940 matches
-
care spune că ceea ce guvernează viața este legea iubirii, lege din care decurge întreaga morală creștină. Pentru că mila față de cel în suferință, fiind de natură instinctuală, scade pe măsură ce omul se îndepărtează pe linie de rudenie față de cei apropiați (familia), iar filantropia este un sentiment mult prea slab ca să acopere iubirea aproapelui, rămâne prin urmare caritatea creștină care trebuie să se regăsească în fiecare dintre cei care se dedică îngrijirii celor bolnavi. Dar cine este medicul? Se întreabă retoric Paulescu. Este omul
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
organizatori ai miliției formate în anul 1830, au deschis speranțele cele mai legitime pentru toți ofițerii care prin a lor activitate și cunoștințe vor dori să contribuzeze la propășirea trupei. El este legat de comuna Hudești atât prin actele de filantropie din timpul vieții sale cât și prin testamentul său autentificat de Tribunalul Dorohoi sub nr.958 din 20 mai 1857, în care prevedea construirea unor biserici și școli pentru satele de pe moșiile sale. în anul 1827 a restaurat biserica din
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
apărută în 1929, intitulată „Șokul traumatic”, lucrare elaborată pentru examenul de docență, specialitatea chirurgie generală. Dr. D. Turnescu (fost intern al spitalelor din Paris) era atunci (la elaborarea lucrării), asistent la Clinica III chirurgicală condusă de prof. Amza Jianu, de la Filantropia. Dr. Turnescu, după o incursiune istorică, definește șocul în modul următor: „O stare de depresiune, a tuturor funcțiilor vitale, un sindrom caracterizat prin următoarea triadă simptomatică: hipotensiune arterială atrăgând după sine accelerarea și slăbirea pulsului, hipotensiune, polipnee; în fine hipoestezia
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
special de profesorul Thoma Ionescu pe lângă care s-a format ca chirurg. Devine asistent și medic secundar la început în Clinica de Urologie apoi la Spitalul Colțea și după aceea în clinica chirurgicală de sub conducerea profesorului Amza Jianu, la Spitalul Filantropia. Din această funcție a preluat conducerea Spitalului de Urgență, pe care, în puținul timp cât a funcționat aici, l-a renovat și înzestrat tehnic. S-a remarcat prin dăruirea și competența sa în îngrijirea bolnavilor. Pe timpul directoratului, dr. C. Enescu
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
ajutor - intervenție care să poată fi executată de „omul de rând” (în condițiile de atunci), până la sosirea, eventual a ambulanței. Fotografie de grup: Profesorul Amza Jianu (X) și o parte din colaboratorii și apropiații săi la Clinica Chirurgicală de la Spitalul Filantropia; Printre aceștia și dr. Theodor Firică (XX), pe atunci conferențiar Dr. C. Enescu (XXX) și dr. D. Turnescu (XXXX). Au fost identificați, primul rând din față, de la stângă la dreapta: Dumitrescu Ghiță, Dan Teodorescu, C. Enescu, Turnescu, Paulian D. Em
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
1889 la Malovăț, Macedonia, absolvent al Liceului român din Bitolia (1908), Petre Topa și-a început studiile universitare la Facultatea de Medicină din București. Externatul, clasificat al treilea, l-a făcut în serviciile de specialitate din trei prestigioase spitale bucureștene: Filantropia, Colentina și Colțea; internatul, reușit întâiul (1913), l-a efectuat de asemenea în servicii conduse de renumite personalități ale timpului: Institutul Maternitatea (Profesor Gheorghiu), Serviciul I chirurgical Spitalul Filantropia (dr. Nanu Gh.), Serviciul chirurgical Spitalul de copii (Prof. I. Bălăcescu
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
a făcut în serviciile de specialitate din trei prestigioase spitale bucureștene: Filantropia, Colentina și Colțea; internatul, reușit întâiul (1913), l-a efectuat de asemenea în servicii conduse de renumite personalități ale timpului: Institutul Maternitatea (Profesor Gheorghiu), Serviciul I chirurgical Spitalul Filantropia (dr. Nanu Gh.), Serviciul chirurgical Spitalul de copii (Prof. I. Bălăcescu), Serviciul II Chirurgical (prof. Anghelescu). Este de observat că aproape toate stagiile ca intern le-a efectuat în servicii de chirurgie adulți sau copii. A fost ales Secretar general
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
chirurgia malformațiilor osoase. Temeinica sa pregătire de specialitate, medicală și chirurgicală a efectuat -o la început, în cadrul stagiilor de externat (1943-1945) și internat (1946-1948)! A lucrat ca extern în cadrul celor cinci stagii pe care le-a efectuat, două de chirurgie (Filantropia și Cantacuzino), unul de ortopedie (Spitalul de ortopedie) și două de clinică medicală (Filantropia și C.F.R. 2). În 1945 și-a început stagiile de internat într-o secție a spitalului Militar și apoi toate celelalte în profiluri chirurgicale: Spitalul Albert
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
la început, în cadrul stagiilor de externat (1943-1945) și internat (1946-1948)! A lucrat ca extern în cadrul celor cinci stagii pe care le-a efectuat, două de chirurgie (Filantropia și Cantacuzino), unul de ortopedie (Spitalul de ortopedie) și două de clinică medicală (Filantropia și C.F.R. 2). În 1945 și-a început stagiile de internat într-o secție a spitalului Militar și apoi toate celelalte în profiluri chirurgicale: Spitalul Albert Thomas, spital bucureștean al Asigurărilor sociale, (1946), serviciul de urologie, Spitalul de Chirurgie Accidente
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
mai 1947), Spitalul de Chirurgie Pulmonară, Spitalul de Copii - serviciul de clinica chirurgicală (1 noiembrie 1947 - 1 mai 1948) stagii în care s-a legat sufletește de ambianța secțiilor de chirurgie pediatrică. Și-a încheiat stagiul de intern, la Spitalul Filantropia, clinica ORL. Că așa au stat lucrurile, o dovedește faptul că, reflectând la stabilitatea sa profesională, a optat pentru chirurgia pediatrică. La 1 februarie 1949 a fost încadrat medic secundar la Spitalul unificat de Copii „Grigore Alexandrescu” și va promova
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
spațioase; era celula aceea operatorie de sus, de unde puteai să vezi operația jos. Operai noaptea urgențe, apendicite acute, hernii strangulate, ulcere perforate, extrem de multe în vremea aceea, hemoragii digestive. Ce problemă era cu transfuzia de sânge, atunci. Trebuia mers la Filantropia unde era un centru de transfuzie; trebuia trimis acolo cineva cu eșantionul de sânge al bolnavului, să se stabilească grupul sanguin și să aducă la noi la spital sângele necesar pentru bolnavul care se opera. Pe dr. Petre Topa nu
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
acel prilej, prof. dr. Daniel Danielopol a rostit o amplă cuvântare, expunând principiile care au stat la baza realizării acestui spital modern. Menționăm că profesorul Daniel Danielopol avea o anumită experiență în acest domeniu; el conducea Clinica medicală de la Spitalul Filantropia și a fost primul director al Spitalului Elias. Pentru bogăția de idei, valoarea documentară deosebită pentru istoria spitalelor bucureștene, redăm pe larg conținutul cuvântării, așa cum a fost ea publicată atunci (România medicală, martie 1939): După expunerea așa de interesantă și
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
Comitetului care, cu o concepțiune de adevărați oameni de știință mi-au permis a-mi alege aproape întreg personalul dintre elevii mei, dintre cei ce mai întâi ca studenți, apoi ca externi, interni și asistenți fac parte din școala de la Filantropia. Spitalul Elias se compune nu numai din serviciul de bolnavi internați, ca multe alte spitale, dar încă dintr-un institut de hidroterapie și electroterapie și dintr-un ambulatoriu dezvoltat pentru consultațiile externe. Avem așadar, trei mari servicii reunite în aceeași
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
restul medicilor pe de altă parte; opțiunea colectivă a fost pentru mutarea temporară a spitalului. În toamna anului 1990 spitalul se muta cu secțiile cu paturi la Spitalul Titan, iar ambulatoriul și o parte din administrație se muta la Spitalul Filantropia - aceasta a însemnat desființarea spitalului ca persoană juridică și includerea secțiilor de chirurgie plastică, arsuri și terapie intensiva în structura Spitalului Titan. Spațiile în care au funcționat aceste secții erau improvizate, incorecte ca și circuite medicale, iar pacienții externați erau
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
desființarea spitalului ca persoană juridică și includerea secțiilor de chirurgie plastică, arsuri și terapie intensiva în structura Spitalului Titan. Spațiile în care au funcționat aceste secții erau improvizate, incorecte ca și circuite medicale, iar pacienții externați erau trimiși la Spitalul Filantropia unde funcționa ambulatoriul, pentru controlul și pansamentele postoperatorii ca și pentru toate documentele medical/administrative; prin rotație medicii spitalului asigurau activitatea în policlinica improvizata la Spitalul Filantropia. În acest răstimp Prof. Dr. Agripa Ionescu a rămas împreună cu Dr. Doina Ionescu
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
improvizate, incorecte ca și circuite medicale, iar pacienții externați erau trimiși la Spitalul Filantropia unde funcționa ambulatoriul, pentru controlul și pansamentele postoperatorii ca și pentru toate documentele medical/administrative; prin rotație medicii spitalului asigurau activitatea în policlinica improvizata la Spitalul Filantropia. În acest răstimp Prof. Dr. Agripa Ionescu a rămas împreună cu Dr. Doina Ionescu în clădirea din Arh. Ion Mincu care a intrat în consolidare - la terminarea consolidării clădirea a fost preluată de SRI și a devenit spitalul acestei instituții (spital
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
se desfășura în condiții improprii, la un spital care nu avea uzanța urgențelor, îngrijirea pacienților cu arsuri -activitate medicală consumatoare de fonduri - era grevata de dependența financiară, autoritățile promiteau un nou spital în clădirea unde funcționase oncologia în curtea Spitalului Filantropia. Pentru început s-au alocat bani de la Ministerul Sănătății (Prof. Dr. Bogdan Marinescu) cu scopul amenajării și consolidării acestei clădiri care era părăsită dar alocările de fonduri au fost sporadice, inconsecvente și în timp proiectul a fost abandonat; clădirea respectivă
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
un flux medical coerent. Tot în această perioadă arhiva medicală și administrativă a spitalului a fost pierdută/deteriorată prin multiple mutări, depozitari inadecvate și prin absenta responsabilității pentru ca activitatea era subordonată la două persoane juridice diferite (Spitalul Titan și Spitalul Filantropia). Motivul pentru care proiectul unui spațiu medical dedicat chirurgiei plastice și arsurilor nu s-a materializat nu este, în primul rând, dificultatea de finanțare a proiectului, ci falsa convingere a autorităților că această patologie, în special arsurile, este o periferie
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
și Arsuri, dispoziția DSMB 110/30.08.1993 și OMS 1000/12.08.1993, își recapătă personalitatea juridică și se mută în actualul sediu din Calea Griviței 218 în locul Spitalului de Obstetrică-ginecologie Steaua care a fost desființat și comasat cu Spitalul Filantropia. În acest moment spitalul avea în structură 100 de paturi. La noul sediu din Calea Griviței 218 s-au mutat și ambulatoriul de specialitate și restul de servicii administrative care funcționaseră la Spitalul Filantropia în perioada 1990-1993. O parte din personalul
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
a fost desființat și comasat cu Spitalul Filantropia. În acest moment spitalul avea în structură 100 de paturi. La noul sediu din Calea Griviței 218 s-au mutat și ambulatoriul de specialitate și restul de servicii administrative care funcționaseră la Spitalul Filantropia în perioada 1990-1993. O parte din personalul medical (asistenta șefă secția arsuri, asistenta șefă de la blocul operator) și Dr. Ion Comnoiu au optat pentru a se întoarce în Arhitect Mincu unde se va înființa ulterior spitalul SRI și unde continua
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
pentru piedicile puse inițiativei private în materie de construcții, dar indică în același timp și faptul că municipalitatea nu putea decât să întârzie, nu să interzică ridicarea unor locuințe ieftine pe teritoriul său. Construirea locuințelor sociale este însoțită, sub masca filantropiei, de intenția de control social, control greu acceptat de către populația zonei. O persoană însărcinată cu supravegherea într-o uzină a fost desemnată să conducă un Centru social. Acest Centru a fost la început o "întreprindere ambițioasă, care viza să ofere
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
jandarm, nici încă providențial. Institutor de societate 44, acesta se obliga să devină igienist. Comuna devenea prestatoare de servicii, dar municipalismul dintre cele două războaie mondiale era deposedat de puterea de redistribuție. În momentul în care, pe de o parte, filantropia nu a mai făcut față gravității situațiilor, iar, pe de altă parte, industriașii nu mai voiau nici ei să finanțeze direct construcția de locuințe muncitorești, problema luării în grijă a serviciilor publice de ameliorare a condițiilor de viață a rămas
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
același timp condiții de salubritate. Nu este vorba de un proces de etatizare, care ar fi fost contrar definiției liberale a statului, ci de organizarea a ceea ce era deja fără să i se modifice finalitatea. Dimpotrivă, această raționalizare a produselor filantropiei eliberează activitatea productivă de un sector de gestiune ale cărui variații și inegalități de aprovizionare dăunează bunului mers al acesteia, după cum despovărează patronatul de imaginea dominatoare ce rezulta din modalitățile paternaliste de implantare. Nu e ca și cum statul ar fi luat
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
a găsit la un sovrom, despre care voi vorbi mai târziu. Aveam să ne descurcăm... Nici nu bănuiam șocul ce avea să urmeze în acea vară a anului 1950. Într-o zi de iunie, către amiază, mă întorceam de la piața Filantropia. Tocmai traversasem Șoseaua Aviatorilor, devenită Bulevardul Stalin, cu plasa cu provizii în mână, când am rămas țintuită pe loc, la capătul străzii, de ceea ce vedeam: în fața casei în care locuiam, toate mobilele noastre stăteau grămadă pe trotuar! Eram pe cale de
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
să se preocupe de problema locuințelor. Abia atunci a început construirea uriașelor cartiere de blocuri împrejurul centrului orașului, care reprezintă una din noile trăsături ale Bucureștiului de astăzi, acei kilometri de blocuri atât de diferite de cartierele populare ale vechii Filantropii. În anii ’50, valul de evacuări, de mutări forțate, care a permis regimului să poată controla societatea și viața fiecărui cetățean, urmând acaparării proprietății imobiliare de către stat, a avut drept cadru locuințele vechi, unde oamenii locuiau în clipa naționalizării proprietății
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]