1,376 matches
-
în privința acestui lucru. Își pierduse tot farmecul pe care îl avusese atunci când o ceruse de soție. Nu mai știa demult cum se sărută sau se mângâie o femeie. La acest capitol nu excela nici înainte, nici după, considerându-l un fleac. Ar fi trebuit să știe că lucrurile mărunte dau sens vieții. Pentru el, ceea ce adăpostise între cei patru pereți reprezenta totul și nu înțelegea că era mai important felul în care trăiești și le simți pe toate. Acestea și multe
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
Trăiește! Puțin chinoroz pe obraji, nu vezi că te-ai gălbejit de tot? O rochiță mai acătării! O pieptănătură mai dichisită! Păcat de părul tău. Un zâmbet! O vorbă dulce, chiar puțin alintată! O căutătură pe sub genele astea lungi!... Toate "fleacurile" astea sunt ale femeii! Ce dracu'! Fii cât mai fermecătoare! Sfințește-ți bărbatul cu dragoste! Cucerește-l în fiecare zi! Și, mai presus de toate, fii aproape lui, bucuriilor și suferințelor poporului său, că doar ești "Mărita și Slăvita Moldovei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Și, astfel, Europa a rămas până în zilele noastre ruptă în două, dezbinată și slabă. Două lumi diferite, cu consecințe incalculabile. Că mult le păsa cârmuitorilor Apusului, mult le păsa lor de Constantinopol, de Sfânta Sofia, de Sfântul Mormânt și alte fleacuri de-astea!... Dimpotrivă, în sinea lor, cu Papa în frunte -, se bucurau că, o dată cu Împărăția Romană de Răsărit, piere și pravoslavnica ortodoxie schismatică ce le stătea ca osul în gât. Câtă inconștiență! Dumnezeule! Ba, încă, nu știu care Papă de la Roma a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
expansivă și acut temperamentală. Iată-i tirada, ascultați-o și dumneavoastră: Ca oameni serioși și martori ai momentului trăit, insinuând curata absență a lucrurilor bine făcute, neîndoielnic ignorăm complexele și paradoxurile de fiecare zi. Volens-nolens. De ce? Nu avem timp pentru fleacuri. Fleacuri am zis? De-ar fi un zodiac (a se citi oracol) care să-și strige până și destinele mărunte, am fi și noi poate mai receptivi la ceea ce-i ascuns între faldurile clipelor mereu grăbite. Când te gândești ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
și acut temperamentală. Iată-i tirada, ascultați-o și dumneavoastră: Ca oameni serioși și martori ai momentului trăit, insinuând curata absență a lucrurilor bine făcute, neîndoielnic ignorăm complexele și paradoxurile de fiecare zi. Volens-nolens. De ce? Nu avem timp pentru fleacuri. Fleacuri am zis? De-ar fi un zodiac (a se citi oracol) care să-și strige până și destinele mărunte, am fi și noi poate mai receptivi la ceea ce-i ascuns între faldurile clipelor mereu grăbite. Când te gândești ce uriașe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
În scurta ei dedicație în versuri (Către cititori), C. Faca se apără de acuzația prezumtivă că ar scrie „batjocorând“ și-și indică sursa de inspirație în moravurile lumii contemporane: „Eu de fire / ș-omenire / ca să râz nu voi nicicum, / decât fleacuri / și năravuri / cele răle de acum.“ Privirea autorilor de comedii este atrasă cu precădere de efectele rizibile ale adaptărilor superficiale, născute din conformism mecanic sau din tendința de parvenire. Deși, în mai toate piesele, acțiunea gravitează în jurul problemei matrimoniale, conflictul
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
a fi înțeleasă toată viziunea cosmologică (există o cosmologie și în Caragiale, nu numai în Sadoveanu). Elementul pivot este acel monolog numit 1 Aprilie, pe care, de regulă, edițiile populare sau școlare de teatru îl și îndepărtează, ca fiind un fleac, un lucru neserios. Or, acolo e un lucru extraordinar, un text foarte caragialesc, cu funcționari etc., care se termină într-un mod cumplit, printr-o moarte, o moarte violentă, în care se simte spargerea capului, părul năclăit cu oase frânte
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
și „chivot”. Soluția mi-a fost impusă de expresia, intrată deja În firescul limbii române, „arca lui Noe”. Noutatea constă În faptul că am introdus această expresie „banală”, modernă, În limbajul biblic, unde ea nu exista până acum. E un fleac, dar un fleac care arată perfect „filozofia” noastră de lucru. Pentru noi nu există două limbi românești: una biblică și una cotidiană. Noi doi nu discutăm acum În româna nebiblică, ci În româna-română, pur și simplu. SM: Prin semnificația lor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
mi-a fost impusă de expresia, intrată deja În firescul limbii române, „arca lui Noe”. Noutatea constă În faptul că am introdus această expresie „banală”, modernă, În limbajul biblic, unde ea nu exista până acum. E un fleac, dar un fleac care arată perfect „filozofia” noastră de lucru. Pentru noi nu există două limbi românești: una biblică și una cotidiană. Noi doi nu discutăm acum În româna nebiblică, ci În româna-română, pur și simplu. SM: Prin semnificația lor globală, traducerile Bibliei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
severă și totuși emoționată a tatei, care sub tonul autoritar - „prea o răsfeți“ - își ascundea încuviințarea față de fericirea ta copilărească. Crăciunul însemna și goana prin magazine, cu o lună înainte, însemna beteala argintie ce șiroia pe bradul jivrat, miile de fleacuri care făceau să se des chidă mari superbii tăi ochi negri; și mai târziu, Mouette, când viața s-a înăsprit pentru noi două, era totuși pomul de Crăciun pe care-l împodobeai în firida bibliotecii cu jucă riile care mai
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
mult de la Providență și că ar trebui să mă socotesc fericită știin du-te la adăpost de primejdii, mulțumită, aproape fericită. [...] Vezi tu, poate că e mai bine pentru noi să îndurăm acest calvar, decât să ne fi ciondănit pentru fleacuri. Poate atunci s-ar fi sleit și s-ar fi făcut țăndări marea dragoste care ne leagă. Să acceptăm hotărârea destinului. M. 91/1948 III 18 decembrie [1948], sâmbătă [...] Fetița mea, fetița mea! De dragul meu, alungă deprimarea, izgonește-o spunându
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
iar mama ei n-ar fi trebuit să depună nici o contestație împotriva lui Wally. Rezultatul vineri, 27 octombrie. Deloc grozav, deloc plin de speranțe. Oricum ar fi, să se sfârșească odată, altfel mă prăbușesc. La urma urmelor, toate astea sunt fleacuri. Totuși, încăpățânată și rezis tentă, aștept. [...] Mouette, draga mea, pescărușul meu negru, uneori chiar că sunt istovită de așteptare, obosită să mai sper, să mai trăiesc. Tocmai când lansam strigătul ăsta de descurajare au sosit c[ărțile] tale p[oștale
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
un om molâu, care are o cucoană de toată nostimada. Vameșița de la Cornul Luncii. Vameșița are o soră. O dragoste între această soră și locotenentul de grăniceri sau altcineva. Gelozia vameșiții. Teoria ei că dragostea unei fete mari e un fleac. Chinurile pe care le îndură fata, așa de mari, încât deși nu e un suflet ales, totuși se înnobilează prin suferință. Ura primarului asupra bătrânului înțelept, care necontenit i se pune înnainte. Pune pe niște ticăloși, niște Țigani, să-l
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
e lineară, monotonă. Cine se plînge de așa ceva crede prea mult în clișee. E adevărat, sînt zile cu plafon jos, dar și zile cu plafon înalt. E adevărat, de asemenea, și că tendința mediului local e de a coborî la „fleacuri”, totuși nu staționăm în ele. „Discuțiile de băieți”, amuzante sau grotești, care prelungesc în unii din noi amintirea internatului școlar, alternează cu discuții miezoase, inteligente, scăpărătoare. Luați împreună, știm o grămadă de lucruri interesante, pasionante, crocante, care, transformate în texte
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
acesta, ceea ce arată continuitatea respectivei „îndeletniciri” moștenite de la romani. * Deși e foarte mîndru de ele, „intrigile” lui Genoiu îmi amintesc, aproape întotdeauna, următoarea explicație din Istoria literaturii latine (1948, p. 79) de H. Mihăescu: „cuvîntul intrigă purcede de la latinescul tricae «fleacuri, nimicuri, încurcături»”. Cît de preocupat de ce-o să mănînce trebuie să fie linotipistul care în loc de Phoenix 1 km (titlul unei cărți de proză a lui Dumitru Ignat) a scris „Phoenix un kilogram”! E o greșeală de care îmi interzic să
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
așa, destul de repede, un fel de meșter, fără să fi zăbovit cît trebuie în stagiul de ucenic. Consecința e o imaturitate prelungită dincolo de limita celor patru decenii de viață pe care le am, vizibilă în faptul că mă ocup de „fleacuri”, mă laud cu „diletantismul” meu (sfidîndu-i pe „specialiștii” dogmatici, mărginiți), „mă împrăștii” sau trec ușor peste lucruri ce-ar trebui aprofundate, răspund uneori la vorbe înainte de a le fi ascultat. *O vitrină de cofetărie, una a unui magazin de vinuri
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
mitocăniei asupra celorlalți. După ce s-a „descărcat”, deschide sertarul biroului, scoate o sticlă de votcă și anunță că „face cinste”. Dacă l-ai întreba cum rămîne cu terfelirile de adineaori, s-ar arăta teribil de mirat: „Lasă, domnule, astea-s fleacuri muierești: nu ți-am spus că eu nu sînt ranchiunos, nu țin la supărare” etc. *Carmen a interpretat din nou, cu variațiuni, tema odi et amo: „Eu sînt nevasta de protocol; cealaltă (Ortansa) e amanta. Bietul, e asediat de ea
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
îngrijorări ce depășesc mult îndrăznelile. *Mi se reproșează lenea: pierd timpul cu diverse lecturi și nu fac nimic ce-ar putea să aducă bani. Nu sînt nici productiv literar, nici întreprinzător în alt domeniu, eficient pecuniar. Dau o atenție exagerată „fleacurilor cerute de redacție”, pe care (să fiu sigur!) nu le citește nimeni, în loc să mă ocup, ca alții, de cărți. Concluzia (formulată de însăși fiică-mea) e că: „Unul ca tine n-ar fi trebuit să aibă o familie supradimensionată”. Îi
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
socialismului, au militat pentru „vremurile noi”! Urîtă „răsplată”! * Sînt lucruri care n-ar trebui să I le raportăm lui Dumnezeu. Din contră, ar trebui să-L rugăm să nu le vadă. Îl invocăm prea des, îl sîcîim pentru chestiuni minore, fleacuri, iritări de moment. Înainte de a ne livra mica nemulțumire, penibilul nostru litigiu instanței Sale, ar fi bine să lămurim lucrurile între noi, sau înainte de a-I cere ceva banal, să încercăm să facem singuri acel ceva. Un model pentru felul
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
o aibă». Încercam să privim dincolo de aceste mișcări de flux și reflux, în căutarea a ceva deosebit și mai stabil. Adoptam, în sfîrșit, ceea ce am numit aproape imediat «punctul de vedere al lui Dumnezeu». Pentru Dumnezeu un an e un fleac iar un secol o clipită” („O lecție de istorie”, în „Tribuna”, nr. 35, 1 septembrie 1988). Aplicat congreselor, conferințelor, consfătuirilor, acest „punct de vedere” ne-ar ajuta să privim cu răbdare multe din imperativele și certitudinile conducătorilor actuali: „Nu au
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
selectați, având în vedere dosarele noastre și rezultatele din facultate, să facem parte din prima serie. Ni s-a mai precizat că ar urma să susținem un concurs de admitere, care pentru noi cei atât de isteți va fi un fleac. După această uvertură ni s-au evocat câteva componente ale vieții roz-bombon ale vieții de diplomat, subliniindu-se în acest context "măi copii, voi o să fiți mai mult prin străinătățuri decât în țară azi la Roma, mâine cu avionul la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
rugat uneori, având în vedere că am dat de două ori examen de admitere fără să reușesc har Domnului la Medicină, deci eram cât de cât "în materie", să consult fișele dela capătul patului bolnavilor și ce vedeam acolo era fleac pe lângă ce a consemnat "fișa" Convenției de colaborare dintre primării amnezie, paralizie, insuficiență respiratorie și în final congestie cerebrală și infarct! Când am demarat documentul, eram animat de cele mai bune intenții. Trăisem după decembrie '89 momentele emoționante ale "orașelor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
sticlărie, de toate din belșug; doar că, vrând ea să fie frumoasă în ciuda naturii și vrând să fie magnifică în ciuda sărăciei, este silită, ca să-și poată acorda prisosul, să se lipsească de strictul necesar, cum ar fi cămășile sau alte fleacuri de felul acesta. S-a născut înzestrată cu mult spirit; dorința de a părea că are și mai mult a făcut-o să prefere cunoștințelor agreabile științele cele mai abstracte: își imaginează că prin această particularitate va ajunge la o
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
de unde ar fi trebuit, totul se baza pe planuri de muncă sau sarcini de serviciu care musai trebuiau Îndeplinite sau măcar raportate ca Îndeplinite. Nici chiar cenzorul nu scăpase de această cutumă și poate de aceea se agăța de toate fleacurile pentru a demonstra celor de București cât de zelos și scrupulos este și cât de mult merită plicul cu banii reprezentând „munca” sa. În continuare, vom prezenta un „Plan de muncă pe perioada 1 IV - 1 VIII 1964”. În mod
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
pe ici-pe acolo, da’ nu se manifestau așa tare decât, poate, numai sub forma bancurilor cu Bulă. Iată ce a găsit, când luase la refec ziarul cu numărul 225: „În loc de Partidul comunist român - Partidul comunsit român”. Dacă pentru astfel de fleacuri Își lua frumoasa leafă, atunci musai ar fi trebuit să fie penalizat cu vreo două-trei hârțoage slinoase de „Bălcescu” dar, cel mai sigur, a primit chiar și pupături de la ștabii „de sus”. O altă chestie impardonabilă, ce ținea mai mult
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]