2,084 matches
-
nici unul din aceste personaje nu apare vreun detaliu biologic: o mimică, o trăsătură fizică, o gafă, o emoție care să-ți sugereze că ai de-a face cu un ins, nu cu o capsulă de abstracțiuni. Andrei Pleșu nu vede fizionomii sau gesturi, ci calități sau defecte, rezultatul fiind o serie de profiluri abstracte care sunt golite de mirosul individual al personajelor încondeiate. Cu alte cuvinte, Pleșu nu le face portretul, ci le obține conceptul. Nu le zugrăvește, ci le definește
Schițe de portret by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4950_a_6275]
-
corupți ai serviciilor secrete, astfel încât intriga - de altminteri extrem de sumară (un rus care susține că posedă multe informații de mare preț încearcă să obțină protecția acestor servicii și asistăm la desfășurarea a ceea ce decurge de aici) - contează mai puțin decât fizionomiile și comportamentul personajelor de plan secund, dar cu roluri primordiale, aceiași bine cunoscuți slujitori ai Majestății Sale. Aflați într-o scurtă vacanță încântătoare în Caraibe, Perry și Gail întâlnesc un bărbat neobișnuit care ține neapărat să joace o partidă de
Țara Le Carré by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5896_a_7221]
-
al ideologiei oficiale, indispensabilă în momentul și contextul apariției cărții, America fără etaje este o frescă bogată în detalii a două lumi - a două universuri - ale căror asemănări și deosebiri, prezentate într-un joc ingenios de umbre și lumini, conturează fizionomia întregului secol al XX-lea. Ilia Ilf (pseudonimul lui Ilia Amoldovici Fainzilberg) s-a născut în 1897 la Odessa. A absolvit un institut tehnologic în 1913, după care a lucrat într-un birou de arhitectură, într-o uzină aeronautică și
Ilf și Petrov - Un oraș mic by Ana-Maria Brezuleanu () [Corola-journal/Journalistic/6219_a_7544]
-
spațiu electronic), semnificația unui rit atîrnă în întregime de locul și momentul desfășurării, dar și de intensitatea trăirii celor care iau parte la el. De pildă, decernarea premiilor la Festivalul de la Cannes stare de extaz cvasi-religios: laureații izbucnesc în lacrimi, fizionomia le iradiază a fericire, iar întreaga butaforie e impregnată de prezența celor cinci elemente anterioare: decorul, lentoarea, protagoniștii, numenul și charisma. Trăirea e autentică, emoția e peste pragul obișnuit și senzația participanților e de electrizare a aerului în numele unor valori
Între rit și ceremonie by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6180_a_7505]
-
uităm la fotografiile sale ca să simțim cum sfințenia îi răzbate în trup, spre deosebire de cuvîntul scris. Din poze ne întîmpină o privire dogoritoare, răsucită spre orizontul din spatele spectatorului, o privire care te absoarbe din chenarul unor ochi cu licăr cețos, în vreme ce fizionomia dă să-i iasă din copertă, într-un gest expansiv de dilatare a tensiunii feței, semn că în puterea fascinatorie a acestui chip se împletește fervoarea trăirii cu noblețea unui ținute hieratice. O dîrzenie ariană pornită dintr-un nucleu de
Sfîntul fără moaște by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6136_a_7461]
-
autovalideze vechea ipoteză critică, după care orice narator pornește din „real" doar pentru a sfîrși în „ficționalul" cel mai pur. În plus, în timp, comentatorii au găsit rațiuni la dilema „descrierii" lui Peter Quint. Singura care-i confirmă guvernantei că fizionomia strigoiului zărit de ea corespunde chiar cu cea a fostului servitor este doamna Grose, un personaj redundant (responsabilă, pînă la venirea naratoarei cu educația/îngrijirea celor doi copii). Ea s-ar simiți marginalizată de venirea noii guvernante pe domeniu (cu
„Straniu“ sau „miraculos“? by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/6281_a_7606]
-
mesaj, atît și nimic mai mult. In al doilea caz, excesul pietist cere o revărsare molipsitoare de sentimentalism dulceag, apogeul fiind atins în varianta doloristă de împopoțonare a icoanelor: personajele sunt umanizate în exces, iar sfinții încep să semene la fizionomie cu vedetele de cinema. Astăzi, majoritatea icoanelor sunt deviate de la canon, ele fiind „căzute din asemănarea" cu modelul divin. Din acest motiv, ceea ce ne întîmpină în multe biserici este un talcioc de schimonosiri iconice. Singurul remediu pe care îl vede
Canonul icoanelor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6291_a_7616]
-
Platz 22? Înțeleg că sunteți ultimul bursier DAAD de la această adresă, dar și că urmează o nouă destinație și o altă rezidență. Nora Iuga: Un prieten din Germania mi-a spus că nu poți surprinde specificul unui oraș, ființa și fizionomia lui distinctivă, decât dacă-l parcurgi în câteva zile, ori dacă ți-l însușești treptat într-un timp îndelungat, trăindu-i viața cotidiană ca oamenii locului. Berlinul meu de pe Fasanenstrasse 23 l-am cunoscut în două luni de vară. A
Nora Iuga - „Berlinul e singurul oraș de iubit și de urât până la moarte“ by un cristian () [Corola-journal/Journalistic/6306_a_7631]
-
aceea că ai fost inițiat într-un ritual al suferinței căreia îi lipsește finalitatea. Dora Petrilă nu are naivități religioase și nici reverii cu iz transcendent, lucru de înțeles dată fiindu-i stofa: pentru cine poate citi semnele morții pe fizionomie cu cîteva zile înainte și pentru cine știe pînă și mirosul pe care îl capătă un muribund, pentru un astfel de om „sufletul” și „Dumnezeu” sunt metafore sterile, al căror uz denotă impolitețe și chiar prostgust. În optica unui astfel
In articulo mortis by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4819_a_6144]
-
termeni, precum „coincidență“, „exaporiți“, „parimie“, „zaimf“, „mătăuz“ sau cutare asonanță poetică. Și e milostiv prin atenția cu care, aplecîndu-se asupra unor fleacuri și mărunțișuri, scoate din ele impresii docte de interes cult. Mai mult, cînd descrie personaje, Zeletin nu reține fizionomii, ci expresiile lor verbale. Bătrîna care îl aștepta în fiecare dimineață cu capul vîrît printre scîndurile gardului spre a-l întreba invariabil cît e ceasul, pentru a reacționa de fiecare dată la fel: „Numai atît?“ - bătrîna aceea e un focar
Strictețea contemplativă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5165_a_6490]
-
revistei „Steaua”, Aurel Rău, exprimă cu pregnanță condiția poeziei ilustrate de aceasta. Fondul tradițional, de factură rurală, așa cum s-a observat fără dificultate, face joncțiunea, sub pana d-sale, cu un rafinament formal, cu o estetizare care-i acordă o fizionomie distinctă. Imaginea „sămănătoristă”, ca și cea blagiană, a satului nu dispare, însă e trasă într-o viziune nouă. Căutîndu-și inițial portretul „în arborii / cu coaja crăpată”, poetul devine un citadin care, în loc de-a extrapola simțirea rurală asupra Cetății, o
Un limbaj personal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5187_a_6512]
-
estetică de pregnanță virilă a putut ieși la iveală un simian de esență apocaliptică. De cealaltă parte, fotografiile victimelor îți dau impresia unei galerii de fantome livide: fețe îngustate de inaniție, priviri hipnotizate de teroarea suportată și rareori cîte o fizionomie de amprentă nobilă: Calciu, Oprișan sau Nuti Pătrășcanu. Iar dacă Piteștiul nu e doar un subiect de oroare, ci și o temă de reflecție retrospectivă, atunci cărțile care cercetează patogenia fenomenului sunt de două ori importante: mai întîi fiindcă scot
Oamenii din bolgie by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5415_a_6740]
-
ar fi prea supărător. Oricum, n-ar avea nici o importanță. Ar fi doar pentru a face răutăți, pentru a necăji niște oameni. Au ei destule... - Ce părere aveți despre „revizuiri”? Au fost ele necesare, după 1990, au schimbat ceva din fizionomia literaturii române? Au fost mai curând o modă, un poncif, o himeră? - Au fost necesare, dar cum nu s-au prea făcut, au devenit și mai necesare. Aș zice că, dincolo de ceea ce constituie un proces permanent de re-evaluare/reinterpretare (în
Al. CISTELECAN: „Criticul nu-i doar o mașină de citit, ci și un stil, o fascinație, un seducător” by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/5098_a_6423]
-
Autoarea descrie senzații, nu sentimente. Natura sa nu e nici speculativă și nici mistică, ci contemplativ-senzuală cu o puternică tentă volitivă. Dar ce e bizar la Doina Uricariu este că, deși are predilecție pentru detalii de natură vizuală, nu descrie fizionomii sau expresii de pregnanță psihică. O preocupă îndeosebi interioarele de clădiri, nu cele de oameni. Neavînd apetență pentru ecouri de duh, umoarea sa extrovertită îi conferă simț de observație pentru repere culte: Jugendstil, Biedermeier sau belle époque, dar nu iradierea
Epoca moșmoanelor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5329_a_6654]
-
la propriu. O șosea, chiar utilă, este o impietate, în raport cu farmecul călătoriei neîngrădite, în care drumețul poate apuca pe unde dorește. Sigur, demodate vorbe, pentru secolul vitezei, în care cine să mai cugete la virtuțile unui cal, ori să cerceteze fizionomia oamenilor întâlniți în cale. Competiția, la Odobescu, nu este între natură și civilizație, în care prima pierde maiestuos, iar cea din urmă câștigă silnic, ci între natură și cultură. Unde ceasornicul primei înaintează fără răgaz, a doua găsește timp. Așa încât
Afară din București by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5332_a_6657]
-
și accente care aminteau de scandarea latină. Ciudatul flux al vocii lui Călinescu exprima precipitatele mișcări ale vieții sale interioare, afective și intelectuale, neîntrerupta dinamică a unui suflet puternic, bogat și generos ." (p. 155) Dar în genere, autoarea nu vede fizionomii și caractere, ci efigii, esențe și concepte. N-o preocupă unicitatea personajului, adică excesele, accidentele, ticurile sau infirmitățile lui, ci trăsăturile exemplare care îi alcătuiesc profilul, de unde și senzația că toate portretele seamănă între ele, într-atît de emblematice sunt prin
Ritmuri memoriale by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6664_a_7989]
-
talie sveltă,... o ușurință de a se deda jocurilor celor mai copilărești ca și celor mai serioase și mai arzătoare întreprinderi... Portret flateur... Sau cestălalt, realist, ce ni l-a lăsat Rulhičre, atașat de ambasadă: "... Mândria este firea reală a fizionomiei sale. Atracția și frumusețea nu par decât consecința unei mari dorinți de a plăcea; iar fața lasă să se întrevadă pornirea de a seduce. Un pictor, vrând să surprindă acest caracter, ar recurge la o alegorie. înfățișând-o ca o
Portrete (3) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6716_a_8041]
-
căror conținut cutezător liberalizant m-a entuziasmat în întunecatul deceniu 9. Am avut prilejul a-l întîlni pe emitentul lor, în învolburata primăvară 1990, în grădina Casei Scriitorilor. Aurel Dumitrașcu era atunci un tînăr blond, de germanica alura, cu o fizionomie emaciata și cu un păr abundent în așa fel revărsat încît sugera în juru-i o luminiscenta, o promisiune de nimb. Se arătă plin de o decentă voie bună și de proiecte ce nu dădeau de bănuit că în puține luni
Scrisori, scrisori... by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6735_a_8060]
-
unui paing absorbit de abstracțiuni a cărui hrană predilectă sunt mințile ideologice și ideile lor. Pare genul de spirit care, după întîlnirea cu un om, nu-i păstrează decît amintirea ideilor rostite, și nu amănuntele biologice ale crustei trupești. Nu fizionomiile, culorile sau temperaturile îl preocupă, ci spectrele, noțiunile și cuvintele. La fel, în fața oricărei teorii el vede structura ei de rezistență, coloanele și capitelurile ei, dar nu frescele votive și nici triglifele stilistice. Această aplecare spre tipare și calapoduri - venită
Fler ideologic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6560_a_7885]
-
anii ‘30-‘40, aveau să capete în Bărăgan o subțirime ascetică și o pregnanță spirituală. Profilul i se îngustează, fața plină devine angulară și pietroasă, iar trăsăturile i se înăspresc ca sub înrîurirea unei căliri dureroase. Intensitatea trăirii îi luminează fizionomia, fibra aristocratică ieșind cu atît mai mult în evidență cu cît mizeria vieții trebuie să fi fost mai umilitoare. Lipsurile care pe alții i-ar fi aruncat în disperare, pe Nicolae, în loc să-l abrutizeze, îl șlefuiesc și îl ridică la
Cruciatul și crucificatul by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6574_a_7899]
-
gotice, impresionismul și purismul, materia și spiritul, carnea trecătoare și frisonul mistic, toate sînt rezumate spre a demonstra, finalmente, că sculptura nu este doar desfășurare în spațiu, doar discurs de volume și de suprafețe, doar abilitatea de a surprinde identități, fizionomii, gesturi și psihologii, ci un mod de a înțelege și de a înterpreta lumea, de a asuma imanența și perisabilitatea acesteia, dar și de a presimți și de a accesa transcendența. Din punctul de vedere al unui oriental, al unei
Doina Lie, schiță de portret (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6440_a_7765]
-
la indigo și notițele romanului, sub pretextul că era mai subversiv chiar decît Doctor Jivaggo al lui Pasternak. Acțiunea sa se desfășoară pe fundalul bătăliei de la Stalingrad, dar ramificațiile ei cuprind întreaga Rusie, de la cotul Donului pînă în Siberia, conturînd fizionomia unei epoci dramatice și propunând destine memorabile, în centrul cărora se află figura lui Victor Strum, un fizician a cărui activitate contribuie la impunerea Uniunii Sovietice ca superputere nucleară. Salvat ca prin minune, un exemplar microfilmat al cărții a ajuns
Vasili Grossman - Viață și destin by Laurențiu Checicheș () [Corola-journal/Journalistic/6442_a_7767]
-
zeu oțios dintr-un empireu înconjurat de aerul rarefiat al înălțimilor. Întâlnirile și confruntările succesive permit nu atât sondarea situației fără ieșire, ci ocazia de a privi cu atenție la toate aceste gulere albe. J.C.Chandor urmărește atent toate aceste fizionomii, expresivitatea concentrată în nunanță a cuiva antrenat să-și blocheze emoțiile, să-și sublimeze voracitatea în gesturi calculate, în lovituri eficiente, privirile de animal încolțit al celui obișnuit să încolțească. Remarcabil este jocul psihologic pe care-l face John Tuld
Firma și blazonul by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5044_a_6369]
-
faptul că toate aceste concluzii de care Orwell era atât de sigur în 1946 nu erau nici exagerări, nici speculații. Există însă în Cărți sau țigări și pasaje mult mai apropiate de literatură, plasate undeva la limita dintre jurnal și fizionomie literară. Orwell face de pildă cu mult umor și un foarte fin simț al observației portretul cronicarului de carte: „E un bărbat de treizeci și cinci de ani, dar arată de cincizeci. E chel, are vene varicoase și poartă ochelari sau ar
Verdictele lui Orwell by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/5048_a_6373]
-
climatul ideologic produs de Războiul Franco-German din 1870. Fibra somatică i se șubrezește, alura sa înaltă și firavă uscîndu-se tot mai mult, pînă la înfățișarea vespilică pe care o va căpăta în ultimii ani: anorexic, mereu astenic și cu o fizionomie famelică de strigoi viu. În fond, spiritul său aventuros, care l-a predispus la abnegația pentru himere teoretice, i-a însămînțat totodată neglijența față de sănătatea trupului, de unde și prăbușirea prin care va trece în scurt timp. În schimb, aderența la
Plectrul fatalității by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4782_a_6107]