10,713 matches
-
europeni care aderă la mișcări teocratice foarte violente precum ISIS. Neutralitatea procedurală Una din determinațiile prezumate că necesare unui stat liberal este neutralitatea sa18. Potrivit acestei determinații, un stat liberal "nu trebuie să favorizeze vreuna dintre concepțiile morale, religioase ori filosofice ale cetățenilor săi, sau, în termenii folosiți de obicei, vreuna dintre concepțiile lor despre bine"19. Această ficțiune discursiva utilă, devine o piatră de încercare a liberalismului atunci cand ne dam seama că, de fapt, instituirea, consolidarea și prezervarea acestei neutralități
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
fapt, instituirea, consolidarea și prezervarea acestei neutralități, sunt garantate de ieșirea statului din zona neutralității prin selectarea și încurajarea anumitor moduri de a gândi binele public. Nu întâmplător, Rorty va discredita presupoziția ontologica a neutralității liberalismului, pornind de la himerica "neutralitate filosofica". Rawls insistase că o astfel de neutralitate trebuie acceptată doar din rațiuni "politice", nu "metafizice"20. Rorty a continuat acest tip de demers, sugerând că singura neutralitate pe care o avem la îndemână este cea de tip procedural 21, pe
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
putem ajusta amplificând limitele imaginației noastre sociale. Presupusa neutralitate este substituita cu un ansamblu de separații pragmatice (nu distincții ontologice), instituite în vederea obținerii unor efecte. Rorty nu menționează explicit acest lucru, insă contestarea insistența pe care o face presupoziției neutralității filosofice mă determina să susțin că ținta să era, de fapt, presupoziția ontologica a neutralității în spațiul public. Presupoziția "neutralității", ne dă de înțeles autorul invocat, nu este altceva decât un alt personaj din recuzita retoricii metafizicii (alături de "fundament"22, "natură
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
o cauză pe care o putem operaționaliza prin purificarea acelei culturi de reziduurile retorice care au fost folositoare cândva. Revenind la presupoziția neutralității, exemplare sunt cateva pagini din Contingenta, ironie și solidaritate, pagini în care anunța "aceasta renegare a neutralității filosofice în interesul liberalismului politic"26. Presupoziția neutralității este fundamentală pentru activitatea de argumentare cu validitate absolută a metafizicianului, deoarece, de fiecare data cand ajungea într-un impas, acesta ieșea din încurcătură prin crearea unui teren neutru, de la înălțimea căruia putea
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
nesus-tenabilă. Iar, în măsura în care gânditorii promit un astfel de fundament, dar el se dovedeste ulterior a fi relativ la un anumit moment istoric, înseamnă că, poate, este ceva în neregulă cu cultura liberală. Din acest motiv, Rorty renunța la ideea de fundament filosofic infailibil apt să legitimeze o societate liberală și crede că mult mai eficientă este o altă strategie. Astfel, o cultură care renunță la reflexul de a căuta fundamente metafizice "ar privi justificarea unei societăți liberale doar ca o chestiune de
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
pentru a nu fi prins într-un paradox al autoreferențialității, Rorty ne avertizează că nici macar el nu vorbește de pe o poziție neutră și că chiar "când spun că neutralitatea nu e un deziderat, eu nu spun această dintr-o perspectivă filosofica neutră"29. Pe de altă parte, susține Rorty, "filosofia nu poate fi neutră în chestiuni politice de această magnitudine"30. Nouă retorica a liberalismului, cea pe care o propune Rorty, este una care renunță la ideea unei posibil "zid argumentativ
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
2007-2013 . 1 Gianni Vattimo, Sfârșitul modernității, traducere de Ștefania Mincu, Editura Pontica, Constantă, 1993, p. 54, "Epoca sfârșitului metafizicii, așa cum o profetizează Hegel, cum Nietzsche o trăiește și cum Heidegger o înregistrează". 2 Rorty, Richard, Pragmatism și filozofie post-nietzscheană, Eseuri filosofice, vol. 2, traducere de Mihaela Căbulea, Editura Univers, București, 2000, p. 205, nota 22, "...e posibil ca ironia fiecărei generații să devină metafizica generației următoare. Metafizica este, ca să spunem așa, ironie devenită publică și plata, lichefiere înghețată, ce furnizează un
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
este, ca să spunem așa, ironie devenită publică și plata, lichefiere înghețată, ce furnizează un nou fundal pe care se înscriu noi figuri de stil. Din perspectiva mea, încercarea de a-l transforma pe Derrida într-un descoperitor al unor "adevăruri filosofice" este o banalizare prematură a ironiei lui Derrida. Cred că s-ar cuveni că el să fie păstrat fluid încă o vreme înainte de a fi criogenat (așa cum, eventual, trebuie să fie ) într-un set de concepții filosofice că oricare altul
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
al unor "adevăruri filosofice" este o banalizare prematură a ironiei lui Derrida. Cred că s-ar cuveni că el să fie păstrat fluid încă o vreme înainte de a fi criogenat (așa cum, eventual, trebuie să fie ) într-un set de concepții filosofice că oricare altul, adecvat pentru un rezumat doxografic". 3 Richard Rorty, Contingenta, ironie și solidaritate, traducere de Corina Sorana Stefanov, Editura ALL, București, 1998, p. 95, " Punctul meu de vedere este bine adaptat unei politici liberale". 4 Richard Rorty, Contingenta
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
secole de triumf al ideilor Luminismului, ideile de "raționalitate" și de "natura umana" pe care secolul al optsprezecelea le-a luat drept bune. Ei au tras concluzia că liberalismul este acum fălit din punct de vedere intelectual, privat de fundamente filosofice și că societatea liberală este falita din punct de vedere moral, privată de liantul social. Această inferența a fost o greșeală". 15 Richard Rorty, Contingenta, ironie și solidaritate, p. 153, "Așa cum a spus-o Orwell, " Perspectivele democratice par să sfârșească
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
2013, pp. 133-154. 19 Steven Wall, George Klosko, "Introduction", în Perfecționism and Neutrality: Essays în Liberal Theory, 1, traducere Eugen Huzum, studiul citat, pp. 134-135. 20 Eugen Huzum, Neutralismul liberal, p. 136. 21 Richard Rorty, Obiectivitate, relativism și adevăr, Eseuri filosofice, vol. 1, traducere de Mihaela Căbulea, Editura Univers, București, 2000, pp. 358-359. În eseul Despre etnocentrism: o replică lui Clifford Geertz, din volumul menționat, el distinge - în ceea ce privește sarcinile morale ale unei democrații liberale - între două specii de agenți care au
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
Teorii și ideologii politice, Editura Institutul European, Iași, 2013. Rorty, Richard, Contingency, Irony, and Solidarity, Cambridge University Press, Cambridge, 1989 (Contingenta, ironie și solidaritate, traducere de Corina Sorana Stefanov, Editura ALL, București, 1998). Rorty, Richard, Obiectivitate, relativism și adevăr, Eseuri filosofice, vol. 1, traducere de Mihaela Căbulea, Editura Univers, București, 2000. Rorty, Richard, Pragmatism și filozofie post-nietzscheană, Eseuri filosofice, vol. 2, traducere de Mihaela Căbulea, Editura Univers, București, 2000. Vattimo, Gianni, Sfârșitul modernității, traducere de Ștefania Mincu, Editura Pontica, Constantă, 1993
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
Cambridge, 1989 (Contingenta, ironie și solidaritate, traducere de Corina Sorana Stefanov, Editura ALL, București, 1998). Rorty, Richard, Obiectivitate, relativism și adevăr, Eseuri filosofice, vol. 1, traducere de Mihaela Căbulea, Editura Univers, București, 2000. Rorty, Richard, Pragmatism și filozofie post-nietzscheană, Eseuri filosofice, vol. 2, traducere de Mihaela Căbulea, Editura Univers, București, 2000. Vattimo, Gianni, Sfârșitul modernității, traducere de Ștefania Mincu, Editura Pontica, Constantă, 1993. Zakaria, Fareed, Viitorul libertății. Democrație neliberală în Statele Unite ale Americii și în lume, traducere de Doris Mironescu, Editura
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
a temei, tratarea substanței ei în maniera diacronica, apoi selectarea unor zone de analiză transversala, pentru a încheia cu un sumar bibliografic cuprinzător și relevant. Astfel, pentru oricine vrea să știe ce înseamnă utopia, cum a evoluat genul literar și filosofic și ce consecințe sociale a generat - de la nivelul imaginarului la cel al practicilor politice -, volumul de față este mai mult decat necesar. Ce pot spune despre această carte unui prezumtiv cititor pentru a i-o recomandă? Lucrarea este structurată din
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
scrisul devine o obligație morală față de semeni. Jürgen Habermas este recunoscut pe plan internațional ca unul dintre cei mai importanți filosofi implicați în soluționarea problemelor teoretice și practice cu care se confruntă societatea contemporană. Tot astfel, Andrei Marga, prin opera filosofică de primă mărime și prin acțiunile de reformare a instituțiilor autohtone, este considerat corespondentul său în spațiul românesc. Nu este deci întâmplătoare apariția monografiei semnate de Andrei Marga, Filosofia lui Habermas (Editura Polirom, Colecția "Collegium", Iași, 2006, pp. 518). De
Vigilența gândirii by Ana Pantea () [Corola-journal/Journalistic/10550_a_11875]
-
mai apoi, intelectualilor dornici să cunoască cele mai reprezentative dezbateri teoretice ce s-au purtat în perioada postbelică; în cele din urmă, lectura ar fi utilă celor implicați în sfera publică, pentru a se raporta la cele mai puternice viziuni filosofice care călăuzesc luarea deciziilor în țările occidentale. Pe de o parte, monografia scrisă de Andrei Marga este o expunere clară și cuprinzătoare, fără rest, a unei teorii de maximă complexitate asupra societății. Căci, așa cum afirmă teoreticianul român, "pentru un filosof
Vigilența gândirii by Ana Pantea () [Corola-journal/Journalistic/10550_a_11875]
-
științifice" (p. 421). Capitolele dedicate de A. Marga filosofiei dreptului și celei politice, domenii atât de slab reprezentate în spațiul românesc, sunt, de asemenea, de o importanță hotărâtoare pentru comprehensiunea corectă a democrației și a statului de drept. Unele volume filosofice au destinul tragic de a rămâne exerciții intelectuale gratuite, frumoase utopii peste care se așterne praful de bibliotecă. Masivul tratat de filosofie contemporană scris de Andrei Marga va avea, cu siguranță, un traseu opus. Filosofia lui Habermas oferă cadrul teoretic
Vigilența gândirii by Ana Pantea () [Corola-journal/Journalistic/10550_a_11875]
-
egal cu sine indiferent dacă pictează pentru sala de expoziție sau pentru spațiul amplu al unei catedrale, pictorul român trăiește încă - și va continua să trăiască astfel pînă în momentul coliziunii sale cu postmodernitatea - într-o subtilă și spectaculoasă schizoidie filosofică, estetică și stilistică. Pentru sala de expoziții el lucrează la fel de liber, de imprevizibil și, la rigoare, mînat de aceleași elanuri insurgente ca și cel occidental, dar o dată pus în fața unui program eclezial, în fața unei provocări a sacralității, el rememorează subit
"Te făcuși vornic, mișele" by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10545_a_11870]
-
frunză/ Să storc marea din bobul de nisip/Să fac din ființă mea o zburătoare cu chip (...)/Degeaba vrei să perfecționezi lucrurile și chiar pe tine/...” (poemul „La infinit”). Despre „Ființă”, oricum ai da-o, fie științific, fie metafizic, fie filosofic, în general (chiar și în abordarea materialist dialectica), greu de vorbit! În istoria gândirii omenirii, doar doi înțelepți s-au încumetat să rostească, nu întâmplător, cuvantul și să spună câte ceva despre el. Primul, Parmenide născut la Elea, la începutul secolului
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
medic șef la Sibiu. Din motive politice (era descendent dintr-o familie de baroni înnobilați), s-a refugiat în Germania, unde a profesat ca medic primar și docent, până în 1985. Pensionat, se dedică? cu verva scrierii epice (române) medicinale și filosofice, studii și istorie. A fost rezident o vreme la Laguna Hils. Victor baron de Coroianu a scris opera să de vârf în California și în Germania. Pentru numeroasele lucrări știin tifice, în 1994 a fost ales ca profesor onorific al
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
incitative sunt asemenea subiecte, ele, totuși, nu au produs o mutație considerabilă a valorilor. Sau a identităților. O privire asupra dimensiunii estetice relevă faptul că marile opere clasice sunt cele ce tind cu adevarat spre perfectarea formei discursive și aprofundarea filosofica a înțelesurilor, ele nefiind interesate cu adevarat de acel efect imediat și superficial asupra receptorului pe care il întâlnim la multe din operele recente. M-a convins din nou de acest adevăr recentă lucrare a unuia dintre adevărații enciclopediști români
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
parte din planul Creației) și din ideile lui Giordano Bruno (mersul geniului, dincolo de orice sistem ontologic, în antilume). Acesta preva lează ideea definirii geniului că intelect în permanent zbor spre eliberarea metafizica. Aș spune că, în fapt, e un pseudo-dialog filosofic, conceput în 33 de strofe, un apendice mesianic voit, o poartă spre zariștea gândirii nemărginite, absolute. Pregătit să dezlege parte din dedesubturile dramei axiologiei lumii, a creației, întrebările lui Hyperion: „Prin care neștiut păcat De boală morții sufăr?” sau/și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
concretului (Manuscris găsit într-un buzunar și alte povestiri); Ion Dugăeșescu - Complexul Dinicu Golescu (Prin America); Dan Grigorescu - O carte savanta (Românul american al sec. XX); Javier Mariás - orașul englez ca pretext literar (Românul Oxfordului); Toma Pavel - Preocupări transfrontaliere (Povestiri filosofice); Scriitori români în enciclopedii americane (Constatări și opinii)) și IV. Bloc notes (Despre cărți americane; Dorul imitației; Pământul dintre oceane; Temporar, locuind la Chicago și World Book despre România). Prima serie se deschide cu cunoscutul critic literar american, Harold Bloom
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Uite acest cuvânt al omului nou, de tip brandist", brandingromania.com). Lipsesc - deocamdată? - diminutivele. Oricum, elanul derivativ nu poate fi stăvilit - și nu e lipsit de pitoresc și inventivitate. Mai supărătoare mi se par asocierile greoaie, formulele pretențioase, cu aluzii filosofice, de tipul "Rebranding-ul de sine" (iqads.ro).
"Branduiala" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10600_a_11925]
-
pentru conclusiv și oclusiv - care se scriu acum concluziv și ocluziv, ca și concluzie și ocluziune (ortografii care erau deja impuse) - și pentru filozof (cu întreaga familie lexicală: filozofie, filozofic etc.) - la care se recomandă grafia cu s: filosof (filosofie, filosofic), acceptându-se ca variantă literară și cea cu z. Au rămas neschimbate - adică scrise (și pronunțate, conform normei) cu s - cuvintele disertație, disident, desinență (fr. dissertation, dissident - dar désinence, cu șzț). De fapt, acestea sînt frecvent pronunțate cu z; diferența
Concluziv by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10621_a_11946]