la cultivarea pământului la cea a spiritului), imitând în acest context modelul latinesc cultura, latina clasică fiind cea care a instituit folosirea cuvântului cu sens figurat"8. Sensul figurat al termenului de cultură este consacrat în secolul al XVIII-lea, un rol important având și definirea lui în ediția din 1718 a Dicționarului Academiei Franceze, unde se vorbește despre "cultura artelor", "cultura literelor" și "cultura științelor". Iluminismul va contribui
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
Sarcinile criticii literare, Fenomenologia imaginii, Finalitatea artei. Susținător al realismului socialist, el este unul dintre cei care politizează în grad maxim literatura și - cum s-a spus - „literaturizează politicul” (M. Nițescu) prin apropierea sloganului de un limbaj cât mai literar, figurat și parabolizat. Nefast exponent al dogmatismului proletcultist, îl consideră pe Eminescu un tip de intelectual reacționar și nu va ezita să îl declare superior pe D. Th. Neculuță sau să îl elogieze pe Sorin Toma când acesta îl va denigra
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290590_a_291919]
-
în mod special. Absolutizând durerea, scriitorul îi recunoștea aceeași putere de dominație asupra vieții omului pe care i-o atribuia și Leopardi. Desacralizarea conceptului de moarte introdus de Quasimodo în fluxul ciclic al existenței duce la folosirea cuvântului cu sensul figurat, mai putin copleșitor, de dispariție: simt cum altă iubire în moarte se preface. Dimpotrivă, pentru Leopardi ea constituie un scop ultim și un prag ce putea fi trecut într-o singură direcție. În vreme ce Eros și Thanatos sunt pentru romantic două
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
70. Emil Manu se oprește și asupra poeziei publicate în Albatros în încercarea de a evidenția ce anume o deosebește, în mod fundamental, de creațiile apărute în alte reviste ale timpului, nota definitorie fiind exprimarea noțiunii de libertate în mod figurat. Astfel "accente protestatare" descoperă Emil Manu în poeziile lui Dimitrie Stelaru, Cântec din neguri sau chiar în "madrigalul negru" dedicat Oliviei. Trimiterile la Geo Dumitrescu sunt iarăși bulversante: Aici au apărut câteva din cele mai insolite versuri ale lui Geo
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
la semnificațiile textului literar. Greșelile cele mai frecvente sunt din aceeași categorie: - ortografie și ortoepie atât a cuvintelor noi cât și a celor uzuale - folosirea necorespunzătoare sau omiterea semnelor de punctuație - folosirea unei topici greșite, specifice limbajului mimico-gestual - necunoașterea sensului figurat al cuvintelor Concluzii De corectitudinea și expresivitatea limbajului depinde în foarte mare măsură posibilitatea copilului de a-și exprima gândurile și ideile, puterea de comunicare a sentimentelor. Rezultatele cele mai bune în structurarea limbajului se obțin prin folosirea unor conținuturi
Aspecte privind formarea ?i evaluarea competen?elor de lectur? ale elevului deficient de auz by Gabriela Chirte? [Corola-publishinghouse/Science/83999_a_85324]
-
așa cum se întîmplă în cazul poeziei, ci prin conținuturi, prin semnificați, care devin specifici fiecărui sistem de gîndire și trebuie să-și păstreze caracterul relevant și în traducere. Ca atare, deși termenii filozofici nu se bazează pe conotație (pe folosirea figurată), ei realizează semnificarea fără referent material (care să facă posibilă exemplificarea) și, de aceea, există o dificultate de principiu în reconstrucția conținutului în textul rezultat din traducere. Totuși, se impune constatarea că, în general, curentele și sistemele filozofice de mare
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
iar al doilea de „obținerea anumitor lucruri care se produc din abundență”. În Slovar Ruskavo iazîka, S.I.Ozegov, Moscova, 1963, se arată că „potențialul este o mărime fizică care caracterizează energia, Încordarea a ceva Într-un punct” și, În sens figurat „gradul de forță Într-o anumită direcție, totalitatea mijloacelor necesare pentru ceva. Exemplu: resurse pentru purtarea unui război sau potențialul de a purta război”: resursele sunt a) „rezerve, izvoare de ceva. Exemplu: resursele nesecate ale țării noastre” (n.n.ale fostei
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
animalele, încarnare literală a primelor cuvinte emise de Adam, sunt cuvintele acesteia", comentează Marianne Besseyre 35, care nu uită să atragă atenția asupra faptului că trebuie făcută permanent o distincție între animalul real și animalul-semn, între sensul propriu și cel figurat: primul nu are mare greutate, cel din urmă este cel care participă efectiv și decisiv la alcătuirea unei realități moralizatoare mult mai autentice pentru creștinul medieval decât cea searbădă, lipsită de sens, pe care i-ar fi putut-o oferi
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Fericitului) Augustin. În partea a treia a tratatului său, marele teolog menționează, printre altele, și "utilitatea cunoașterii științelor, artelor și instituțiilor" pentru a interpreta corect textul scripturilor. Cunoașterea naturii ocupă, în acest capitol, prim-planul: "Necunoașterea realităților face ca expresiile figurate să devină obscure atunci când nu cunoaștem caracteristicile ființelor, pietrelor, plantelor sau ale altor lucruri care sunt puse în Scripturi foarte adesea pentru motive simbolice"45. Sigur, este de discutat ce însemna, pentru acea epocă, a cunoaște natura, ce înțelegea Augustin
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
abilitățile de comunicare deoarece permite exprimarea experiențelor, înțelegerea celor spuse, dezvoltarea atitudinii de ascultare etc.; - dezvoltă abilitatea de a folosi tot felul de structuri lingvistice în manieră flexibilă precum: omonime, sinonime, antonime, formele de singular și plural, sensul propriu și figurat, similitudini și deosebiri, prepoziții, conjuncții, locuțiuni, interogații etc.; Linda Hagood, profesor de educație specială la TSBVI Outreach Texas, în lucrarea cu titlul “Conversația fără limbaj: Cum să construim interacțiuni de calitate la copiii cu surdo-cecitate“ este de părere că pentru
Modalit??i de stimulare a abilit??ilor conversative la copiii deficien?i de auz by L?cr?mioara Ursache [Corola-publishinghouse/Science/83958_a_85283]
-
frazeologice" sunt parțial motivate, sensul lor fiind privit ca o dezvoltare metaforică a unui sens originar neutru (ex.: en. to blow off steam); în fine, "combinațiile frazeologice" au o componentă utilizată în sens literal, în timp ce cealaltă este folosită cu sens figurat (ex.: en. to meet [+Fig] the demand [-Fig]). Clasificarea lui Vinogradov a fost chestionată de către N.N. Amosova, care, deși a acceptat existența unei diferențe de grad între "fuziunile frazeologice" și "uniunile frazeologice", a preferat să le reunească pe ambele sub
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
de la Tartu. Ceea ce aduce nou tandemul Dobrovol'skij-Piirainen în raport cu acestea este o fundamentare pe baze cognitiviste a cercetării, manifestată prin recursul la teoria modelelor cognitive (TCM) și la teoria metaforei conceptuale (CMT). A rezultat de aici o "teorie a limbajului figurat convențional" (Conventional Figurative Language Theory/CFLT), pe care cei doi cercetători au expus-o într-o serie de lucrări publicate în ultimul deceniu 48, descriind-o ca pe o doctrină "fundamentată cognitiv, deschisă către ideile relevante ale abordării filologice a
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Conventional Figurative Language Theory/CFLT), pe care cei doi cercetători au expus-o într-o serie de lucrări publicate în ultimul deceniu 48, descriind-o ca pe o doctrină "fundamentată cognitiv, deschisă către ideile relevante ale abordării filologice a limbajului figurat și orientată în sens cultural"49. Punctul de plecare al CFLT este indiscutabil de factură cognitivistă: Premisa de bază a acestei teorii - recunosc autorii înșiși - este că, în realitate, componenta imagistică, i.e., o structură conceptuală care mediază între structura lexicală
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
49. Punctul de plecare al CFLT este indiscutabil de factură cognitivistă: Premisa de bază a acestei teorii - recunosc autorii înșiși - este că, în realitate, componenta imagistică, i.e., o structură conceptuală care mediază între structura lexicală și sensul efectiv al unității figurate, e un element relevant în planul conținutului său. Cu alte cuvinte, imaginea mentală care subîntinde sensul efectiv al unei anumite unități figurate convenționale nu este doar un fenomen etimologic, ci și unul cu relevanță sincronică, cel puțin într-o anumită
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
în realitate, componenta imagistică, i.e., o structură conceptuală care mediază între structura lexicală și sensul efectiv al unității figurate, e un element relevant în planul conținutului său. Cu alte cuvinte, imaginea mentală care subîntinde sensul efectiv al unei anumite unități figurate convenționale nu este doar un fenomen etimologic, ci și unul cu relevanță sincronică, cel puțin într-o anumită măsură. Imaginea mentală subiacentă, care este în general un fenomen psihologic individual, posedă anumite elemente care sunt mai mult sau mai puțin
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
unul cu relevanță sincronică, cel puțin într-o anumită măsură. Imaginea mentală subiacentă, care este în general un fenomen psihologic individual, posedă anumite elemente care sunt mai mult sau mai puțin stabile și intersubiective și care lasă urme în sensul figurat lexicalizat al unei UFC [în original: CFU = conventional figurative unit] (i.e., în sensul său efectiv) sau în acele părți ale planului conținutului său care sunt atribuite în mod tradițional pragmaticii. Aceste elemente ale imaginii mentale alcătuiesc componenta imaginativă a UFC
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
cultura japoneză (dar și chineză, am putea adăuga), numărul sacru definitoriu rămâne OPT52. Pe lângă asemenea considerații, care constituie o bază credibilă pentru explorarea specificului diferitelor culturi așa cum se reflectă acesta în CFU-urile fixate în tradiția lor "istorică", teoria limbajului figurat convențional a propus și o clasificare a unităților aferente, construită pe criterii preponderent semantice. Astfel, Dobrovol'skij și Piirainen identifică patru "clase principale" de CFU-uri: (a) "cuvinte figurate"; (b) "expresii idiomatice" (ex.: en. to throw in the towel/ sponge
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
acesta în CFU-urile fixate în tradiția lor "istorică", teoria limbajului figurat convențional a propus și o clasificare a unităților aferente, construită pe criterii preponderent semantice. Astfel, Dobrovol'skij și Piirainen identifică patru "clase principale" de CFU-uri: (a) "cuvinte figurate"; (b) "expresii idiomatice" (ex.: en. to throw in the towel/ sponge), caracterizate prin sens figurat, lipsă de transparență și prin capacitatea de a fi pe de-a-ntregul reinterpretabile sub raport semantic; (c) "colocații figurate" (ex.: en. busy bee), în care
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
și o clasificare a unităților aferente, construită pe criterii preponderent semantice. Astfel, Dobrovol'skij și Piirainen identifică patru "clase principale" de CFU-uri: (a) "cuvinte figurate"; (b) "expresii idiomatice" (ex.: en. to throw in the towel/ sponge), caracterizate prin sens figurat, lipsă de transparență și prin capacitatea de a fi pe de-a-ntregul reinterpretabile sub raport semantic; (c) "colocații figurate" (ex.: en. busy bee), în care, spre deosebire de expresiile idiomatice, doar unul dintre constituenți este reinterpretat; și (d) "proverbe figurate" (ex.: en
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
principale" de CFU-uri: (a) "cuvinte figurate"; (b) "expresii idiomatice" (ex.: en. to throw in the towel/ sponge), caracterizate prin sens figurat, lipsă de transparență și prin capacitatea de a fi pe de-a-ntregul reinterpretabile sub raport semantic; (c) "colocații figurate" (ex.: en. busy bee), în care, spre deosebire de expresiile idiomatice, doar unul dintre constituenți este reinterpretat; și (d) "proverbe figurate" (ex.: en. Every dog has its day), care beneficiază de "autonomie discursivă", cuprind în structura lor semantică un "cuantificator universal" (de
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
prin sens figurat, lipsă de transparență și prin capacitatea de a fi pe de-a-ntregul reinterpretabile sub raport semantic; (c) "colocații figurate" (ex.: en. busy bee), în care, spre deosebire de expresiile idiomatice, doar unul dintre constituenți este reinterpretat; și (d) "proverbe figurate" (ex.: en. Every dog has its day), care beneficiază de "autonomie discursivă", cuprind în structura lor semantică un "cuantificator universal" (de tipul every) și comportă o "forță ilocuționară de "recomandare""53. Din păcate, însă, Dobrovol'skij și Piirainen își limitează
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
sinteză între tradiția frazeologică germană și cea franceză, dar recurge, de asemenea, la aportul generativismului și al pragmaticii. În conformitate cu această concepție eclectică, Gréciano încadrează expresiile idiomatice (EI) în categoria "expresiilor polilexicale", în cadrul căreia distinge trei tipuri principale: (a) expresii polilexicale figurate nefixate: meine poetische Mühle = "moara mea cu poeme" (Robert Schuman); (b) expresii polilexicale fixate non-figurate: aus dem Nichts entstehen = "a țâșni din neant"; și (c) expresii polilexicale fixate și figurate: die erste Geige spielen = "a cânta la (a fi) prima
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
polilexicale", în cadrul căreia distinge trei tipuri principale: (a) expresii polilexicale figurate nefixate: meine poetische Mühle = "moara mea cu poeme" (Robert Schuman); (b) expresii polilexicale fixate non-figurate: aus dem Nichts entstehen = "a țâșni din neant"; și (c) expresii polilexicale fixate și figurate: die erste Geige spielen = "a cânta la (a fi) prima vioară", acestea din urmă fiind singurele EI autentice. Prin urmare, expresia idiomatică e definită de către Gréciano drept un "semn polilexical, mai mult sau mai puțin fixat, din punct de vedere
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Bock zum Gärtner machen = "a face capra grădinar", cu sensul de "a-i atribui cuiva o sarcină pentru care nu este pregătit"); și (c) unități "parțial motivate", în care un element apare cu sens literal, iar altul/celelalte cu sens figurat (germ. einen Streit vom Zaun brechen = "a rupe cearta din gard", cu sensul de "a începe o ceartă")72. Cât privește "colocațiile" (definite drept "îmbinări fixe de cuvinte care relevă doar în mică măsură sau deloc transformări idiomatice ale sensului
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]