1,201 matches
-
din structura componentului al doilea: t/ț: ceilalți/celelalte. Numărultc "Num\rul" Opoziția de număr reflectă poziția în interiorul acestei categorii gramaticale a substantivelor substituite sau care ar fi putut fi întrebuințate în locul pronumelui demonstrativ. Corelația de număr se realizează prin flexiune internă sau prin flexiune internă și dezinențe: Masculin -Ø(-l)/-i: acesta/aceștia; acela/aceia, același/aceiași; -ă-...-Ø/-i...-i: cestălalt/ceștilalți, celălalt/ceilalți. Flexiunea internă se întemeiază pe dezinențele -Ø/-i-, asociate cu alternanțe consonantice produse de dezinența
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
doilea: t/ț: ceilalți/celelalte. Numărultc "Num\rul" Opoziția de număr reflectă poziția în interiorul acestei categorii gramaticale a substantivelor substituite sau care ar fi putut fi întrebuințate în locul pronumelui demonstrativ. Corelația de număr se realizează prin flexiune internă sau prin flexiune internă și dezinențe: Masculin -Ø(-l)/-i: acesta/aceștia; acela/aceia, același/aceiași; -ă-...-Ø/-i...-i: cestălalt/ceștilalți, celălalt/ceilalți. Flexiunea internă se întemeiază pe dezinențele -Ø/-i-, asociate cu alternanțe consonantice produse de dezinența -i: st/șt, -l
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ar fi putut fi întrebuințate în locul pronumelui demonstrativ. Corelația de număr se realizează prin flexiune internă sau prin flexiune internă și dezinențe: Masculin -Ø(-l)/-i: acesta/aceștia; acela/aceia, același/aceiași; -ă-...-Ø/-i...-i: cestălalt/ceștilalți, celălalt/ceilalți. Flexiunea internă se întemeiază pe dezinențele -Ø/-i-, asociate cu alternanțe consonantice produse de dezinența -i: st/șt, -l/Ø. La pronumele compuse alternanța consonantică intervine și la elementul al doilea din alcătuirea lor: t/ț. Feminin -ă-/-e-: aceasta/acestea
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
st/șt, -l/Ø. La pronumele compuse alternanța consonantică intervine și la elementul al doilea din alcătuirea lor: t/ț. Feminin -ă-/-e-: aceasta/acestea; -Ø/-le: aceea, aceeași/acelea, aceleași -ă-(-Ø)...-ă/-e-...-e-: ceastălaltă/cestelalte, cealaltă/celelalte Flexiunii interne, întemeiată pe dezinențele -ă-(-Ø)/ -e(-le-), i se alătură alternanțe vocalice, provocate de dezinențe: ea/e. Cazultc " Cazul" Cazul pronumelui demonstrativ este independent de cazul substantivului pe care îl reia anaforic sau în locul căruia este întrebuințat autonom. El
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
au venit de-atunci încolo?/ Înaintea acestora tu ascunde-te, Apollo!” (M. Eminescu, I, p. 149), „Dă-mi înapoi pe-aceea ce moartea mi-a răpit.” (Ibidem, p. 93) În planul expresiei, opoziția cazuală se realizează prin dezinențe înscrise în flexiune internă sau libere și se caracterizează prin două omonimii: nominativ-acuzativ și genitiv-dativ. Dezinențele cazuale sunt diferite în funcție de gen și de număr. Ca și în flexiunea în funcție de gen și număr, pronumele demonstrative compuse împletesc flexiunea internă cu flexiunea prin dezinențe libere
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
răpit.” (Ibidem, p. 93) În planul expresiei, opoziția cazuală se realizează prin dezinențe înscrise în flexiune internă sau libere și se caracterizează prin două omonimii: nominativ-acuzativ și genitiv-dativ. Dezinențele cazuale sunt diferite în funcție de gen și de număr. Ca și în flexiunea în funcție de gen și număr, pronumele demonstrative compuse împletesc flexiunea internă cu flexiunea prin dezinențe libere. Singular Masculin: N.Ac.: -Ø: aceasta, acela, același; -ă-...-Ø: cestălalt celălalt G.D.: -ui-: acestuia, aceluia, aceluiași -ui-...-Ø: cestuilalt, celuilalt Feminin N.Ac.: -Ø
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
se realizează prin dezinențe înscrise în flexiune internă sau libere și se caracterizează prin două omonimii: nominativ-acuzativ și genitiv-dativ. Dezinențele cazuale sunt diferite în funcție de gen și de număr. Ca și în flexiunea în funcție de gen și număr, pronumele demonstrative compuse împletesc flexiunea internă cu flexiunea prin dezinențe libere. Singular Masculin: N.Ac.: -Ø: aceasta, acela, același; -ă-...-Ø: cestălalt celălalt G.D.: -ui-: acestuia, aceluia, aceluiași -ui-...-Ø: cestuilalt, celuilalt Feminin N.Ac.: -Ø: aceasta; -e-: aceea, aceeași -ă-...ă: (ceastălaltă); -Ø...ă
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
dezinențe înscrise în flexiune internă sau libere și se caracterizează prin două omonimii: nominativ-acuzativ și genitiv-dativ. Dezinențele cazuale sunt diferite în funcție de gen și de număr. Ca și în flexiunea în funcție de gen și număr, pronumele demonstrative compuse împletesc flexiunea internă cu flexiunea prin dezinențe libere. Singular Masculin: N.Ac.: -Ø: aceasta, acela, același; -ă-...-Ø: cestălalt celălalt G.D.: -ui-: acestuia, aceluia, aceluiași -ui-...-Ø: cestuilalt, celuilalt Feminin N.Ac.: -Ø: aceasta; -e-: aceea, aceeași -ă-...ă: (ceastălaltă); -Ø...ă: cealaltă G.D.: -ei-
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
-Ø: cestuilalt, celuilalt Feminin N.Ac.: -Ø: aceasta; -e-: aceea, aceeași -ă-...ă: (ceastălaltă); -Ø...ă: cealaltă G.D.: -ei-: acesteia; -lei-: aceleia, aceleiași -ei-...e: cesteilalte, celeilalte Observații: Opoziția este accentuată de alternanța fonetică e/ea, provocată de dezinențele din flexiunea internă: aceasta/acesteia, cealaltă/celeilalte etc. La nominativ-acuzativ, forma aceasta maschează o formă de bază cu dezinența -ă: această + a: aceasta. Plural Masculin N.Ac.: -(șt)i-: aceștia; -i-: aceia, aceiași -(șt)i-...i: ceștilalți; -i-...i: ceilalți G.D.: -(st
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
dezinența -ă: această + a: aceasta. Plural Masculin N.Ac.: -(șt)i-: aceștia; -i-: aceia, aceiași -(șt)i-...i: ceștilalți; -i-...i: ceilalți G.D.: -(st)or-: acestora; -(l)or-: acelora, acelorași -(st)or-...i: cestorlalți; -(l)or-...i: celorlalți În desfășurarea flexiunii interne se produc aceleași alternanțe fonetice din flexiunea substantivală: st/șt (aceștia/acestora, ceștilalți/cestorlalți) și l/i (aceia/acelora etc.). Feminin: N.Ac.: -e-: acestea, acelea, aceleași; -e-...e: cestelalte, celelalte G.D.: -or: acestora, acelora, acelorași -or...e: cestorlalte
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Ac.: -(șt)i-: aceștia; -i-: aceia, aceiași -(șt)i-...i: ceștilalți; -i-...i: ceilalți G.D.: -(st)or-: acestora; -(l)or-: acelora, acelorași -(st)or-...i: cestorlalți; -(l)or-...i: celorlalți În desfășurarea flexiunii interne se produc aceleași alternanțe fonetice din flexiunea substantivală: st/șt (aceștia/acestora, ceștilalți/cestorlalți) și l/i (aceia/acelora etc.). Feminin: N.Ac.: -e-: acestea, acelea, aceleași; -e-...e: cestelalte, celelalte G.D.: -or: acestora, acelora, acelorași -or...e: cestorlalte, celorlalte Observații:La plural, opoziția cazuală a pronumelor
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
etc.). Feminin: N.Ac.: -e-: acestea, acelea, aceleași; -e-...e: cestelalte, celelalte G.D.: -or: acestora, acelora, acelorași -or...e: cestorlalte, celorlalte Observații:La plural, opoziția cazuală a pronumelor simple se realizează, în planul expresiei, numai la nivelul dezinențelor înscrise în flexiune internă. Dezinențele termenului al doilea din structura pronumelor compuse rămân aceleași la amândouă formele cazuale. Omonimiile nominativ-acuzativ și genitiv-dativ se anulează ca și în flexiunea substantivului: N./Ac.: aceștia/pe aceștia G./D.: contra acestora/datorită acestora casa acestora/dau
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cazuală a pronumelor simple se realizează, în planul expresiei, numai la nivelul dezinențelor înscrise în flexiune internă. Dezinențele termenului al doilea din structura pronumelor compuse rămân aceleași la amândouă formele cazuale. Omonimiile nominativ-acuzativ și genitiv-dativ se anulează ca și în flexiunea substantivului: N./Ac.: aceștia/pe aceștia G./D.: contra acestora/datorită acestora casa acestora/dau (favorabil) acestora a, al, ai, ale acestora/acestora SINTAXA PRONUMELUI DEMONSTRATIVTC "SINTAXA PRONUMELUI DEMONSTRATIV" Întrebuințate indicial sau anaforic, pronumele demonstrative intră în toate tipurile de
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
are la nominativ-acuzativ structură bisilabică, iar pronumele structură trisilabică: acea fată/aceea. Când urmează substantivul, centru al sintagmei nominale, adjectivul demonstrativ are aceeași structură ca și pronumele corespunzător: omul acela/acela, fata aceea/aceea, fata aceasta/aceasta ș.a.m.d. Flexiunea adjectivului demonstrativ se înscrie în sfera de acțiune a principiului acordului, asemeni flexiunii adjectivului calificativ și a altor adjective pronominale (determinative); își schimbă forma în funcție de genul, numărul și cazul substantivului determinat. Mijloacele de exprimare a acestor categorii sunt aceleași ca
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
urmează substantivul, centru al sintagmei nominale, adjectivul demonstrativ are aceeași structură ca și pronumele corespunzător: omul acela/acela, fata aceea/aceea, fata aceasta/aceasta ș.a.m.d. Flexiunea adjectivului demonstrativ se înscrie în sfera de acțiune a principiului acordului, asemeni flexiunii adjectivului calificativ și a altor adjective pronominale (determinative); își schimbă forma în funcție de genul, numărul și cazul substantivului determinat. Mijloacele de exprimare a acestor categorii sunt aceleași ca în flexiunea pronumelui, dar, uneori, cu poziții diferite în funcție de topica adjectivului. Când adjectivul
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
demonstrativ se înscrie în sfera de acțiune a principiului acordului, asemeni flexiunii adjectivului calificativ și a altor adjective pronominale (determinative); își schimbă forma în funcție de genul, numărul și cazul substantivului determinat. Mijloacele de exprimare a acestor categorii sunt aceleași ca în flexiunea pronumelui, dar, uneori, cu poziții diferite în funcție de topica adjectivului. Când adjectivul precede substantivul, opozițiile categoriale se exprimă în mare măsură dezinențial. Când adjectivul urmează substantivul, dezinențele se înscriu în desfășurarea flexiunii interne, ca mijloc de marcare a opozițiilor categoriale sau
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de exprimare a acestor categorii sunt aceleași ca în flexiunea pronumelui, dar, uneori, cu poziții diferite în funcție de topica adjectivului. Când adjectivul precede substantivul, opozițiile categoriale se exprimă în mare măsură dezinențial. Când adjectivul urmează substantivul, dezinențele se înscriu în desfășurarea flexiunii interne, ca mijloc de marcare a opozițiilor categoriale sau secundează flexiunea internă (la adjectivele compuse) ca și flexiunea pronumelui. Genultc "Genul" Ca și celelalte adjective pronominale, adjectivul demonstrativ își schimbă forma în funcție de două genuri: masculin și feminin; când determină substantive
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
dar, uneori, cu poziții diferite în funcție de topica adjectivului. Când adjectivul precede substantivul, opozițiile categoriale se exprimă în mare măsură dezinențial. Când adjectivul urmează substantivul, dezinențele se înscriu în desfășurarea flexiunii interne, ca mijloc de marcare a opozițiilor categoriale sau secundează flexiunea internă (la adjectivele compuse) ca și flexiunea pronumelui. Genultc "Genul" Ca și celelalte adjective pronominale, adjectivul demonstrativ își schimbă forma în funcție de două genuri: masculin și feminin; când determină substantive neutre, adjectivul ia, la singular, formă de masculin, iar la plural
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
adjectivului. Când adjectivul precede substantivul, opozițiile categoriale se exprimă în mare măsură dezinențial. Când adjectivul urmează substantivul, dezinențele se înscriu în desfășurarea flexiunii interne, ca mijloc de marcare a opozițiilor categoriale sau secundează flexiunea internă (la adjectivele compuse) ca și flexiunea pronumelui. Genultc "Genul" Ca și celelalte adjective pronominale, adjectivul demonstrativ își schimbă forma în funcție de două genuri: masculin și feminin; când determină substantive neutre, adjectivul ia, la singular, formă de masculin, iar la plural formă de feminin: acest lac/aceste lacuri
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
la plural formă de feminin: acest lac/aceste lacuri. La singular, opoziția masculin-feminin se realizează: • dezinențial: -Ø/-ă: acest/această, cestălalt/ceastălaltă, celălalt/cealaltă. Opoziția dezinențială este secundată de alternanțe fonetice: e/ea, ă/a: acest/această, celălalt/cealaltă • prin flexiune internă: acel/acea, același/aceeași La plural, opoziția masculin-feminin se realizează dezinențial: -i/-e (acești/aceste), liber: -i/-le (acei/acele) sau prin flexiune internă (aceiași/aceleași), și este întărită de alternanțe fonetice: șt/st (acești/aceste), l/i: acele
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Opoziția dezinențială este secundată de alternanțe fonetice: e/ea, ă/a: acest/această, celălalt/cealaltă • prin flexiune internă: acel/acea, același/aceeași La plural, opoziția masculin-feminin se realizează dezinențial: -i/-e (acești/aceste), liber: -i/-le (acei/acele) sau prin flexiune internă (aceiași/aceleași), și este întărită de alternanțe fonetice: șt/st (acești/aceste), l/i: acele/acei, aceleași/aceiași. Adjectivele demonstrative compuse realizează opoziția și prin flexiune internă, la nivelul primului component, de fapt, dezinențe ale acestui component secundate de
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
realizează dezinențial: -i/-e (acești/aceste), liber: -i/-le (acei/acele) sau prin flexiune internă (aceiași/aceleași), și este întărită de alternanțe fonetice: șt/st (acești/aceste), l/i: acele/acei, aceleași/aceiași. Adjectivele demonstrative compuse realizează opoziția și prin flexiune internă, la nivelul primului component, de fapt, dezinențe ale acestui component secundate de alternanțe fonetice (st/șt, l/i): (-i/-e, -i/-le): ceștilalți/cestelalte, ceilalți/celelalte. Numărultc "Num\rul" Adjectivele demonstrative simple realizează opoziția singular-plural prin dezinențe: Masculin: -Ø
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
alternanțe fonetice (st/șt, l/i): (-i/-e, -i/-le): ceștilalți/cestelalte, ceilalți/celelalte. Numărultc "Num\rul" Adjectivele demonstrative simple realizează opoziția singular-plural prin dezinențe: Masculin: -Ø/-i: acest/acești, acel/acei În desfășurarea opoziției, intervin aceleași alternanțe fonetice din flexiunea pronominală: st/șt (acest/acești), l/i (acel/acei). Adjectivele compuse realizează opoziția concomitent și prin flexiune internă, la nivelul primului constituent: -ă/-i: cestălalt/ceștilalți, celălalt/ceilalți. Adjectivul de identitate realizează opoziția prin flexiune internă: același/aceiași. Feminin: -ă
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Adjectivele demonstrative simple realizează opoziția singular-plural prin dezinențe: Masculin: -Ø/-i: acest/acești, acel/acei În desfășurarea opoziției, intervin aceleași alternanțe fonetice din flexiunea pronominală: st/șt (acest/acești), l/i (acel/acei). Adjectivele compuse realizează opoziția concomitent și prin flexiune internă, la nivelul primului constituent: -ă/-i: cestălalt/ceștilalți, celălalt/ceilalți. Adjectivul de identitate realizează opoziția prin flexiune internă: același/aceiași. Feminin: -ă/-e: această/aceste, ceastălaltă/cestelalte -Ø/-le: acea/acele, aceeași/aceleași, cealaltă/celelalte. Opoziția dezinențială este întărită
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
intervin aceleași alternanțe fonetice din flexiunea pronominală: st/șt (acest/acești), l/i (acel/acei). Adjectivele compuse realizează opoziția concomitent și prin flexiune internă, la nivelul primului constituent: -ă/-i: cestălalt/ceștilalți, celălalt/ceilalți. Adjectivul de identitate realizează opoziția prin flexiune internă: același/aceiași. Feminin: -ă/-e: această/aceste, ceastălaltă/cestelalte -Ø/-le: acea/acele, aceeași/aceleași, cealaltă/celelalte. Opoziția dezinențială este întărită de alternanțele fonetice ea/e (această/aceste, cealaltă/celelalte etc.) iar, la pronumele compuse, de flexiunea internă, la
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]