3,537 matches
-
Nici gînd, spune Comandantul, fîstîcindu-se în fotoliul său tapițat cu piele, privind țintă în fundul scrumierei pline de chiștoace turtite. Riscul e prea mare, viața nu e film, îi trece prin minte. La poarta Unității îl latră o droaie de cîini flămînzi, îi dau tîrcoale mîrîind, plini de bale, zburliți, nici vouă nu vă mai aruncă nimeni de mîncare, se gîndește pînă ce soldatul de gardă îl recunoaște în sfîrșit, coboară din post și catadicsește să-i deschidă. Cu ce treburi pe la
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
un moment ca ăsta, și dacă nu eu, atunci cine altcineva ar mai putea să aibă o asemenea inițiativă? Ce-ați ajuns, dom’ Regizor, îl ia pe Santinelă gura pe dinainte, arătați ca o prăjină, supt la față, palid, cocîrjat, flămînd poate? N-am mai dormit de trei zile, recunoaște, dar nu asta e problema, mă simt mai proaspăt ca niciodată, chiar dacă în ultima vreme nu prea mai am poftă de mîncare, e adevărat că am slăbit cîteva kile. Nimic nou
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
pe șira spinării, apoi o voce, de cele mai multe ori răgușită de tutun și de alcool Îi Înjură cu sete. Vocii i se alătură alte zeci de voci, sunt smulse pietre din glodul clisos și aruncate În urma funcționarilor și reporterului. Haita flămândă și viciată de mizerie supraviețuiește paradoxal, tocmai prin mizeria bine hrănită cu bacterii Înfloritoare . Cine crede că ei sunt profund nemulțumiți de condiția lor se Înșală. Au biologicul ca armă și ca blestem Împotriva societății. De jur Împrejurul acestui bloc care a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
În marele oraș, nu avea puterea să fugă. Era captivă În propria boală care Își făcea de cap În trupul ei firav. Locuia Împreună cu alte trei fete Într-o promiscuitate greu de imaginat, supravegheate tot timpul, molestate și mai mult flămânde. În momentul În care Ben a pornit motorul mașinii, hotărât să nu o mai lase pe fată În acel loc al pierzaniei, hotărât de asemenea să meargă cu ea la primul spital ieșit În cale, mașina a fost izbită din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
prostește privind o măturătoare grasă , care gâfâie când se apleacă asupra fărașului din tablă veche. Simt soarele pe spate ca pe o apă clocotită. Doamne, ce de gunoaie! Mă iau după un câine cu urechi clăpăuge ca ale mele. E flămând și miroase bucățică cu bucățică asfaltul. Îl mângâi și se gudură, dă din coadă. Așa mă bucuram și eu când mă duceau părinții la mare. Eram un copil cuminte și frumos și adulții mă mângâiau pe creștet, așa cum mângâi eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
uriașe, luxoase ale celor bogați, fortărețe cu mii de senzori, Înarmate până-n dinți cu sila și disprețul cel mai autentic față de sărăcie. Șobolani, câini și pisici amețite de foame, scurmă prin gunoaie sau aleargă printre picioarele copiilor. Copiii se joacă flămânzi și nepăsători, pentru că oricum nu cunosc altceva mai bun decât visele roz-cenușii ce le invadează somnul. Cine să-i vrea pe acești scormonitori În gunoaie? Ce gardieni ai gunoaielor Îi țin În țarcul otrăvit? Totul e o retorică inutilă, atâta timp cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
căutat-o de dimineață până noaptea târziu, a pândit trotuarele, a făcut turul piețelor, a Îndurat ocări și batjocură intrând prin restaurante și bistrouri, prin spitale, străbătând parcurile, luând la rând toate intrările de metrou, privind prin vitrinele magazinelor....Umbla flămând, cu o privire de câine bătut, iar viața, atâta cât mai era se târa În trupul lui ca un șarpe bolnav. -Ben, fecior tomnatec, vultur de mucava, năpârcă buimacă, ce naiba faci acolo? Ți-ai mâncat câinele? Sau poate te-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
Petru și Pavel. Antoniu a ajuns În fața clădirii scorojite și prost Întreținute, la ora când aburii mâncării de cartofi, și ai ciorbei de varză, s-au Întins cu repeziciune, nelimitat, aidoma unei trufașe armate de ocupație, excitând sucurile gastrice ale flămânzilor. O coadă uriașă face Înconjurul clădirii, iar dacă o studiezi cu atenție, sufletul tău Încercat și deprins cu ororile vieții, se frânge Încet, Încet, ca sub o presiune Îngrozitoare, la vederea cortegiului de Înfometați. ,,Abonamentul,, e o condiție de bază
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
din lagăre, văzute prin filmele tinereții lui. Un om În plus este un blestem pe capul abonaților: hazardul poate să-i pună În gamelă tocmai lui bucățica de carne pescuită de cea care scotocește cu linguroiul În imensul cazan. Ultimul flămând de la coadă, un bătrân cu niște ochelari murdari, legați cu elastic, Îl privește cu ură pe Antoniu care s-a apropiat de el, și-și strânge crăticioara la piept, cu un gest reflex. O femeie gravidă, vrea să păcălească și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
cândva doctor, recunoscu omul. — Și mergeți la Belgrad? El o privi scurt, cu un sentiment de neliniște, și o prinse nepregătită, cu silueta ei pătrățoasă Înveșmântată În tweed și aplecată puțin În față, cu strălucirea inelului cu sigiliu, cu fața flămândă și congestionată. Nu, spuse el. Nu atât de departe. — Eu mă duc doar până la Viena, spuse domnișoara Warren. El spuse rar: — Ce v-a făcut să credeți...? Se gândi dacă făcuse bine sau nu să pună această Întrebare. Nu era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
pare să fie. — Dragă, Întrebă Janet Pardoe cu amuzament, ți-a căzut cumva cu tronc micuța aia? Trenul se balansă și se repezi mugind Într-un tunel, apoi iarăși afară, ștergând răspunsul lui Mabel Warren, luându-l ca o mână flămândă care smulge o scrisoare, rupând-o și Împrăștiind bucățile, cu o singură frază căzând cu fața-n sus și la vedere, „Pentru totdeauna“, așa că nimeni În afară de Mabel Warren n-ar fi putut spune la ce anume protestase, dacă jurase să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
de propria-i importanță. Se aplecă spre soldat, cu intenția de a zice În fața inflamată animalului câteva vorbe de să le țină minte, dar se opri la timp, conștient cu uimire și spaimă de prezența pericolului. În ochii mici și flămânzi strălucea ura și dorința de a ucide. Era ca și cum toate prigonirile, pogromurile, lanțurile, invidia și superstițiile care le-au provocate ar fi fost concentrate Într-o hazna Întunecată a pământului, iar el se uita acum la ele de pe margine. Făcu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
plimbat, după ce Sorina a telefonat că renunță la ora de pian. Atunci, fata i-a promis că, la sfîrșitul ăsta de săptămînă, va veni la Valea Brândușelor. N-a prea avut noroc. Acum stă la Sălcii, e obosită, probabil și flămîndă, însă, peste vreo oră, cînd va sosi, o va duce la hotel, vor lua masa jos, în restaurant, apoi... Aoleu, parcă ești un pițigoi pe-un vîrf de gard, iarna rîde Mihai Vlădeanu, venind cu mîna întinsă. Ce-ai aflat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
m-a pus în fața faptului împlinit! Crezi că ei i-a fost ușor? Altfel n-ar fi terminat Medicina... Dar să lăsăm asta face ea un gest de liniștire. Orice efort în plus o să ne facă să fim și mai flămînzi. Înțeleg, continuă profesorul pe un ton scăzut, frămîntîndu-se -, dacă ar fi fost la altă facultate, dar la Medicină... Uite că și la Medicină era greu, ca la oricare alta. E drept, mulți profesori ne erau prieteni de familie, dar erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
veneau flăcăi cu capra ori cu cerbul din alte sate îi punea și la masă bucăți mari de cîrnat și de carne macră, să se ducă vestea -, iar eu și sor-mea mîncam jumări din slănina de la gîtul porcului. Stăteam flămînzi, dar făceam garduri; n-aveam haine, dar cumpăram pămînt. Cînd îi venea vreun cunoscut se întîmpla să-l viziteze cîte unul cu care a făcut armata -, ne trimitea să dormim afară, dacă era cald, ori în grajd, iarna; străinul avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
cuvertura cu model. Nasol. Un frison de excitare o făcu pe Carol să nu se țină deoparte. De fapt, o făcu să întâmpine mâna lui Dan și să o ghideze cu propria ei mână spre un sfârc... El se avântă flămând spre una din urechile ei, ca și cum stimularea suficientă a acesteia ar fi putut determina apariția misterioasă a lactației. Se freca afectuos de ea, gâfâind și scâncind ușor. Coapsa lui mătăsoasă alunecă peste a ei, mâna liberă îi atinse umărul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
ani, ei au plecat în masă la Paris unde, distribuind pe străzi și în gurile de metrou Macadam și alte publicații populare, au adunat franci destui ca să treacă drept bogați atunci când s-au întors pe meleagul lor, în țara leului flămând. O dată cu întoarcerea primului val de „ziariști” au început să răsară în Certeze vilele sau, mai degrabă, un soi de castelușe pătrățoase cu trei și patru caturi. Dacă odinioară vila era o construcție voit rustică, acestea sunt voit suburbane: termopane și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
apartament) și s-a aruncat în vâlvătaia amorului împreună cu motanul ăla de tomberon (care, pentru ea, a umplut de sânge alți motani de tomberon), după zile și nopți petrecute prin boxe și-n tufe s-a întors la etajul patru flămândă, rebegită, jumulită, smotocită și cu burta gata să se umfle. Vara am plecat la munte, eu, ea și mama, în mașina unui unchi cu suflet de contabil, era cald, foarte cald, mie ca de obicei mi-era greață, ne-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
pentru că în drumurile noastre spre granițele regatului, bunăoară spre bucla bulevardului Drumul Taberei, poveștile deveneau aievea, eram spionați de la înălțimile blocurilor de zece etaje de tot felul de indivizi pictați în culorile războiului, eram atacați de haite întregi de coioți flămânzi, altminteri doi sau trei câini vagabonzi dispuși oricând să înceteze cu lătratul și să se lase mângâiați, urmăream parada nesfârșită a turmelor de bizoni cu burduf duruind și oprind în stația Piața Ialomiței, aveam cutezanța să ne îndepărtăm de civilizație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
-se răscolit pînă-n adîncul ființei de primejdioasa lui milă. — Spuneai că ați luat informații despre mine, dar cine sînteți voi? Tăie și pentru sine o felie de cozonac, dar se simți iscodit de ochii individului, care-l privea ca un flămînd ce se uită cu jind prin vitrina unui restaurant la masa vreunui gurmand. De afară se auzi claxonul strident al unei ambulanțe, apoi zumzetul unui alt avion. Noaptea, cu alaiul ei de zgomote, de focuri și de morți, Începuse, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
fiecare noapte mă trezesc și mă frământă același gând. În fiecare zi când mă întorc de la serviciu și n-o găsesc pe nevastă-mea acasă, apoi aștept până la zece-unsprezece noaptea să se-ntoarcă, neliniștea îmi roade stomacul ca un animal flămând. Și asta fiindcă, vedeți dumneavoastră, stimate doamne, cred că soția mea are un iubit. Știu că sunt mulți bărbați care spun asta, iar totul nu-i decât în imaginația lor. Chiar sper ca acesta să fie și cazul meu, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
sau la nisipul fin care, în anumite perioade ale anului, era adus de vânt din Kalahari și acoperea totul cu un strat maroniu-roșcat. Praful e inamicul motoarelor, îi explicase domnul J.L.B. Matekoni în mai multe rânduri, dar și prietenul mecanicului flămând. Domnul J.L.B. Matekoni o privi pe Mma Ramotswe cum se apropie de ușa din față și bate la ușă. Doctorul Ranta trebuie s-o fi așteptat, pentru că îi dădu drumul înăuntru repede, iar ușa se închise în urma ei. — Singurică, Mma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
lîngă pereții vopsiți într-un cenușiu economicos, un brîu lat cu ulei, care putea fi spălat ușor și restul dat în humă după dorința expresă a lui Mihai Mihail, ca să-i aducă aminte, se spunea, de anii copilăriei, cînd era flămînd, dar fericit, spre deosebire de starea actuală, cînd era exact pe dos, s-a prelins pînă la cabinetul directorului general fără să-și bată mintea spre a ghici care este motivul înaltei solicitări. Spre surprinderea sa, Mihai Mihail nu se mai afla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
sînt cu adevărat un pericol. Doar știți că sar la om și dacă sînt sătui și pe deplin domesticiți. Cu cît sînt mai de-ai casei, cu atît sînt mai răi. Închipuiți-vă ce zace într-un cîine din ăsta, flămînd și hoinar! De ei, da, de ei ne putem teme. Dar pînă acum n-am găsit nimic din ceea ce ar putea să ne îngrijoreze cu adevărat." Și s-a uitat semnificativ la bocancii săi înnoroiați, pentru a o încredința că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
anului când se înmulțesc. Când apa este atat de caldă și de liniștită cum este acuma, Niho-Nui fac milioane de pui, care înoată în grup până găsesc o bucată de lemn de care să se prindă. De obicei sunt foarte flămânzi, căci nu le ia mult timp că să perforeze carena. —Rahat! —Tu ai spus-o, întări Navigatorul-Căpitan. Sunt un adevărat rahat și ne pot face probleme mari. —Și ești sigur că ne vor ataca? Celălalt îi arăta o bucată de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]