1,192 matches
-
la independență, ca în cazul Norvegiei, Irlandei, Islandei și Maltei. Chiar de la începutul anilor '60, constatăm în țările occidentale o reapariție a clivajului între centru și periferie, concretizată printr-o nouă reconsiderare a periferiei. Din 1961 asistăm la trezirea mișcărilor flamande, scoțiene și galeze pentru autonomie, în același timp în care se creau Adunarea Valonă și Partidul celor din Quebec. În Spania, ca și în Italia, clivajul centru/periferie constituie un element important în sistemul politic. 3. Clivajul sector primar / sector
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
puternice mișcări sindicale creștine care în Belgia sînt mult mai numeroase decît sindicatele socialiste! După ce au crezut în dispariția acestor organizații condamnate chiar de sensul istoriei marxiste, social-democrații din Benelux au ales între reînnoire și resemnare. Laburiștii olandezi și socialiștii flamanzi au optat pentru prima soluție, în timp ce socialiștii valoni și luxemburghezi s-au mulțumit cu rolul de aripă muncitorească a "lumii" sau de "stîlp" laic. După război, Partij van de Arbeid PvdA a adoptat modelul englez al Partidului Laburist schimbîndu-și numele
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
conștienți de acest aspect și au gîndit încă din 1969 "Adunarea Progresiștilor", un fel de front comun între ei și stînga democrației creștine. Pînă în prezent, aceste tentative au rămas fără efecte directe. Odată cu scindarea social-democrației pe considerente lingvistice, aripa flamandă, devenită Socialistische Partij, SP, a încercat o transformare după modelul olandez care includea creștinii de stînga ai grupului Doorbrak, dar fără să ajungă la puterea colosului creștin-democrat flamand. SP trebuie să facă față, astăzi, scandalurilor legate de finanțarea sa ocultă
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
au rămas fără efecte directe. Odată cu scindarea social-democrației pe considerente lingvistice, aripa flamandă, devenită Socialistische Partij, SP, a încercat o transformare după modelul olandez care includea creștinii de stînga ai grupului Doorbrak, dar fără să ajungă la puterea colosului creștin-democrat flamand. SP trebuie să facă față, astăzi, scandalurilor legate de finanțarea sa ocultă. Situația este și mai tragică în cazul PS belgian francofon care, decapitat de falimentul afacerii Agusta, legată de asasinarea fondatorului André Cools, participă la alegerile din 1995 făcînd
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
dar fără să cunoască succesul pe care l-a avut Forza Italia treizeci de ani mai tîrziu. În Belgia și Țările de Jos "liberalii" și-au ales denumiri dintre cele mai progresiste: Partidul Reformator Liberal (PRL) în Valonia, Liberali democrați flamanzi Partidul Cetățenilor (VLD) în Flandra, Partidul Popular pentru Libertate și Democrație (VVD) în Olanda. Numai liberalii elevețieni și-au păstrat denumirea mai sobră, de Partidul Liberal. Liderul PRL, Jean Gol, l-a copiat pe Jacques Chirac pînă la mimetism în timp ce
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
VLD) în Flandra, Partidul Popular pentru Libertate și Democrație (VVD) în Olanda. Numai liberalii elevețieni și-au păstrat denumirea mai sobră, de Partidul Liberal. Liderul PRL, Jean Gol, l-a copiat pe Jacques Chirac pînă la mimetism în timp ce, omologul său flamand, Guy Verhoofstadt a fost poreclit Baby Thatcher. În schimb, constatăm lipsa mimetismului, dar foarte mult narcisism, la Sua emmitenza Silvio Berlusconi, făuritorul partidului-întreprindere, care a creat Forza Italia pentru a-i servi drept trambulină în alegeri, plecînd de la societatea sa
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
deschis inclusiv adeziunilor individuale. A elaborat un manifest foarte vag și succint care putea fi acceptat de orice partid cu excepția celor care respingeau conceptul de supranaționalitate. Nucleul ideologic al PPE este format din: democrația creștină Christelijke Volkspartij (CVP) din Belgia flamandă; Partidul Social Creștin (PSC) din Belgia latină; Christen Demokratische Appel (CDA) din Țările de Jos; Partidul Creștin Social (PCS) din Luxemburg; Partidul Popular Italian (PPI) în Italia și Österreichische Volkspartei (ÖVP) în Austria la care mai putem adăuga vechile partide
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
periferii au luat cunoștință de identitatea lor mai tîrziu. Altele au trăit înfrîngeri politice care au provocat un recul al conștiinței lor. Acest grup de partide cuprinde Vlaamse Volksunie (VU), Partidul Naționalist Basc (PNV) și Sinn Fein. Volksunie (Uniunea Populară Flamandă), partid naționalist flamand, a moștenit o tradiție "cangrenată" de influența pangermanică pe care nazismul a încercat să o insufle atît asupra flamingantismului 8, cît și asupra mișcărilor frizone sau chiar bretone. Din aceste două încrucișări, mișcarea flamandă și-a păstrat
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
cunoștință de identitatea lor mai tîrziu. Altele au trăit înfrîngeri politice care au provocat un recul al conștiinței lor. Acest grup de partide cuprinde Vlaamse Volksunie (VU), Partidul Naționalist Basc (PNV) și Sinn Fein. Volksunie (Uniunea Populară Flamandă), partid naționalist flamand, a moștenit o tradiție "cangrenată" de influența pangermanică pe care nazismul a încercat să o insufle atît asupra flamingantismului 8, cît și asupra mișcărilor frizone sau chiar bretone. Din aceste două încrucișări, mișcarea flamandă și-a păstrat gustul pentru uniforme
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
Volksunie (Uniunea Populară Flamandă), partid naționalist flamand, a moștenit o tradiție "cangrenată" de influența pangermanică pe care nazismul a încercat să o insufle atît asupra flamingantismului 8, cît și asupra mișcărilor frizone sau chiar bretone. Din aceste două încrucișări, mișcarea flamandă și-a păstrat gustul pentru uniforme, tobe, stindarde și parade, ca și dorința de a obține din partea guvernului belgian amnistierea totală a flamanzilor condamnați pentru colaborarea lor cu naziștii. Dar, la origine, este vorba de o mișcare democratică și populară
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
ani încoace, a reușit să scape de sechelele anilor 1930-1950, dar cu prețul unei dizidențe, în 1978, care a făcut să se vorbească de ea: Vlaams Blok. VU, condusă de un lider naționalist, Bert Anciaux, militează pentru desăvîrșirea unui Stat flamand în sînul federalismului belgian. Cele două tendințe, populiste și naționaliste, coabitează și în alte două formațiuni. Fondat de Sabino Arana Goiri tatăl mișcării culturale basce Partido Nacionalista Vasco (PNV) el este decanul de vîrstă al partidelor naționaliste populiste și se
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
la lega ha la dura" pune capăt academismului toscan al discursului politic italian. Unită datorită lui Berlusconi, pe care aceasta l-a înlăturat, Lega, care se situează în centru și nu la dreapta, a evitat căderea în xenofobie, spre deosebire de Blocul Flamand Vlaams Blok care leagă strîns conceptul de independență de xenofobia cea mai radicală. Această legătură cu deriva fascistă a contaminat mișcarea națională flamandă între cele două războaie mondiale. Aceste aspecte au fost combătute de Volksunie, dar nu au dispărut complet
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
Lega, care se situează în centru și nu la dreapta, a evitat căderea în xenofobie, spre deosebire de Blocul Flamand Vlaams Blok care leagă strîns conceptul de independență de xenofobia cea mai radicală. Această legătură cu deriva fascistă a contaminat mișcarea națională flamandă între cele două războaie mondiale. Aceste aspecte au fost combătute de Volksunie, dar nu au dispărut complet și exprimarea lor prin Mars op Brussel au dus la o contra-mobilizare a bruxellezilor. Cîndva centrul unui Stat centralizat, altădată oraș flamand și
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
națională flamandă între cele două războaie mondiale. Aceste aspecte au fost combătute de Volksunie, dar nu au dispărut complet și exprimarea lor prin Mars op Brussel au dus la o contra-mobilizare a bruxellezilor. Cîndva centrul unui Stat centralizat, altădată oraș flamand și apoi francez, capitala belgiană a fost expusă atît voinței flamande de redobîndire cît și cerințelor valone de emancipare. Frontul Democratic al Francofonilor Bruxellezi, PDF, încearcă încă din 1964 să apere Bruxelles, lăudînd solidaritatea cu valonii. Scottish National Party, fondat
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
combătute de Volksunie, dar nu au dispărut complet și exprimarea lor prin Mars op Brussel au dus la o contra-mobilizare a bruxellezilor. Cîndva centrul unui Stat centralizat, altădată oraș flamand și apoi francez, capitala belgiană a fost expusă atît voinței flamande de redobîndire cît și cerințelor valone de emancipare. Frontul Democratic al Francofonilor Bruxellezi, PDF, încearcă încă din 1964 să apere Bruxelles, lăudînd solidaritatea cu valonii. Scottish National Party, fondat în anii '20, a rămas marginal atîta timp cît s-a
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
de omogenă ca și cea a partidelor muncitorești. Cele trei tipuri diferite de "periferism" corespund, de fapt, unor momente istorice distincte. Populismul naționalist, democratic și religios este rodul curentului romantic și postromantic al ultimului secol. El va afecta debuturile mișcării flamande la fel ca și fundamentalismul protestant care s-a izbit de periferiile olandeze, elvețiene și de populismul american. Naționalismul populist apare la începutul secolului. Accentul național este foarte puternic, iar revendicarea autonomistă sau federalistă este dublată de influența corporatismului foarte
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
Boulanger (1886). 7 Sonderbund asociație separatistă formată din șapte cantoane elvețiene catolice formată în 1846 împotriva guvernului federal. Ea a fost dizolvată de generalul Dufour în urma războiului civil din 1847. 1 Duce titlu acordat lui Mussolini. 8 flamingantism mișcare pro-culturală flamandă. 9 J. Macek, Histoire de la Bohême, Paris, Fayard, 1984, p. 359. 10 Despre "occidentalitatea" Europei Centrale în opera lui Rokkan, vezi Stein Rokkan, "Revue internationale de politique comparée", 2(1), 1995. 11 J. M. Charlot, Les groupes politiques dans leur
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
arta. Viața de pe pământ merită să fie reprezentată așa cum este ea. Pictorii și sculptorii caută personalitatea modelului care pozează. Acesta are un corp, un chip, o privire, toate unice. Fecioara nu mai este o femeie transfigurată spiritual, ci o țărancă flamandă sau toscană. La Botticelli, arta se inspiră din botanică: tabloul Primăvara conține patruzeci de specii de flori, pictate cu precizie minuțioasă. Artiștii nu numai că își semnează mândri operele, dar își pictează și autoportretul! În Evul Mediu, o bucată muzicală
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
1507 la doi geografi germani, M. Waldseemuller și M. Ringmann, care au numit noul continent America, după prenumele lui Amerigo Vespucci. Cu toate că falsul a ieșit mai târziu la iveală, denumirea de America a persistat, fiind inclusă, în 1538, de către cartograful flamand G. Mercator asupra întregului continent. Numele de Columba nu s-a impus, deși așa trebuia să fie numită Lumea Nouă... MARCO POLO în anul 1298 apărea o carte care va schimba imaginea europenilor despre lume: Cartea minunilor, cunoscută și sub
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
Creștini-Democraților (UECD), se numește Partit nazzjonalista. Denumirile sugerează, în diversitatea lor, informații asupra organizării sau asupra poziționării politice: partid, uniune, mișcare, centru. De asemenea, este evidentă sensibilitatea creștin-democraților față de realitățile regionale. În Belgia, Partidul Social-Creștin este valon, Christelijke Volkspartij este flamand; trebuie să reținem, în ceea ce privește Spania (unde, deși Partido Popular al lui José Maria Aznar a cerut să adere la UECD, nici un partid național nu este membru al acesteia deocamdată), Partido nacionalista vasvo pentru Țara Bascilor și Uniò democratica de Catalunya
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
și Partidul Catolic Social vor forma de acum înainte o federație, Blocul Catolic Belgian. Partidul Creștin Social a fost creat după eliberare, dar nu a rezistat noilor tensiuni, ducînd la formarea, în februarie 1968, a două partide regionale, Christelijke Volkspartij flamand și Partidul Creștin Social valon. Evoluția a luat sfîrșit prin adoptarea, în 1992, a unei Constituții federale la nivel de regat. Răspunsurile uneori ezitante ale democrației creștine la problemele regionale, mai ales tendința partidelor la putere de a tot amîna
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
care cardinalul Van Roey avea să o caracterizeze ca pe "un pericol pentru țară și pentru Biserică". El a obținut 11,49% din voturi la alegerile din mai 1936, provocînd o criză în interiorul Partidului Catolic redus la 28%, în timp ce naționaliștii flamanzi ai Vlaams Nationaal Verbond strîngeau 7,12% din alegători: 400.000 dintre alegători, în majoritate catolici, votaseră pentru Rex sau pentru VNV. Totuși, Van Zeeland, susținut de cele trei partide ale coaliției, l-a învins personal la Bruxelles în 1937
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
electorat. Uniunea Catolică care, în 1932, suferise o reformă, îndreptîndu-se spre federalism, a fost dizolvată pe 11 octombrie 1936 și înlocuită în primăvara anului 1937 cu Blocul Catolic Belgian, format din două mișcări: una flamandă, Katholieke Vlaamse Valkspartij (Partidul Popular Flamand), cealalată valonă, Partidul Catolic Social. Blocul traducea tendințele regionaliste belgiene. Conducerea comună era compusă din reprezentanții celor două partide, la paritate, dar fiecare își ținea propriul congres și avea propriile organisme de conducere. Ele erau articulate pe organizațiile sociale chiar dacă
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
de conducere comune, ceea ce nu a împiedicat apariția unor faze mai delicate în conducere. Aceste transformări atît de importante, atît pentru partid cît și pentru țară, au fost realizate de doi tineri șefi, Wilfried Martens, care reprezenta curentul popular și flamand al CVP, și Charles Nothomb pentru PSC, în timp ce Leo Tindemans și apoi Martens, care s-au aflat în fruntea guvernelor, au supravegheat delimitarea regiunilor pe bază lingvistică. Fost animator al Federației cercetașilor catolici flamanzi, apoi activist în cadrul Mișcării Muncitorești Creștine
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Martens, care reprezenta curentul popular și flamand al CVP, și Charles Nothomb pentru PSC, în timp ce Leo Tindemans și apoi Martens, care s-au aflat în fruntea guvernelor, au supravegheat delimitarea regiunilor pe bază lingvistică. Fost animator al Federației cercetașilor catolici flamanzi, apoi activist în cadrul Mișcării Muncitorești Creștine, Jean-Luc Dehaene, ministrul Reformelor Instituționale din 1981, și prim-ministru după 1992, a avut sarcina delicată de a pregăti formarea unui Stat federal și de a controla nenumăratele probleme puse în momentul în care
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]