8,208 matches
-
indivizi care în cele din urmă îl înjunghie într-o carieră de la periferia orașului:unul din cei doi îl apucă tocmai atunci de gât, pe când celălalt îi înfipse cuțitul adânc în inimă și îl răsuci acolo de două ori. Moartea, finalitatea firească a procesului, este o execuție de cea mai grotescă speță, o crimă odioasă și paradoxală, în care masinăria criminală, asasinul,nu numai că este absolvit de orice vina ,dar este in continuare aclamat(de la crearea lumii și până astăzi
Franz Kafka: Procesul. Recenzie, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/franz-kafka-procesul-recenzie-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339517_a_340846]
-
planete, de bolovani vagabonzi, de meteoriți și sateliți orbitează în jurul miliardelor de cuptoare de toate mărimile și culorile. În definitiv, ce rost au sorii decât acela de a-și răsfrânge lumina în lamele cuțitelor care amenință pretutindeni în abatorul cosmic? Finalitatea ființei umane e umilitoare, dezonorantă, nu doar pentru om (inculpat), dar mai ales pentru Judecătorul suprem. E inestetic, inelegant să bagi în pământ o ființă a cărei singură vină este aceea de a fi descendentul unui protopărinte căruia odată cu interdicția
Franz Kafka: Procesul. Recenzie, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/franz-kafka-procesul-recenzie-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339517_a_340846]
-
spate/ sunt alții,/ De care ne lovim mergând, /când ranița alături ne-abate.” Soldații sun o masă de răniți care se lovesc, mase de mâini și de picioare anonime, timpul se aneantizează, drumul e lung, istovitor, luptele sunt haotice, fără finalitate, tranșeele sunt gropi ale morții. Poemul „Ideea” este trăirea absolută a realității transcedentale: „Fără durere, fără bucurie, Eu caut în natură pretutindeni ideile.” Sau: „Eu sunt dintre acei Cu ochii halucinați și mistuiți lăuntric, Cu sufletul mărit Căci am văzut
CAMIL PETRESCU-SCRIITORUL CARE A VĂZUT IDEI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1396970610.html [Corola-blog/BlogPost/348513_a_349842]
-
de ușor. Ca de obicei, fata credulă s-a așezat pe nisip, stând în deplină liniște. A mai fost nevoită în trecut să își aștepte demonul, punctualitatea nefiind caracteristica sa forte. Doar că, de această data, așteptarea nu va avea finalitate. Trecuseră ore, poate luni sau poate secole; îngerul cel naiv pierduse noțiunea timpului și, de asemenea...își pierduse și mințile. Stătea întinsă pe suprafața de nisip, privind în gol, continuând să aștepte persoana pentru care și-a călcat onorea în
UN ÎNGER ŞI UN DEMON de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 by http://confluente.ro/corina_lucia_costea_1457412315.html [Corola-blog/BlogPost/369149_a_370478]
-
un joc cu principiile letale din care decurge condiția umană (iubire, incest reprimat, fatalitate, expectativa autolitică a revelației de dincolo, pânda semnelor devitalizante, privirea interioară încremenind, stingerea tandră a auzului după ce văzul, gustul, mirosul, curarizarea își părăsesc, primele, ființa gazdă). Finalitatea acestui joc cu tema morții după care se lasă condus poetul nu este aceea de a epata un cititor emo, nici de a trezi suavitatea filosofică a raționaliștilor pozitiviști; intenția autorului este, dimpotrivă, aceea de a se salva pe sine
UN IMAGINAR ARTISTIC ORIGINAL SEMNAT DE ION CARAGEA de ANGELA FURTUNĂ în ediţia nr. 74 din 15 martie 2011 by http://confluente.ro/Un_imaginar_artistic_original_semnat_de_ion_caragea.html [Corola-blog/BlogPost/345028_a_346357]
-
Fapt este că în majoritatea picturilor inspirate de această legendă, dominante sunt scenele narative. Și decoratorii antici, și pictorii din Renaștere preferă aspectele viguroase de acțiune, desfășurarea dinamică, infuzia de spontaneitate. Artiștii contemporani modifică atmosfera și stilul, sugerând o posibilă finalitate în libertate. Ei strecoară o discretă miză politică și socială, practicând o largă democrație a interpretărilor. Uneori abordarea subiectului, cu trimiteri la actualitate, este temerară și neconvențională. Frumusețea senzuală și estetică, miracolul formelor, texturii și culorilor, uneori sfidarea convențiilor sau
RĂPIREA EUROPEI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1385 din 16 octombrie 2014 by http://confluente.ro/dorel_schor_1413455555.html [Corola-blog/BlogPost/383823_a_385152]
-
-OGLINDA NEVĂZUTĂ, volum de poezii semnat Marian Haiducu- Ed.Destine - 1992 . Este, de fapt, volumul depus, în manuscris, la o cunoscută editură, în anul1971 și retras, 3 ani, mai târziu, după ce fusese cuprins în două planuri editoriale succesive, dar fără finalitatea tipăririi; te înlăturau, în ultimul moment, *prioritățile*. -CÂNTEC DIN VREMEA ECLIPSEI, poezii - Ed.Destine - 1999 -OCHIUL ZIMBRULUI, poezii - Ed.Tempus DR - 2005 -DIVINA MUZICĂ DE URAGAN, poezii - Ed.Tempus DR - 2008 -FAGURI SĂLBATICI, poezii - Ed.SemnE - 2009 -ELEGANȚII ATOMI AI
„ DORESC O ROMÂNIE CU O CULTURĂ COMPETITIVĂ ÎN LUME ” by http://uzp.org.ro/doresc-o-romanie-cu-o-cultura-competitiva-lume/ [Corola-blog/BlogPost/93534_a_94826]
-
Cătălin Dorin scoate la iveală versuri de un romantism peremptoriu, în doi nouă buchete lirice: DECOR CU ILUZII și POEME DE GHEAȚĂ. Nuanțele meditative ale poeziei sale sunt, în acest volum, mai accentuate decât în toate celelalte, poetul căpătând conștiința finalității oricărui lucru, a oricărei ființe, a oricărui sentiment, inclusiv a iubirii. Timpul este văzut precum eternul dușman, care, de fapt, nu trece pentru noi, ci noi trecem prin el, așa după cum bine spunea o antică protază. Acestui timp nemilos, o
FEBRUARIE 2017 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1488735148.html [Corola-blog/BlogPost/370752_a_372081]
-
Dreptății, spre Răsăritul cel de Sus, Care este Domnul nostru Iisus Hristos. Oare nu este cutremurător ceea ce spune un teolog și un slujitor al altarului, care și-a asumat suferința și moartea ca pe o curățire și o înviere (căci finalitatea vieții umane nu este moartea, ci învierea)? Și nu vreau ca cititorul de bună credință să treacă fără atenție peste unele cuvinte rămase de la Părinții Iustin Pârvu și Gheorghe Calciu Dumitreasa, ce se arată a fi adevărate file de Filocalie
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1467965197.html [Corola-blog/BlogPost/341058_a_342387]
-
spre Soarele Dreptății, spre Răsăritul cel de Sus, Care este Iisus Hristos. Oare nu este cutremurător ceea ce spune un teolog și un slujitor al altarului, care și-a asumat suferința și moartea ca pe o curățire și o înviere (căci finalitatea vieții umane nu este moartea, ci învierea)? Și nu vreau ca cittitorul de bună credință să treacă fără atenție peste unele cuvinte rămase de la Părintele Calciu, ce se arată a fi adevărate file de Filocalie și Patristică - și asta pentru că
PĂRINTELE GHEORGHE CALCIU DUMITREASA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_parintele_gheorghe_calciu_dumitreasa_.html [Corola-blog/BlogPost/356277_a_357606]
-
ce izvorăsc din motivația de a crește în plan profesional, cultural, social etc. Orice om normal aspiră întotdeauna la ceva, dorește să dobândească ceva mai bun, mai valoros, ceva ce n-a fost anterior posibil sau accesibil, își proiectează mintal finalități de împlinire în toate planurile vieții sale. Nu există nici o realizare personală care să atingă un nivel superior fără aspirație, fără dorința de împlinire și ajungere acolo unde și-a propus. Imaginează-ți unde ar fi ajuns omenirea în absența
INTRE ASPIRATIE SI MOTIVARE de ILIE MARINESCU în ediţia nr. 305 din 01 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Intre_aspiratie_si_motivare.html [Corola-blog/BlogPost/357316_a_358645]
-
bunului gust?! - Ăăă, vânătoarea este sportul regilor, este un drept și un privilegiu al celor de stirpe... - Poate că a fost sport pe vremea când cei doi, vânătorul și vânatul, aveau șanse egale în luptă. Și atunci avea chiar o finalitate! Carnea vânatului, indiferent dacă acesta era chiar vânătorul, se consuma, asigurând supraviețuirea uneia dintre specii. Avea deci o logică! Dar acum, care ar fi logica acestei barbarii unde voi folosiți mijloace în fața cărora bietele viețuitoare nu au nici o șansă? Sau
VÂNĂTOAREA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1400432417.html [Corola-blog/BlogPost/350528_a_351857]
-
cineva, înțelept, că nu contează atât de mult atingerea scopului cât drumul spre el. Nu am reținut expresia exactă, însă ideea mi s-a părut foarte greșită la început. Păi, lupta în sine e dedicată unui țel! Atingerea lui reprezintă finalitatea consacrării eforturilor mele susținute... Și totuși, când te vezi sus nu mai privești în urmă. Ai o priveliște superbă în față, dar și multe căi pe care abia acum le descoperi. Aici intervine ambiguitatea mea! Cum poți ști pe care
GÂNDURI DE SEARĂ...2 de MIRELA STANCU în ediţia nr. 534 din 17 iunie 2012 by http://confluente.ro/Ganduri_de_seara2_mirela_stancu_1339939699.html [Corola-blog/BlogPost/358324_a_359653]
-
fel ca un oarecare, ce nu avea nevoie nici de studii, și nici de diplome franțuzești de la școli prestigioase... Gândurile sale se îndreptau tot mai des spre Europa, pentru că toate demersurile făcute de el și de Tiberiu Cunia rămăseseră fără finalitate. Așa că, la sfârșit de martie 1955, lasă primăvara canadiană să-și plesnească mugurii în voie și pleacă la New York, unde petrece, ca pe vremuri, alături de Emil Onaca, două zile care, în compania acestuia, făceau cât cel puțin două săptămâni de
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10.html [Corola-blog/BlogPost/355419_a_356748]
-
riscă să le producă la nivelul comunității și indivizilor: a) La nivelul idealului educativ - este necesară trecerea de la adoptarea formală, prin legea învățămîntului, a idealului educativ al modernității, care este cetățeanul, la implementarea reală a acestuia în marile scopuri și finalități ale educației. Cele opt valori fundamentale și, îndeosebi, cele propriu-zis moderne, încă neglijate, trebuie să orienteze acest proces. Aceste valori trebuie să devină procesului educativ la fel de indispensabile ca aerul. b) La nivelul obiectivelor educaționale - se impune deducerea întregului ansamblu al
DESPRE MODERINITATEA ŞI MODERNIZAREA ROMÂNIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_moderinitatea_si_modernizarea_romaniei_.html [Corola-blog/BlogPost/364701_a_366030]
-
tabelului lui Mendeleev”, acoperind în întregime toate „căsuțele”, lăsîndu-le „libere” doar pe cele pe care modernitatea însăși încă nu le-a descoperit. Mai potrivită ar fi, poate metafora arborelui, pentru că surprinde detalierea progresivă ce are loc la nivelul obiectivelor de la finalități către cele operaționale/operaționalizabile. c) La nivelul conținuturilor - sunt necesare operațiuni complexe de completarea a lacunelor, de eliminare a poncifelor, de schimbarea de perspectivă, de reorganizare. Între altele, din perspectiva unei educații interculturale, aș propune: 1. Regândirea locului și a
DESPRE MODERINITATEA ŞI MODERNIZAREA ROMÂNIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_moderinitatea_si_modernizarea_romaniei_.html [Corola-blog/BlogPost/364701_a_366030]
-
de Eduard Radzinski, regia Olimpia Arghir, Dragoș Galgoțiu - Aelita; „Vocea umană” de Jean Cocteau, regia Cătălina Buzoianu (1990); „Femeia mării” de Henrik Ibsen, regia Olimpia Arghir - Elida. O viață de om, dăruită scenei, marelui și micului ecran, teatrului radiofonic! Prin finalitatea actului artistic, toate acestea se înrudesc; toate sunt contopite în pasiune, iubire și dăruire; toate sunt o intersecție între om și harul anexat vieții, neroditor în lipsa celorlalte însușiri, după cum luciul diamantului rezultă din munca șlefuitorului, nu din substanța lui brută
VALERIA SECIU. O MITOLOGIE INTIMĂ, DEPARTE DE SINGURĂTATE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1423993207.html [Corola-blog/BlogPost/362721_a_364050]
-
un album, să audieze o muzică, fie și în automobil. Este un motiv de mare desconsiderare față de orice creator. Cum își găsește timp (uneori luni de zile, ani, zeci de ani) - să creeze un om? Și mai ales, spre ce finalitate? Se știe că, bucuria cea mai mare a unui autor este de a împărtăși altora roadele muncii lui. Aceasta e și menirea artei: să fie împărtășită, să aducă bucurie, să liniștească, să creeze stări benefice, stenice, tuturor celor cărora li
N-AM AVUT TIMP...TABLETĂ SPIRITUALĂ- CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 509 din 23 mai 2012 by http://confluente.ro/N_am_avut_timptableta_spirituala_c_cezarina_adamescu_1337778830.html [Corola-blog/BlogPost/358235_a_359564]
-
și cooperare Stat - Biserică. Din partea Bisericii este necesară “o reflexie teologică profundă privind legătura dintre etică și politică, dintre spiritual și social, dintre național și universal, dintre local și global. O atenție deosebită trebuie acordată reflexiei comune privind natura și finalitatea libertății, precum și asupra relației dintre libertate și responsabilitate în societatea de astăzi, și mai ales asupra relației dintre libertatea individuală și solidaritatea socială...” În timpul comunismului ne preocupa foarte mult întrebarea: cum să dobândim libertatea? Acum trebuie să ne întrebăm permanent
ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” DESPRE RELAŢIILE STAT – BISERICĂ, ÎN PERIOADA COMUNISTĂ ŞI POSTCOMUNISTĂ. REFERINŢE, INDICII, de STELIAN GOM by http://confluente.ro/stelian_gombos_1484893616.html [Corola-blog/BlogPost/344372_a_345701]
-
noul tip de cavaler cu principii ce îl identificau ca pe o necesitate socialăși politicăa acelui timp. În consens cu noua identitate, Henric se va angaja cu rectiliniaritatea ideologiei cavaleriei, pe când Marie va căuta săgăseascăliantul dintre ideea rece și concretețea finalității,cu sentimentul și conduita. În urma acestui demers conștient și dorit de momentul evolutiv al instituției cavalerești, aceastaa putut deveni o formăde existență, făcându-se în acest mod pasul de la practicarea la trăirea cavaleriei. Finalitatea acestei acțiuni a dus la definirea
REFLEXEALE IPOSTAZELOR VITEJIEI CAVALERULUI ŞI VOINICIEI HAIDUCULUI ÎN EVULUI MEDIU EUROPEAN de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Reflexeale_ipostazelor_vitejie_stefan_lucian_muresanu_1382424818.html [Corola-blog/BlogPost/352504_a_353833]
-
săgăseascăliantul dintre ideea rece și concretețea finalității,cu sentimentul și conduita. În urma acestui demers conștient și dorit de momentul evolutiv al instituției cavalerești, aceastaa putut deveni o formăde existență, făcându-se în acest mod pasul de la practicarea la trăirea cavaleriei. Finalitatea acestei acțiuni a dus la definirea completăa statutului cavaleriei și a transmiterii în literaturăa ideologiei acesteia, oferind modele literare. Personalitatea lui Hugues de Payns va fi de referințălocală, poetul recurgând la o suităde sublimări ale omului real Hugues de Payns
REFLEXEALE IPOSTAZELOR VITEJIEI CAVALERULUI ŞI VOINICIEI HAIDUCULUI ÎN EVULUI MEDIU EUROPEAN de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Reflexeale_ipostazelor_vitejie_stefan_lucian_muresanu_1382424818.html [Corola-blog/BlogPost/352504_a_353833]
-
literaturăa ideologiei acesteia, oferind modele literare. Personalitatea lui Hugues de Payns va fi de referințălocală, poetul recurgând la o suităde sublimări ale omului real Hugues de Payns[3], ale cărui înfăptuiri conțineau, neesențializate, coordonatele tipologiei-model, definind, în totalitate, modelul slujirii finalității noii ideologii cavalerești. 2. Instituția cavaleriei în Evul Mediu european Voinicia ar putea justifica instituția haiduceascăca mod de comportare a personajului. Voinicul era singular și adept al conflictului trecător. Era călăuzit de propriile instincte, când nu se alătura vreunui grup
REFLEXEALE IPOSTAZELOR VITEJIEI CAVALERULUI ŞI VOINICIEI HAIDUCULUI ÎN EVULUI MEDIU EUROPEAN de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Reflexeale_ipostazelor_vitejie_stefan_lucian_muresanu_1382424818.html [Corola-blog/BlogPost/352504_a_353833]
-
creștină între tradiția autentică a valorilor perene și modernitatea consumistă a gândirii trecătoare - Provocări și perspective... » 03 - 04 Noiembrie 2015, am participat la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității din Craiova, la Conferința Internațională cu tema: “Educația religioasă - valori, exigențe, finalități” sub egida: “Paradigma creștină a unei Europe unite”, unde am susținut referatul cu titlul: « Problema existenței orei de religie în școală - o abordare teologică și apologetică... » 26 - 27 Februarie 2016, am participat în municipiul Roman, județul Neamț, la ediția a
2017... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1490605731.html [Corola-blog/BlogPost/343132_a_344461]
-
major a ceea ce numim informație. Pentru că a pierdut exercițiul dialogului, accident care a avut loc încă din momentul căderii lui Adam, omul modern a devenit în egală măsură omul receptor și omul monologic. Își impropriază extrem de ușor atitudini induse, iar finalitatea eșuată nu este niciodată împărtășită. Adevărul este că nu poți împărtăși (oferi și dărui) ceea ce nu ai. Ca orice fals, este doar împrăștiată, răspândită. Cu alte cuvinte, Biserica Ortodoxă nu și-a schimbat și nu își va schimba vreodată viziunea
DESPRE FAMILIA CREŞTINĂ DIN PERSPECTIVĂ CANONICĂ ŞI JURIDICĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_familia_crestina_din_perspectiva_canonica_si_juridic_stelian_gombos_1327049045.html [Corola-blog/BlogPost/361399_a_362728]
-
considerarea încheierii căsătoriei este justificată atât social, cât și moral. Din moment ce intenția darului manual sau a donației de acest fel este gratificarea logodnicului/logodnicilor care urmează să își întemeieze o familie prin încheierea eventuală a căsătoriei, iar o astfel de finalitate se pierde, și intenția cu care s-a făcut o astfel de liberalitate devine caducă, restituirea fiind normală. Chiar dacă logodna nu beneficiază de o importanță juridică deosebită conform economiei textului de lege, Noul Cod Civil nu omite să legifereze anumite
DESPRE FAMILIA CREŞTINĂ DIN PERSPECTIVĂ CANONICĂ ŞI JURIDICĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_familia_crestina_din_perspectiva_canonica_si_juridic_stelian_gombos_1327049045.html [Corola-blog/BlogPost/361399_a_362728]