119,707 matches
-
Crăiasă, toată nevoia noastră ne lasă. Vino la noi, Regină a Stelelor, și ne dezleagă din lanțul relelor. Șterge-ne mințile de apa lacrimilor și ne ridică peste muntele patimilor. Vino la noi, Măicuța Domnului, și ne dă viață din Fiul Omului. Regina Îngerilor, roagă-te pentru mine! Roagă-te pentru mine în acest ceas, când sunt împrăștiat, obosit și laș și nici nu te iubesc pe cât s-ar cuveni pentru ce-mi poate da Domnul când va veni... Roagă-te
Poezii by Marius Ianuș () [Corola-journal/Imaginative/4893_a_6218]
-
pipăi. apoi, însă, el, care e energie pură, se înalță puțin, iar ochii tăi, care nu se mai uită în sus, îl pierd din vedere. auzul tău, care se îngroașă, nu-l mai poate auzi. la cinci ani, ești deja fiul părinților tăi de carne, ai coborât în lumea lor, privirea ta, care încă e un organ mai ușor decât ochiul, îl păstrează totuși, dar nu pentru mult timp, pentru că la zece l-ai uitat, la doisprezece toate simțurile ți s-
pana la doi-trei ani, ingerul tau by Ioan Es. Pop () [Corola-journal/Imaginative/5967_a_7292]
-
Gellu Dorian Întrebarea fără răspuns este de ce, contrar legii tribului și a cutumei, tatăl îl preferă adesea primului său născut pe cel mai mic dintre fii. În Biblie, această ciudată preferință urcă până la Avraam, o regăsim la Isaac și îi aflăm ilustrarea paradigmatică în Iosif, cel de al doisprezecelea copil, din treisprezece, câți a avut Iacob de la două neveste și de la două sclave. Folclorul din multe
Fusta by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/6132_a_7457]
-
Iosif, cel de al doisprezecelea copil, din treisprezece, câți a avut Iacob de la două neveste și de la două sclave. Folclorul din multe țări preia această preferință care a dat mereu naștere unor conflicte familiale sfârșite tragic. Nu l-au umilit fiii lui Esau pe Iacob, alungându-l de acasă numai cu ce avea pe el, din cauză că obținuse, și, încă, într-un mod necinstit, fiind el al doilea născut, binecuvântarea părintească? Și nu l-au aruncat frații mai mari pe Iosif în
Fusta by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/6132_a_7457]
-
numai Angela ar putea să-l deseneze, tremurat, Siluetă parelnică, pășind alunecat mereu pe vârfuri... Poate, nici nu are nevoie de prea mult pământ, de sprijin. Pronunță unele sunete mai greu, e drept, Dar e însuflețit de o tainică ardoare, Fiu al unui creștin și al unei musulmance, Rod al Occidentului și al Orientului, Sortit să împace lumea ce vine, sper, nu s-o incendieze. Nu în tăișul sabiei, în cântec va fi puterea sa... Armonia pe care o aude el
David by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/6162_a_7487]
-
Horia Gârbea mi-a spus: fiul meu ia cocoașa asta ia cîrjele astea și ochiul de sticlă și gîndește-te cum ai să le duci pînă sus că liftul nu merge scara e ruptă iar scripeții demult s-au blocat în rugină mi-a spus: fiul meu
Până sus by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/6207_a_7532]
-
spus: fiul meu ia cocoașa asta ia cîrjele astea și ochiul de sticlă și gîndește-te cum ai să le duci pînă sus că liftul nu merge scara e ruptă iar scripeții demult s-au blocat în rugină mi-a spus: fiul meu ia pușca asta nu uita trepiedul pentru ea mai ia aceste patruzeci de cutii cu cîte patruzeci de cartușe și gîndește-te cum ai să le duci pînă sus că în spate ai sacul cu grenade iar pe față ai
Până sus by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/6207_a_7532]
-
trepiedul pentru ea mai ia aceste patruzeci de cutii cu cîte patruzeci de cartușe și gîndește-te cum ai să le duci pînă sus că în spate ai sacul cu grenade iar pe față ai masca apoi mi-a mai spus: fiul meu ia toate cărțile astea ia toate hîrțoagele de-acolo și călimările și literele din plumb și gîndește-te cum ai să le duci pînă sus am privit în sus și am zis: facă-se voia ta dar chiar ai nevoie
Până sus by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/6207_a_7532]
-
cu fagi. Coborând ei panta, sar din piatră-n piatră, Înspre luminișuri se grăbesc spre noi, Câinele nu-i simte, câinele nu-i latră, Umbre tot mai limpezi, dispărând apoi. Prieteni de demult, prietenii mei dragi. 1. Laurențiu-n față, fiul lui Ulici, Cel ce avea-n grădină merele rotate, Vine de la Rona, face pașii mici, Parcă i-ar fi teamă de singurătate. A murit ,,bătrânul’’, a murit cu zile, Ca lui Rilke roza, lui un porumbel I-a adus lin
Poezii by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/6573_a_7898]
-
a rămas de cheltuială. Deoarece spusele pungașului nu corespund adevărului, el a fost depus în arest, iar cercetările continuă. Nr. 1483/ marți, 26 februarie Escrocherie La comerciantul Rosenblatt Meier din localitate s-a prezentat săptămâna trecută un anume Iossel Weinrauch, fiul evreului Schmil din Siret, și a cerut 2 lăzi cu lămâi și portocale pentru tatăl său Schmil, un comerdiant cunoscut lui Rosenblatt. Acesta din urmă nebănuind intențiile de escrocherie ale lui Iossel, i-a dat marfa dorită, rămânând ca tatăl
MIRCEA STREINUL – texte restituite by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Imaginative/6598_a_7923]
-
tatăl escrocului Iossel să-i ramburseze plata ulterior. Expirând termenul de plată, Rosenblatt s-a adresat lui Schmil cu o scrisoare înaintându-i și factura pentru cele 2 lăzi cu fructe. Schmil a răspuns că nu știe nimic despre isprăvile fiului său la Cernăuți și că dânsul n-a cerut nici un fel de marfă de la vreun comerciant din Cernăuți prin fiul său. După câteva zile și-a făcut din nou apariția Iossel Weinrauch în magazia lui Rosenblatt, cerând să-i mai
MIRCEA STREINUL – texte restituite by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Imaginative/6598_a_7923]
-
scrisoare înaintându-i și factura pentru cele 2 lăzi cu fructe. Schmil a răspuns că nu știe nimic despre isprăvile fiului său la Cernăuți și că dânsul n-a cerut nici un fel de marfă de la vreun comerciant din Cernăuți prin fiul său. După câteva zile și-a făcut din nou apariția Iossel Weinrauch în magazia lui Rosenblatt, cerând să-i mai dea marfă de aceeași calitate, afirmând că tatăl său e foarte mulțumit cu fructele furnizate de Rosenblatt. Somat de Rosenblatt
MIRCEA STREINUL – texte restituite by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Imaginative/6598_a_7923]
-
iarbă, de izvor, Până-ntr-o zi, Odată ca Niciodată, Când Păstorii Armâni nu mai avură spor. Un străin, cu numele Simon Petru, le vorbise lor Despre Zeul Necunoscut și Mântuitor Asemuindu-l, dându-i numele Mielul: [Oina al nostru Fiul de Mioară, Imaculat ca neaua, ca ghiocelul Ridicându-se între iarnă și primăvară.] Astfel căzu comerțul cu turme, Izvorul belșugului ce nu părea să se mai curme, A secat și-au sărăcit Armânii Zăcând cu buzele arse, pe gunoiul stânii
Poezii by Ion Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/6777_a_8102]
-
Agapele Mielului pe Cruce Se tăiau berbecuți înfipți în frigări, La Cinele Adunaților Hekatei de pe răscruce Veneau, se ghiftuiau toți flămânzii Aflând limanul Supremei Purificări Până la Săptămâna Nouă Cu-A Brânzii, în tot felul de Biserici și Adunări Ale Agnețului Fiul Blândei Miori. Iarăși De-Odată Ca Niciodată înflori comerțul cu miei, berbecuți, batali, Cât livezile de măslini, migdali, portocali, N-aduceau nici jumătate din binecuvântată Blaga de la o singură turmă, Păstorul cu Mielul pe umere Nu mai avea timp nici
Poezii by Ion Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/6777_a_8102]
-
în gușa mierlei, cu sâmburii în strugurii de iederă și urmuz, Din alungare-n alungare, din refuz în refuz, Mestecat și dat mereu afară Cu țară și fără de țară Până la Patria lui Odată Ca Niciodată de Prima Oară -Eu sunt fiul Timpurilor de-acum și cele de odinioară. Cu frații mei, Mielul, Iedul și Lupul, Lepădându-ne și schimbându-ne între noi graiul, trupul Măsură a Celor Nouă Cavaleri ai Legii: Trei Frați Pătați și Nepătați, De Leda alăptați, pe pulpele
Poezii by Ion Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/6777_a_8102]
-
mustul viu bolborosind prin verigile cramei, de-a lungul zilei și de-a lungul nopții meșteresc ce nimeni nu știe, neștiind că între cei fără de chip numai țipătul preschimbat în apoteoză pe toate le însumă apoi în locul promis au venit fiii zilei a 6-a sortiți nume să pună, foc să aprindă- până departe se auzeau uneltele tragice, hârșâind lamele primitive pe vinete gresii unuia dintre ei i s-a poruncit să vegheze luna neclintită îi era fața înfiptă în orizont-
Sacrificiul by Constantin Hrehor () [Corola-journal/Imaginative/6990_a_8315]
-
așa cum lumina amurgului se prefăcuse brusc în întuneric. Și odată cu tunetul se spărseseră-n el toți munții și alunecară-nafară grohotiș și nămol și izvoarele tulburi. Și au găsit piatra mormântului răsturnată. O femeie își întinse părul ei lung peste picioarele fiului și se făcu liniște în jur de se auzeau plângând gloatele și aripile liliecilor fâlfâind. Sălașul vântului se prăbuși și lumina din el ieși la lumina zilei așa cum iese din străfundul pământului o cârtiță. III. (Canción) Poate că ei o să
SELVA OSCURA by Vasile Igna () [Corola-journal/Imaginative/7312_a_8637]
-
Pe pragul ușii Cine sunteți voi care veniți să-mi spuneți că Odette s-a așezat pe pragul ușii și privește mai mult în afară decât înăuntru? Pereții casei s-au strâns tot mai mult, încât au dispărut și ferestrele. Fiii cui sunteți, slujitorilor de vești ce se spun o singură dată? În sulul cărții cine a aprins cuvintele? Cu foc, numele Odette mi se-ncrustează în carne, chiar acolo unde inima bate. Să cânți astfel iubita e semnul înfricoșător al destinului
Poeme pentru Odette by Dumitru Velea () [Corola-journal/Imaginative/7540_a_8865]
-
-și pisica de Angora. Platon se-arată în ușă ținând de ghidon bicicleta și stă acolo-n lumină bătut de-o rafală de grindină - un orb străveziu mut, anodin și absurd ca o Grecie fără piatră, ca un dumnezeu fără fiu. Fregata Un sac (probabil gol) legat la gură și abandonat pe țărm nu departe de glezna monstruoasă a unei macarale. un sicriu legat cu o funie de un catarg. luna oglindindu-se-n apa murdară și mâncată de psoriazis a
Poezii by Ion Mircea () [Corola-journal/Imaginative/7829_a_9154]
-
de Bogliasco, o, Cristofor Columb, sau temerarul Vasco. Maritimii mei pini, precipitați spre mare, eu nu am rădăcini, sunt numai iod si sare. Liguriei Când toate începeau să fie, Un Deget ferm, poruncitor Te-a desenat cu bucurie, Tatăl și Fiul, Duhul Creator. Nu pe nisip, pe scoarța lavei, Pășește primul heruvim, Ligurie, de Domnul Slavei Trasată ești, contur sublim. Și golfuri mici mai sapă încă De râd ca gropile-n pomeți, Măslinii-i urcă și pe stâncă, Vița de vie
Adrian Popescu by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/7844_a_9169]
-
golfuri mici mai sapă încă De râd ca gropile-n pomeți, Măslinii-i urcă și pe stâncă, Vița de vie o cațără-n scaieți. Ești arc întins, atingi și norii, Un țărm abrupt și nematern, Săgeată-n infinit, navigatorii Sunt fii expulzați, exil etern. Marină, faima ta întreci-o Pe cea sticlind cu Marco Polo, Aprinde-același dor libeccio, recife aici, poduri acolo. Pe unde cresc livezi abrupte, la Cinque terre cum se zice, terase duc cu trepte multe, iar portu-i jos
Adrian Popescu by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/7844_a_9169]
-
morminte. Căscioarele vinete-argintii, pe spinare de melci clădesc o campanilă puțin mai înaltă decât mulțimea smerită, turlele peste clopote dese de bronz adăpostesc Învierea din piatra rostogolită. Mișca fără zgomot buzele lui rugându-se pentru iertarea noastră fierbinte. În gura fiului meu lingurița cu vin scălda, peste gingie, smalțul primului dinte. Atotușor Un nor cu ghimpi zdrelea apusul peste zare, în loc de vălătuci, țâșnea pe cer sârma ghimpată, parcă vedeam pe boltă curtea despicată a satelor din Bucovina, în hotare. Trecea prin
Poezie by Doina Uricariu () [Corola-journal/Imaginative/7802_a_9127]
-
acele locuri, șla ele.ț Spune: Omule-Pomule de la Maialul Fericirii Pioase (Pioasei jubilații), Spune-mi numele Locului Acela Păzit De numele Irotisei, Hierodula sufletelor, De nimeni altcineva cunoscut, strigat, Numai de Zeul-Erou Cavalerul Nume Secret, Al Treizecilea Salmolsis Zeul-Om Fiul Timpului, măsura Timpului, însuși Timpul cel din vremea sa. Spune numele tău de zeu dac: Fericitul Cetățean de Dincolo de orice limesuri, Cel ce deretică în Casa Zeului trupul Său cu numele Locurilor sale Cele de obârșie nimănui încredințate. De-aceea
Ion Gheorghe Recviem: De periplul Psihei by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-journal/Imaginative/7915_a_9240]
-
Meandriu, Mândrul Lumii, Drumețul Basu Jubileisis Bi, șcel de-al Doilea Fericit Fie Baciul Ghebeleisis,ț Fericit cel pios în pământul pioșilor regi roitori Așezat să repauzeze între Eroii Râpoșilor Munți ai Rypailor Bravi bărbați, magistrați eponimi, Salmoxioi, Părinți și fii ai Codexului Salmoxeanus Moiseus Ctitori ai Codicelui Salmoxian Moesic Al preoților armelor Salii și legiuitorii Salmoxioi din Moesia, Și-n Codexul Segetusian al Cronoșilor de la Sarmisegetuza Și-n Codex Catensis al celor de la Cotul Munților către Nord Și-n Codicele
Ion Gheorghe Recviem: De periplul Psihei by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-journal/Imaginative/7915_a_9240]
-
a dragostei, a înmulțirii Și-a roirii triburilor care încotro cu matca de Mare-Mamă De la Tisa, de la Iza, de la Simeria, Vincea și Tărtăria pe Murăș Până la Troia, Frigia, toată Geția și Moesia, Până-n Mikene și Makedonia toată și toată Etruria Fiii Zeului-Om Salmoxe Moxeius Moxe-Raiter, Cavalerul Străbun, Tu ești Mirele Miresei Cosânzeana în Cosiță Floare-I Cântă Nouă împărați Ascultă, Mireasa Vieții și a Repausării Sufletului Cel ce trece-acum din Zodie-n zodie odihnindu-se Și-abia așteptând să se
Ion Gheorghe Recviem: De periplul Psihei by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-journal/Imaginative/7915_a_9240]