6,294 matches
-
pe bună dreptate ca cea mai frumoasă legendă din sudul Olteniei, din ținutul Romanaților. Este foarte interesant și ba chiar ceva neobișnuit să lecturezi întrebările și răspunsurile dlui Nicu Vintilă Sigibida, director fondator, ce descriu cu multă finitate și capacitate filozofică fenomenele despre: „cine este Domnul de Rouă? De ce Domnul de Rouă? Pentru ce „Domnul de Rouă? Domnul de Rouă - basm, legendă, mit sau poveste? De ce legenda Domnului de Rouă este cantonată pe teritoriul județului Romanați?” În cele din urmă, fiind
„Domnul de Rouă” – o nouă revistă în cultura naţională română [Corola-blog/BlogPost/93133_a_94425]
-
Poyet, Helene Richol, Marie-Thérèse Richol-Müller, Woodie Roehmer, Roland Sabatier, Jean-Louis Sarthou, Frédéric Studeny, Dany Tayarda. Coordonatorul proiectului la CNDB este cercetătorul și criticul de artă Igor Mocanu. Despre Isidore Isou Isidore Isou este fondatorul lettrismului, un curent artistic, ideologic și filozofic lansat la finele anilor ’40 la Paris, ca reacție critică la adresa dadaismului, suprarealismului și a celui de-al Doilea Război Mondial. Artistul s-a născut pe 29 ianuarie 1925 la Botoșani. La începutul anilor ’40, Isidore Isou și-a petrecut
ISIDORE ISOU – PERFORMANCE de LORÉ LIXENBERG și FRÉDÉRIC ACQUAVIVA [Corola-blog/BlogPost/93256_a_94548]
-
politică, științe. Teoriile lui Isou au determinat către finele anilor ’60 apariția altor curente radicale, precum Situaționismul internațional, prin influența exercitată asupra unor autori precum Guy Debord sau Gil J. Wolman. Despre lettrism Lettrismul este un curent artistic, ideologic și filozofic lansat de Isidore Isou la finele anilor ’40 la Paris. Lettrismul continuă și critică dadaismul și suprarealismul și își ia ca unitate de bază litera, eliberată de constrângerile cuvântului și sensului. Inițial curentul și-a propus o poezie fonetică, ulterior
ISIDORE ISOU – PERFORMANCE de LORÉ LIXENBERG și FRÉDÉRIC ACQUAVIVA [Corola-blog/BlogPost/93256_a_94548]
-
vom pierde cândva în anonimatul veșniciei: „Albit de-aritmice coșmaruri,/ inventezi universuri paralele/ în care te înscăunezi/ cu focul încrederii/ sau abdici/ înainte de a deveni/ un zero absolut” (Ofrandă). Incertitudinea destinului și enigma sfârșitului care ne înghite sunt metaforice concluzii filozofice topite în versuri de răscolitoare vibrație: „Nu știe nimeni/ când ne vom opri/ și ne vom așterne sălaș/ vremelnic/ pentru vreme de iarnă./ Nici ninsorile ne le știe nimeni./ Vin când vor... (Ninsoarea care nu mai vine). Delimitând corpul fizic
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93258_a_94550]
-
oferind măsura sa ca instrument al sorții. Noul său discipol îi profesează gnoza dînd cu banul pentru a împărți dreptatea, - așa cum o face Anton Chigurh din No Country for Old men ( 2007) al fraților Coen, chirurgical, aseptic, implacabil, cu sistem filozofic - și enunțînd o altă frază memorabilă: "Singura moralitate într-o lume crudă e șansa." Chiar și numai cu aceste două enunțuri nu ne mai aflăm deloc în confortabilul desen animat (de cele mai bune intenții) cu Superman sau un Spiderman
Ordinul cavalerului negru by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8220_a_9545]
-
prozodiei scriitoricești. De aceea, a-i cere unui filozof să aibă talent aduce cu un afront personal cu neputință de reparat, un afront tot atît de lipsit de delicatețe ca gestul de a-i cere unui filolog să aibă cultură filozofică. Tocmai de aceea fiecare alege calea cea mai bună pentru a-și ascunde lacunele: unii își camuflează neputința literară în spatele jargonului din lemn funerar antic, iar literații își ascund incultura filozofică după paravanul improvizațiilor livrești. Cei care însă vor fi
Surîsul centaurului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8257_a_9582]
-
de a-i cere unui filolog să aibă cultură filozofică. Tocmai de aceea fiecare alege calea cea mai bună pentru a-și ascunde lacunele: unii își camuflează neputința literară în spatele jargonului din lemn funerar antic, iar literații își ascund incultura filozofică după paravanul improvizațiilor livrești. Cei care însă vor fi capabili de îmbinarea celor două însușiri vor fi autorii viitorului. Potrivit lui Ciprian Vălcan, soluția stă în "realizarea unei alianțe fără prejudecăți între filozofie și literatură, în așa fel încît virtuților filozofiei
Surîsul centaurului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8257_a_9582]
-
neantului, că în joc e o meditație asupra rostului vieții lor și asupra adevărului." (p. 20) Cuvintele sună pline de avînt, dar au un ușor ecou bombastic. Căci oricît de fermecătoare ar fi expresia estetică la care pot ajunge ideile filozofice, sursa lor nu e de găsit în literatură, ci în gîndire, iar astăzi gîndirea liberă e sistematic blocată de presiunea mediatică a ideologiei dominante. Aproape că îți vine să spui că ultimul lucru care se dorește astăzi e spunerea adevărului
Surîsul centaurului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8257_a_9582]
-
o turnantă pentru fostul lagăr socialist. Ea este și un domeniu în sine, cu totul nou, în care atâția cercetători și-ar putea aplica și verifica teoriile, cu metodologiile, instrumentarul și obiectivele lor specifice. Elemente și aspecte istorice, sociologice, psihologice, filozofice, etnice ori antropologice, culturale în sens larg ori strict artistice se degajă - cu condiția să vrei - din lectura atentă a celor două epoci separate de o revoluție. Iar rezultatele acestui demers pot fi sistematizate și expuse în toată libertatea, plasate
Iluzii pierdute by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8308_a_9633]
-
istoricii literari, exegeții care optează pentru o lectură "în profit, o lectură activă care să intelectualizeze, să culturalizeze Ťobiectulť". Ei analizează un text "cărunt" (!) în chei de lectură proprii altor domenii; și deplasează astfel cursorul interpretării dinspre artistic înspre psihologic, filozofic, mitic-religios, istoric, științific, etnofolcloric... Din această perspectivă văzând "permanențele" literaturii (și nu doar ale celei autohtone), acestea nu pot fi date decât cu ghilimele, istoricizate și resemnificate prin alte grile. Valorile expresivității ar fi însă echivalate cu valorile artistice de către
Iluzii pierdute by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8308_a_9633]
-
e perfectibilă. Ne aflăm în fața unei teorii care, intuitiv vorbind, este ininteligibilă, dar care și-a dovedit eficiența în practică: mare parte din tehnica pe care o folosim azi este construită pe baza legilor mecanicii cuantice. Una din temele curat filozofice pe care Heisenberg o atinge e cea reprezentată de teoria cîmpului. Pentru fizician, cîmpul este matricea originară a întregii realități, unica pînză freatică din care ies la suprafață toate gurile de apă din lume. E precum un sol germinativ din
Simetria cea binecuvîntată by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8304_a_9629]
-
și-a văzut întreaga familie asasinată de naziști înainte de a emigra la vîrsta de 18 ani în Franța, de unde a continuat să vagabondeze spiritual între Atena, Ierusalim și Roma, în încercarea de a realiza o sinteză între iudaism și occidentul filozofic, o filozofie a moralei și adevărului nomad, bazată pe transcenderea egoismului ontologic în raporturile cu "ceilalți". Lui Mozart, Nietzsche, Cannetti, peregrinările le-au fost dictate de temperament (mobilitate, neliniște interioară) dar și de detalii biografice legate în bună măsură de
Peregrini și peregrinări by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/8316_a_9641]
-
de Laurențiu Beldean ( căruia i-aș recomandă mai multă concizie în conducerea discursului muzical) se pot percepe 1) fie că meditație în sens lamartian, ce ține mai degrabă de sensibilitate decât de rațiune, 2) fie meditații - reflecții asupra unui gând filozofic. The Epic Pyramid op.106 - pentru flaut(e), percuție și pian, de Liviu Dănceanu pune în lumina trei surse sonore eterogene, cu amintiri și reverențe la timpuri trecute - Bach, Mozart, Messiaen - cu scurte refrene de vals și motive de cântec
Meridian, la Conservator by Veturia DIMOFTACHE () [Corola-journal/Journalistic/83408_a_84733]
-
uita la același secol prin alt ochean, acela care dezvăluie mișcarea ideilor în fizică, în biologie ori în tehnologiile informatice, ai vedea că s-a cîștigat ceva de o măreție fără egal, ceva atît de revoluționar încît puterea gîndului integrator, filozofic, n-a mai stat la originea noilor revelații, ci stă încă în așteptararea unificării lor într-un fel de judecată de apoi, care va dezvălui abia la urmă ceea ce altădată era învăluit de la bun început." "Ceaslovul" lui Rilke În numărul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8436_a_9761]
-
scoase pe bandă rulantă. E ca și cum ar folosi hîrtie creponată pentru a imita mirosul florilor de cîmp. În schimb, eseistul Eliade e fascinant. Agresiv, abrupt și mereu întors spre sine, are tonul drastic al misionarilor. Un elan formidabil de cruciat filozofic căruia exagerările i se potrivesc de minune, ca într-o afinitate grație căreia nemăsura sub semnul căreia își trăiește tinerețea cheamă, drept contraparte compensatorie, greutatea hiperbolică a unor idei uriașe. În plus, Eliade umblă fără mască și e scandalos de
Feminizarea democratică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8461_a_9786]
-
este de preferat Don Quijote, cu toată bufoneria lui involuntară. De pericolul feminizării societății, care e totuna cu democratizarea ei - o boală ale cărei simptome Eliade le vede în morga socială, în menajarea propriilor slăbiciuni, în spiritul de divertisment, în bagatela filozofică și în gazetăria facilă, în snobismul artistic și în cultul confortului -, de acest pericol nu se poate scăpa decît practicînd ascetismul spiritual: ascuțirea lăuntrică, intensitatea, necruțarea de sine, predilecția pentru experiențele aspre. Celor care nu au puterea de a suporta
Feminizarea democratică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8461_a_9786]
-
ta dezordonată, există un moment al tăcerii și-al încremenirii într-o efigie de care nu erai conștient. Autoscriptura reprezentată de redactarea testamentului e, simultan, o ușurare și-o piatră de mormânt. Dar oricât umor ai avea, oricâtă detașare, oricâtă filozofică înțelepciune ai fi dobândit, nu poți să nu constați un lucru: că formula non-ființei e reprezentată, finalmente, de masca banală a unui contabil fără scrupule. Impasibil și implacabil, el te obligă să decontezi diferența dintre ceea ai primit și ceea ce
V-ați făcut testamentul? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8507_a_9832]
-
emigrant. Debutul va urma nu după mult timp și va fi spectaculos: "Primul roman al fostului postulant apare în 1922 la editorul care-l și folosea ca funcționar la serviciul de expediții, Fasquelle. Intitulat Le Gigantesque, romanul este o parabolă filozofică a scurgerii timpului, așa cum se reflectă, în existența milenară a unui Sequoia gigantica, doborât în cele din urmă de o forță superioară: un trăsnet îl face să ia foc și-l ucide. Romanul a fost primit cu un interes relativ
Les faux monnayeurs by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8529_a_9854]
-
realitate ar fi un amator de filozofie, el rămîne o ființă profund egoistă: își urmărește interesul cu încăpățînare. Asta înseamnă că nu e dispus să facă lucruri inutile. Iar dacă sunt atîția oameni care pot da unei lucrări de speculație filozofică o întrebuințare personală, înseamnă că acolo, în actul lecturii, se petrece ceva folositor. Ca să aflăm care este acest folos, cartea lui Jean-Luc Marion e cît se poate de nimerită. Ea este un excelent material de studiu, căci întrunește două condiții
Liturghia filozofică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8528_a_9853]
-
lua parte la un ritual de pe urma căruia se încarcă cu o stare de spirit. El este spectatorul unei scenografii filologice al cărei principal rost este acela de a-i hrăni nevoia de mister. Tocmai de aceea cele mai bune cărți filozofice sunt suficient de obscure ca, prin chiar echivocul premeditat al expresiilor folosite, să sugereze o enigmă ce urmează să fie dezlegată în paginile lor. Amănuntul că volumul se încheie fără ca autorul să rezolve vreo enigmă nu are importanță: important este
Liturghia filozofică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8528_a_9853]
-
sugerînd existența unor misterii divine, dar niște misterii la care nu poți ajunge decît așa, pe calea abstracțiunilor, etalarea aceasta iscă o reverberație fantasmatică ce merge mînă în mînă cu credința propriu-zisă. Ce înseamnă asta? Un lucru foarte simplu: jargonul filozofic are o funcție liturgică, credința cititorului hrănindu-se din concepte cu aceeași ardoare cu care un mirean, bătînd mătănii în timpul slujbei, se reculege cu evlavie. Că cititorul de filozofie este prea rafinat ca să se mulțumească cu mirosul de tămîie cădelnițat
Liturghia filozofică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8528_a_9853]
-
ansamblului. Artista a propus patru lucrări scrise pe afișele timpului cu majustule, deoarece semnătura maeștrilor compozitori - Sigismund Toduță, Corneliu Cezar, Miriam Marbé, Cornelia Tăutu - semnifica și permanența succesului în repertoriul primei jumătăți de veac. Clasicitatea valahă a lui Toduță, romantismul filozofic al sensibilului Corneliu Cezar, mitologia folclorică a lui Miriam Marbé, pulsul inimii jocului românesc al Corneliei Tăutu și-au regăsit existența în trăirea împreună cu tinerii muzicieni receptivi la temperamentul, talentul și sufletul Veronicăi Bojescu. Și noi, cei de altă dată
Madrigal Recital eveniment by Grigore CONSTANTINESCU () [Corola-journal/Journalistic/84003_a_85328]
-
nișă aristocratică. Dar să revin la tensiunea inițială care ia naștere din confruntarea punctelor de vedere ale celor doi poli ai grupului: Andrei Pleșu și Gabriel Liiceanu. Tensiunea provine din ciocnirea a două paradigme de gîndire - cea teologică și cea filozofică: una căutînd în marile texte ale tradiției confirmări ale intuițiilor proprii, alta cerînd dovezi ferme în sprijinul oricărei afirmații cu miză metafizică. Una hrănindu-se din temele comune marilor religii, cealaltă însuflețită de rigoarea jargonului, de spiritul critic și de
În jurul lui Guénon by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8415_a_9740]
-
transfigurarea la care ajunge nu ascunde primul impuls pornit din sensație și stârnit din contemplarea îndelungată a Naturii. De aceea rămân operele sale fragede ca o prezență și impunătoare ca o lege cosmică. Lenin spune într’unul din caietele lui filozofice „Dela contemplația vie la gândirea abstractă și dela ea la practică - iată calea dialectică a cunoașterii adevărului, a cunoașterii realității obiective”. Acest drum este acelaș și pentru știință și pentru artă. Deosebirea este mijlocul de exprimare. În artă este imaginea
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
poezie și simfonie, simbolică și irepetabilă, a fost pusă în valoare încă o dată prin execuția dedicată a corului, a orchestrei, a tenorului Marian Someșan, a cărui voce caldă și strălucitoare (în același timp) a umanizat mesajul ultimativ al poeziei, interogația filozofică din sferele reci. Cu Jocuri I de Sabin Păutza (în debutul părții a doua a concertului) ne- am reîntors în timp (1976), redescoperind o altă opțiune stilistică a anilor 70 - de valorificare orchestral- componistică a citatului folcloric românesc. Cu toate că ne
Crea?ia simfonic? a compozitorilor ie?eni la Filarmonica de Stat ?Moldova? by Laura VASILIU () [Corola-journal/Journalistic/84237_a_85562]