421 matches
-
jos. în timpul procedurilor își pierduse partea de jos și își sfâșiase partea de sus a pijamalelor ei limonii, așa că în zorii zilei nu mai semăna aproape deloc cu gospodina obsedată de pe Parkview Avenue, nr. 34, ci mai degrabă cu o finalistă la categoria grea a campionatului feminin de lupte în noroi. Pe lângă asta, mai îi era și teribil de frig și se bucură când soarele se ridică pe cer, aducând cu el promisiunea unei zile fierbinți de vară. Acum nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
naivitate, orice elan de bucurie și orice voluptate naturală. Este ceva pervers și infinit decăzut în a avea conștiința morții. Toată poezia naivă a vieții, toate seducțiile și farmecele ei apar vide de orice conținut, precum vide apar toate proiectările finaliste și iluziile teologice ale omului. A avea conștiința unei îndelungi agonii este a desprinde experiența individuală dintr-un cadru naiv și din integrarea ei naturală, pentru a-i demasca nulitatea și insignifianța, este a ataca înseși rădăcinile iraționale ale vieții
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
viziune, istoria poate să aibă o finalitate și fără imanența unui logos. Mesianismul rusesc a împrumutat de la Hegel doar patosul și monumentalul viziunii istorice, fără să accepte raționalismul dialecticii sale. Este de altfel caracteristică tuturor marilor mesianisme viziunea dinamică și finalistă fără perspectiva raționalistă. Anomaliile Rusiei sânt pe plan incomparabil mai redus, ale noastre. La noi însă, numai după război și îndeosebi în ultimii ani problema menirii României, adică a obligației supreme și ultime față de esența ei, a devenit arzătoare. Un
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
Câștigătoarea din acest an a fost echipa Grupului Școlar “Aurel Vlaicu” din Cluj Napoca, care a trecut, într-o finală frumoasă și disputată, de surpriza competiției, formația Liceului Teoretic “Tata Oancea” din Bocșa cu scorul de 5-3. Interesant e faptul că finalistele se mai întâlniseră și în faza grupelor, atunci când liceenii din Bocșa câștigaseră cu 2-1. Lăudabil a fost și fair-play-ul echipelor, arbitrii băcăuani Cristian Sava și Emil Voicu neavând practic nicio problemă în afara unor faze obișnuite de joc. Iată și lotul
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
Campionatelor Europene de la Barcelona. Bianca a reușit o aruncare de 71,62 metri, a doua ca valoare a carierei, cu care s-a clasat pe locul 4. Trebuie menționat faptul că atleta băcăuană a fost de departe cea mai tânără finalistă a probei de aruncarea ciocanului. La câteva ore după încheierea finalei, Bianca Perie a oferit o scurtă declarație site-ului Bacăul Sportiv: Și cel de-al doilea atlet băcăuan prezent la “europenele” de la Barcelona a avut o comportare meritorie. Semifondistul
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
în 1925 („Romanul“, în Cuvîntul liber, seria II, anul II, nr. 8, 21 februarie 1925). Autorul - care a asimilat „experiența” dadaistă, urmuziană și suprarealistă - citează exemplul „celui mai scurt roman” (Literatura de Léon Pierre Quint), pentru a extrage următoarea concluzie finalistă: „Vechiul gen al romanului suie treapta ultimelor lui metamorfoze și tinde, printr-un rafinament suprem, la dispariție. Romanul deci s-a transformat pentru a redeveni ceea ce a fost: poezie, în care fiecare frază are valoare de vers. Epopeea de odinioară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
ea acum, OK? Nu se poate să vorbești serios. Bineînțeles că vorbesc serios. Miranda a angajat‑o pe Cara când era la Marbella, anul trecut. Bona dinainte tocmai demisionase și ea m‑a pus să le trimit pe cele trei finaliste acolo ca să poată găsi imediat pe cineva. Întreab‑o, OK? Sigur, am murmurat. Și mulțumesc. Numai faptul că vorbisem despre masajele acelea și Îmi trezise pofta, așa că m‑am hotărât să mă programez și eu la unul. Nu exista nici o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
și împăratului Hsien Feng. Fann Sora cea Mare îmi zice că Hsien Feng va alege șapte soții oficiale și că va fi liber să „acorde fericirea“ oricăror doamne sau slujnice din Orașul Interzis. După ce vor fi alese soțiile oficiale, restul finalistelor vor fi păstrate și vor locui în Orașul Interzis. S-ar putea ca ele să nu aibă niciodată ocazia de a se culca cu Majestatea Sa, dar vor avea asigurată pe viață o sumă anuală de tael-i. Suma acordată e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
obiectivul cercetării. 4. Să aibă caracter generalizant, adică să reprezinte un “original categorial” -nu individual-, o clasă de obiecte sau fenomene care îi permite ca valoarea lui explicativă să devină maximă. Modelele trebuie să fie de esență informațională, integrate și finaliste, permițând desprinderea și formularea dependențelor logice dintre trecutul, prezentul și viitorul sistemului original. O formă cu valențe cognitive deosebite a modelării cibernetice o constituie simularea pe computer, pe baza unor programe elaborate inductiv sau deductiv. Acest procedeu are marile avantaje
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI CU APLICAŢII ÎN ATLETISM NOTE DE CURS – STUDII DE MASTERAT by Ababei Cătălina () [Corola-publishinghouse/Science/278_a_505]
-
lui clar definite nu constituie așadar deloc o manifestare supranaturală Este vorba despre un fenomen natural, deoarece el este imanent naturii umane, imanent întregii naturi sub forma intenționalității misterioase evolutive a naturii. Introducerea unor noțiuni ca elan evolutiv și intenționalitate finalistă misterioasă a naturii nu este deloc obscură sau ocultă. Dimpotrivă, ocultismul constă în a vrea să explicăm cu ajutorul noțiunilor metafizice (Spirit absolut sau Materie absolută) fenomenele existente: spirit și materie, psihic și lume, și inter-reacțiile dintre ele. În termeni psihologici
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
faptul că în deliberarea motivantă sînt incluse toate problemele esențiale și toate enigmele vieții, în special problema valorilor. Prin studierea acestora se va descoperi că natura nu este un mecanism, ci o ființă vie pătrunsă absolut firesc de o intenționalitate finalistă evolutiv, care se manifestă violent la nivel uman sub forma intențiilor multiple individual motivante. Ce altceva putem spune dacă nu că întreaga natură (sintagmă care nu are alt sens decît acela de ansamblu al tuturor fenomenelor naturale, cu excepția unei materii
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
Grigore Moisil, într-un studiu de filosofie a științei, socotește că finalitatea are "un înțeles pur de dependență de natură cauzală, răsturnată în timp, scopul fiind prin natura sa posterior mijlocului. Cu această nomenclatură orice fenomen determinat admite o explicație finalistă"144. Diferența dintre cauzalitate și finalitate este activată prin conceptul determinismului prin finalitate, așa cum el este utilizat în personalismul energetic. Astfel, potrivit structurii sale formale, întâi putem gândi o negare a valabilității nelimitate a cauzalității (a cauzei eficiente), finalitatea (cauza
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
realitate primordială. De aici "completarea energetismului cu personalismul". Apoi imposibilitatea de a aplica stricta legătură cauzală la explicarea fenomenelor sufletești și sociale. De aici motivația introducerii determinismului prin finalitate.261 De asemenea, Petre Vaida apreciază că C. Rădulescu-Motru opune "doctrina finalistă" a personalismului energetic, "mecanicismului energetist" din doctrina lui W. Ostwald.262 Problema adoptării energetismului de către C. Rădulescu-Motru și relațiile sistemului său filosofic cu acesta trebuie să fie formulată, desigur, în termenii în care C. Rădulescu-Motru însuși o face. Dar referirea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
mai socoti imposibilitatea sa fizică, imposibilitate care exclude a priori ipoteza adoptată"277. Lumea este Unu, socotește și W. Ostwald, nu pentru că are o origine unică, însă, ci pentru că evoluează într-o singură direcție, către un "ideal central". Ideea evoluției finaliste întregește monismul a posteriori, devenit "doctrină a imperativului energetic". Care este poziția termenului energie în acest tablou? Energia rămâne, desigur, realitatea unică, distribuită însă lucrurilor aflate în ordinea nedesăvârșită a imperativului energetic, într-o lume imperfectă, dar care evoluează spre
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
determinat prin formele pe care ea le capătă în natură, fără a miza cumva pe ideea unei energii în sine; fără a miza, cumva, chiar la nivelul unei reconstrucții a lumii care "gândește" începutul acesteia, reconstruindu-l. Ordinea imperativului energetic, finalistă în esența sa, resemnifică toate componentele universului uman, însă tot în sistemul de referință energetist, nu în altul. De fapt, totul este privit nu direct prin noțiunea energiei, ci prin imperativul energetic, nu prin ceea-ce-este, ci prin ceea-ce-trebuie-să-fie. Astfel, viitorul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
energetiste, implicit a explicației de tip energetist. Monismul este luat de C. Rădulescu-Motru tot în două înțelesuri (ca și de W. Ostwald). Există un monism pentru care unificarea fenomenelor (a celor psihice cu cele fizice) este posibilă printr-o evoluție finalistă desfășurată potrivit unui plan transcendent (prin "corpul Alfa", Dumnezeu). Acest monism nu este acceptat de C. Rădulescu-Motru pentru că existența corpului Alfa (Dumnezeu) nu poate fi explicată prin recursul la metodele "obiective", acestea din urmă reprezentând o intervenție necesară în modelul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Kant on Self-Consciousness, în "The Philosophical Review", Vol. 108, No. 3, Jul. 1999. 83 Iată structura acestei dovezi, așa cum o prezinta Kant: 1) "în lume se găsesc pretutindeni semne evidente ale unei orânduiri după un scop determinat"; 2) "această orânduire finalistă este complet străină lucrurilor și aparține numai contingent acestora"; 3) "există deci o cauză sublimă și înțeleaptă (sau mai multe) care trebuie să fie cauza lumii, nu numai ca natură atotputernică, acționând orbește prin fecunditatea ei, ci ca inteligență, acționând
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
instrumentelor didactice și impunerea sa ca mijloc livresc dominant de educare în anii 1870 reflectă o adâncire a efectului de secularizare a literaturii didactice românești. Manualele de istorie și geografie păstrează dualitatea asimetrică din perioada precedentă, inversându-i însă ierarhia finalistă. După momentul unirii principatelor dunărene din 1859, pe măsura accelerării eforturilor de construcție a statului-națiune unitar român, scopul primordial al educației preia o finalitate identitară. Religia își păstrează un loc de cinste, însă este relegată pe plan secund de discursul
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
românilor] ca popor" (p. 3). 29 Versiunea tipărită în 2007 la Editura Humanitas inversează capitolele 2 și 3, aducând și alte modificări nesemnalate Raportului final inițial. Chiar dacă rămân cosmetizări de detaliu și nu afectează substanța lucrării, acestea subminează totuși retorica "finalistă" pe care Raportul și-o arogă, deloc oportun, încă din titlu. Prezența atributului adjectival "final" relevă intenția de a închide orice dezbatere legitimă asupra naturii regimului comunism. 30 Concluzia "nelegitimității și criminalității" regimului comunist a fost deja avansată de către Sorin
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
unificată a luminii (există, pe de o parte, imaginea luminii ca fenomen corpuscular, și, de cealaltă parte, imaginea luminii ca fenomen ondulatoriu). "Complementaritatea" reprezintă, pentru Bohr, o idee care se aplică tuturor științelor (biologia comportă o viziune mecanicistă și una finalistă), tuturor cunoștințelor și experiențelor umane. Teoria omului și a lumii pe care o propunem este "complementară" în sensul în care ea postulează că: M1 și M2 sunt două descrieri ale lumii care se exclud reciproc dar sunt în mod egal
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
împrejurări și că are două etape distincte, inovația și adoptarea, aceasta din urmă "fiind achiziție, modificare sau înlocuire a unui model lingvistic, a unei posibilități de expresie, este un act exclusiv mental și, prin urmare, nu poate avea decît determinări finaliste"196. În acest mod, inovația, momentul inițial al schimbării, care poate produce sau nu o schimbare lingvistică (uneori rămînînd numai la stadiul de simplă deviere într-o folosire singulară întîmplătoare), are alt statut decît adoptarea și, s-ar putea spune
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Coșeriu precizează că nu se poate admite explicația cauzală de tip naturalist (și, în general, crede el, cauzalitatea de acest tip nu trebuie adusă în discuție în cercetarea limbii), fiindcă în domeniul cultural procesele sînt realizate prin actele intenționale și finaliste 204, dar concede că "finalitatea este un tip de motivație", iar motivația se încadrează în conceptul general de "cauză"205. De aceea, acest lingvist ar dori o concepere nuanțată a cauzei, în manieră aristotelică, cu manifestări și conținuturi diferențiate (cauză
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
voința este și ea o parte a naturii și nu poate avea în principiu altă tendință decît natura însăși, adică realizarea binelui și a frumosului 223. Binele și frumosul sînt însă elemente ale socialului, iar nu ale naturii, încît concepția finalistă dezvoltată cu acest prilej de Philippide nu se poate admite, căci trebuie făcută distincția între teleologic ca sens al voinței și mișcare (evolutivă) ca mod de existență a lumii obiective în general. De aceea, este preferabilă sub acest aspect opinia
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
scrie pe cînd participa la Grupul celor Zece, Edgar Morin insistă asupra ideilor de auto-organizare și de complexitate și propune, în locul paradigmei ce opune natura și cultura, una care leagă evoluția biologică și pe cea culturală. El înlocuiește o logică finalistă cu una a sistemului auto-organizat complex ce prezintă o "aptitudine de a folosi forțele de dezorganizare pentru a-și menține și dezvolta propria organizare, de a folosi variațiile aleatorii și evenimentele perturbatoare pentru a mări diversitatea și complexitatea". Unind specia
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
avea ea; 3) cât de sigură și vastă va fi acea influență, și 4) prin ce mijloace această creațiune artistică lucrează asupra noastră. Gherea, ca fanatic partizan socialist, întoarce aceste metode cu aspect nevinovat investigativ și le dă o mișcare finalistă. Orice artist e cauzat în opera lui de propria sa existență fiziologică, socială, arta nefiind decât o formă mai intensă de viață. Concluzia? Artistul trebuie să fie înrîurit numai de problemele momentului său istoric. A te izola de prezent înseamnă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]