1,934 matches
-
bine să țeși cu roșu și să împletești la lînă, că-ți mor oile. Fin Finul să se ducă în toate zilele mari la naș pînă a împlini nouă ani, că altfel se pă gînește cu sufletul. De-i avea fini mulți, pe ceea lume te scot de-i fi la întuneric: toți îți ies cu lumînări în mînă. Fîntînă La vreo fîntînă adîncă să nu te uiți în fundul ei, căci amețești și cazi. Să nu trimeți copii mici la fîntîni
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
circuitul economic de prelucrare sau folosindu-le ca produse consumabile în activitatea obținerii altor produse. Piața producătorilor sau industrială poate fi divizată în funcție de sectoarele de activitate în: piața agricolă, forestieră, a construcțiilor, transportului, comunicațiilor etc. Piața comercianților intermediari achiziționează produse finite în scopul revânzării acestora, în vederea obținerii profitului. Intermediarii nu schimbă caracteristicile fizice ale produselor, cu excepția unor modificări minore. Piața intermediarilor cuprinde angrosiștii sau comercianții cu ridicata (achiziționează cantități mari de produseă și detailiștii sau comercianții cu bucata (achiziționează cantități mai
MARKETING şi AUDITUL în MARKETING by Costel MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/1601_a_2941]
-
școlii descriptive, printr-o nouă direcție preconizata de Z.S.Harris și fundamentată prin lucrările lui Noam Chomsky, care restabilește legăturile dintre lingvistică și psihologie prin gramatica generativă. Autorii gramaticilor generative pleacă de la constatarea că fiecare limbă conține un număr finit de unități și de reguli cu ajutorul cărora vorbitorul formulează, iar ascultătorul înțelege un număr infinit de enunțuri foarte variate. Capacitatea vorbitorilor de a formula, bazată pe o cunoaștere lingvistica implicită, constituie „competența” iar actualizarea sau manifestarea competenței prin activitatea de
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
de gramatica structurală a descriptiviștilor bazată pe o viziune statică și construită pe termeni definiți distribuționalcât și pe gramatica tradițională -care dă indicații ce nu pot fi însă aplicate mecanic. Dintre tipurile de gramatici generative enumerăm : gramatica cu un număr finit de stări, gramatica de structură a grupului (modelul sintagmatic), gramatica transformațională, a cărei primă formă apare în lucrarea lui Chomsky "Syntactic Structures” . În concepția chomskyana a gramaticii transformaționale se consideră că reprezentarea sintactica a unei fraze cuprinde, în esență, doua
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
școlii descriptive, printr-o nouă direcție preconizata de Z.S.Harris și fundamentată prin lucrările lui Noam Chomsky, care restabilește legăturile dintre lingvistică și psihologie prin gramatica generativă. Autorii gramaticilor generative pleacă de la constatarea că fiecare limbă conține un număr finit de unități și de reguli cu ajutorul cărora vorbitorul formulează, iar ascultătorul înțelege un număr infinit de enunțuri foarte variate. Capacitatea vorbitorilor de a formula, bazată pe o cunoaștere lingvistica implicită, constituie „competența” iar actualizarea sau manifestarea competenței prin activitatea de
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
de gramatica structurală a descriptiviștilor bazată pe o viziune statică și construită pe termeni definiți distribuționalcât și pe gramatica tradițională -care dă indicații ce nu pot fi însă aplicate mecanic. Dintre tipurile de gramatici generative enumerăm : gramatica cu un număr finit de stări, gramatica de structură a grupului (modelul sintagmatic), gramatica transformațională, a cărei primă formă apare în lucrarea lui Chomsky "Syntactic Structures” . În concepția chomskyana a gramaticii transformaționale se consideră că reprezentarea sintactica a unei fraze cuprinde, în esență, doua
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
viața Parizienei devine opera de artă, scoate cotidianul din toate inerțiile. Esteticul exprimă partea manifestă a construirii identității proprii. Femeia pariziana este o aristocrata a stilului. Este de consemnat în mod special preocuparea francezilor pentru forma, cultul formei: "la forme finit par être une fin en soi" [de Gramont, p.308]. Ceea ce primează este cultivarea ideii de frumos în propria persoană. Majoritatea metaforelor utilizate în portretele Parizienelor sunt cele de păpușă, floare, pasăre, sirenă, având o semantica bogată: "Elles ressemblent à
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
fondare de creșe, orfelinate, spitaluri, aziluri 276. Prințesa Oriviedo refuză chiar să se căsătorească cu Saccard, de sfaturile căruia are nevoie în gestionarea afacerilor, pentru a nu fi împiedicată să facă filantropie: "Puis, ayant remis să réponse au lendemain, elle finit par refuser: sans doute elle avait réfléchi qu'elle ne serait plus seule maîtresse de șes aumônes, et elle entendait en disposer en souveraine absolue, même follement" [Zola, L'Argent, p.55]. Figură prințesei Oriviedo rămâne unică și neînțeleasa, dar
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
poemul lui Alfred de Vigny Paris, semnul lui je ne sais quoi devine emblemă prezentului parizian și a frumuseții moderne, comentează Karlheinz Stierle [p.384-385, 431]. Pictorul Olivier Bertin este printre puținii care reușesc să surprindă acest mister: Îl avait fini le portrait de la comtesse, le meilleur, certes, qu'il eût peint, car îl avait șu voir et fixer ce je ne sais quoi d'inexprimable que presque jamais un peintre ne dévoile, ce reflet, ce mystère, cette physionomie de l
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
quartiers perdus, șes correspondances inondant de lettres leș quatre coins de la France et de l'Italie, son continuel frottement aux personnages politiques dans l'intimité desquels elle se glissait, toute cette agitation désordonnée, pleine de trous, sans but logique, avait fini par aboutir à une influence réelle, indiscutable. Elle lâchait encore des choses énormes, des projets fous, des espoirs extravagants, lorsqu'elle causait sérieusement; (...) Pourtant, on la consultait, on la craignait même" [Zola, Son Excellence Eugène Rougon, p.346]. 213 "Avânt
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
cristalizare ce decurge dintr-un proces intim (personajul eminescian descrie cum se "coc" în timp ideile primite din afară): intertextualității îi ia locul intratextualitatea. Endogeneza va lumina frământarea ideii în căutarea formei adecvate, în spațiul variantelor, apoi de la o operă finită la alta. În ceea ce privește depozitul consistent de avantexte lăsat de Flaubert, autorul studiului în discuție mărturisește fascinația pe care a încerca t-o indentificând pentru o singură operă douăsprezece trasee posibile care duceau către deznodământ, excipit în care romancierul a ales
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
Scientific American, notă supra): "argumentul "depășirii" dialecticii în cerc este conceput de încercare, esențial pentru înțelegerea eminescianismului. În încercare cred că se repune, cu o subtilitate de care numai Eminescu era în stare, problema "cuadraturii cercului", a devenirii infinitului în finit, adică în linia cercului care este "linia" adevărului" (ibidem, 107)80. Pompiliu Crăciunescu (2000, 69 et all.) reproduce desenul "quadraturii cercului" și îl relaționează la preocuparea obsesivă a lui Eminescu, mai ales în intervalul 1880-1883, pentru definirea individului (am adăuga
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
între totalitatea (stocul) apei din natură și cea a diamantelor. Cu siguranță că, puși în fața unei atare situații, toți am prefera apa în dauna diamantelor, deoarece indivizii nu măsoară valorile bunurilor de tranzacționat, ei aleg între alternative care conțin cantități finite de bunuri. Cum apa se prezintă în natură într-o ofertă mult superioară celei a diamantelor, aceasta explică raportul prețurilor dintre două bunuri. Așadar, abundența apei învinge raritatea diamantelor. Dar situația e mult mai profundă. Desigur că mulți s-au
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
factorilor de producție la scară planetară. Aceasta Înseamnă o dispersie internațională a activităților productive, În scopul obținerii de avantaje de pe urma unor factori cotați la costuri scăzute . Astfel, corporația clasică națională s-a transformat azi În rețea, Încorporând Într-un produs finit o suită de elemente culese din cele mai Îndepărtate surse. Marca de fabricație rămâne neschimbată din motive de prestigiu al calității, dar made in dispare, pentru că piesele se produc Înainte de asamblare În zeci de locuri aparținând rețelei globale. Procesul realocării
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
tarifare și netarifare; Folosirea unor materii prime, a forței de muncă și a altor resurse existente În țara În care investește, fără a face cheltuieli suplimentare de transport, cheltuieli cu pregătirea forței de muncă Lărgirea pieței de desfacere a produsului finit intrarea cu produse finite nu doar pe piața țării În care s-a investit ci și posibilitățile de export pe piețele cu potențial de consum mare ale țărilor vecine. Posibilitate de accesare facilă a pieței de Împrumut și nivelul ratei
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
care structurile piețelor financiare, ale tehnologiilor și tiparele comunicării devin, pr ogr esiv, „mai internaționale“ în timp. Ca urmare a acestei considerații, chiar d acă mai restrânse, explicarea conceptului de globalizare a fost dusă mai departe de Srinivasan, care de finea globalizarea ca fiind „procesul de desfac ere a barierelor create de stat în calea mobilității capitalului, extinderii co mer țului și reacțiile economice, sociale și politice la acest proces“. Globalismul poate fi definit, simplu și funcțio nal , ca evoluția graduală
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
creștere a numărului de vânzări pe poziția "descoperit" arată că investitorii apreciază piața ca fiind supraevaluată și, prin urmare, prețurile acțiunilor vor scădea.23 Pentru anticiparea tendinței prețului unei acțiuni se pot calcula mediile nivelate (ajustate). Se consideră o serie finită de valori: c(1), c(2), ..., c(n) reprezentând cursurile de închidere ale acțiunii vizate, în zile bursiere succesive (notate prin 1...n). Cu ajutorul lui α(0,1), numit factor de nivelare, se construiește seria: m(1) = c(1) m
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
menționate anterior se oglindesc și se întregesc reciproc. Această situație a experienței în raport cu dimensiunile sale (teologică, politică și epistemologică) poate fi descrisă plecând de la definiția pe care Deleuze și Guattari o dau „conceptului“: „Conceptul se definește prin inseparabilitatea unui număr finit de componente eterogene parcurse de un punct în survol absolut, cu o viteză infinită.“ Componentele identificate în cazul lui Benjamin (teologia, politica, epistemologia) determină con ceptul „experienței“ prin întretăiere continuă și oglindire reciprocă. Survolarea menționată mai sus și care asigură
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
degajate de orice senzualitate, acest paradis pierdut sau visat, unde nu accezi decât prin extaz". Pentru aceasta trebuie să ai în vedere "misticismul care are drept limbaj semnul, care evocă invizibilul prin simbol, care sugerează abstractul prin concret, absolutul prin finit și eternul prin efemer"110. Cum se poate observa, avem aici un concentrat al programului simbolist în artele plastice, iar termenii propuși de Hans H. Hofstätter, "atitudine mentală", Max Deri "permutare naturalistă" sau Moréas, "deformare subiectivă" se pot recupera din
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
predării a. Algoritmizarea: Este acea metodă prin care se asigură condițiile necesare pentru ca elevii să sesizeze sau să descopere și să asimileze diverși algoritmi pe care să-i poată utiliza ulterior În rezolvarea diferitelor probleme. Prin algoritm Înțelegem un sistem finit de operații care se efectuează Într-o succesiune logică obligatorie, invariabilă care se aplică pentru rezolvarea unor probleme de un anumit tip și care conduce Întotdeauna la obținerea aceluiași rezultat. Sistemul de operații este Însoțit de o serie de prescripții
Metode moderne in instruirea practica a elevilor by Mariana Burnaz () [Corola-publishinghouse/Science/1616_a_2939]
-
astfel programul acțiunii viitoare. Algoritmul prezintă câteva caracteristici: precizie, În sensul că descrie toate operațiile și ordinea În care urmează a fi efectuate, obiectivul ce trebuie Îndeplinit, regulile ce trebuie respectate; măsură, În ideea că orice algoritm include un număr finit de operații de efectuat; generalitate, fapt ce evidențiază că se aplică cu succes la rezolvarea tuturor problemelor de un anumit tip; rezolubilitatea, constând În aceea că toți cei care aplică În mod corect un algoritm ajung la 15 rezultat, chiar dacă
Metode moderne in instruirea practica a elevilor by Mariana Burnaz () [Corola-publishinghouse/Science/1616_a_2939]
-
o afirmație al cărei adevăr sau falsitate ar putea fi dovedită în același fel ca și adevărul sau falsitatea unei ipoteze științifice. Este important să nu pierdem din vedere că, în contrast cu reprezentările religioase, enunțurile științifice sunt enunțuri despre ceea ce este finit și condiționat. Tocmai de aceea ele sunt susceptibile să fie confirmate sau infirmate concludent, prin raportare la fapte controlabile. Pretențiile cunoașterii științifice vor trebui, prin urmare, să fie modeste. Afirmații despre univers ca întreg, despre principii prime și cauze ultime
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
Nu, căci dacă l ar înțelege, dacă l-ar defini nu ar fi Dumnezeu, care este și rămâne Nevăzutul, Neinteligibilul, Indefinibilul: coincidentia oppositorum - coincidența contrariilor.“ În contrast cu Dumnezeul persoană, înfățișat drept Creator al lumii, Dumnezeul teologului este, pentru Küng, infinitul în finit, nemărginitul în mărginit, necondiționatul în condiționat, altfel spus, absolutul în relativ. Spre deosebire de tot ceea ce este finit, mărginit, condiționat, de lumea naturală, Dumnezeu nu poate fi prins, prin urmare, în noțiunile gândirii comune sau științifice. A susține că, dacă Dumnezeu există
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
și rămâne Nevăzutul, Neinteligibilul, Indefinibilul: coincidentia oppositorum - coincidența contrariilor.“ În contrast cu Dumnezeul persoană, înfățișat drept Creator al lumii, Dumnezeul teologului este, pentru Küng, infinitul în finit, nemărginitul în mărginit, necondiționatul în condiționat, altfel spus, absolutul în relativ. Spre deosebire de tot ceea ce este finit, mărginit, condiționat, de lumea naturală, Dumnezeu nu poate fi prins, prin urmare, în noțiunile gândirii comune sau științifice. A susține că, dacă Dumnezeu există, atunci existența Lui trebuie să se exprime, să se manifeste în vreun fel în ceea ce este
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
el concepe realitatea eului în opoziție constantă cu non-eul, ultimul fiind real doar în măsura în care-l afectează pe primul (1970, p. 136). Limitările eului devin evidente în interacțiunile sale continue cu lumea. Astfel, statutul ontologic al eului se ambiguizează: "Eul este finit deoarece este supus unor limite, dar este infinit în interiorul acestei finitudini, deoarece frontieră poate fi extinsă din ce in ce mai mult, până la infinit" (1970, p. 228). Paradoxul care derivă din aceste considerații tot mai alunecoase este greu de evitat. Astfel, deducem că eul
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]