58,483 matches
-
deodată mi-a trecut prin minte Că sînt lăsat în grija oamenilor, vai! Pe-acest pămînt! Dar caldă, albă, blîndă, Învăluită-n cîrlionți, cu glezna-n rouă, Te-ai îndreptat spre mine, pe din două Să ne hrănim c-o floare care cîntă Petală cu petală viața dulce, Femeia mea cu coapsa-n veci lin frîntă De o plăcere grea, ce-o să ne culce Alături, doar cu Dumnezeu la geamuri, Ascuns de iederi, criniști, raze, fluturi, ramuri, Spre a ne ține
Cînd m-am uitat în urmă, nu erai… by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/6864_a_8189]
-
maur. Voi instala și-o Vita nuova-n față. Brusc Laura, lin Beatrice - vor, O rază, prinde, azi întâia oară. Cu care nu știam să fiu dator. Obiecte pentru vrăji, spre-o altă viață. Și în ce slavă stând! care coboară... Flori de alun Florile cad de-a valma, bărbătești, De pe alunii vizitați de-un vânt. Și-au făcut datoria, oblicești În Flora României - trist comând. N-a uitat nici sfârleaza de rubin, A florii femeiești - Cum o găsești De greu! - de-
Poezii by Aurel Rău () [Corola-journal/Imaginative/6711_a_8036]
-
și-o Vita nuova-n față. Brusc Laura, lin Beatrice - vor, O rază, prinde, azi întâia oară. Cu care nu știam să fiu dator. Obiecte pentru vrăji, spre-o altă viață. Și în ce slavă stând! care coboară... Flori de alun Florile cad de-a valma, bărbătești, De pe alunii vizitați de-un vânt. Și-au făcut datoria, oblicești În Flora României - trist comând. N-a uitat nici sfârleaza de rubin, A florii femeiești - Cum o găsești De greu! - de-un tainic dor
Poezii by Aurel Rău () [Corola-journal/Imaginative/6711_a_8036]
-
Și în ce slavă stând! care coboară... Flori de alun Florile cad de-a valma, bărbătești, De pe alunii vizitați de-un vânt. Și-au făcut datoria, oblicești În Flora României - trist comând. N-a uitat nici sfârleaza de rubin, A florii femeiești - Cum o găsești De greu! - de-un tainic dor să ardă, lin. Și toate se vor fi plinit, firești. Se poate da-n primire, veterani, Prag de-un alt avatar, pe iarbă un de Amenți covor, în ăst de
Poezii by Aurel Rău () [Corola-journal/Imaginative/6711_a_8036]
-
Omir, în Lwov, hunedorean. Ci cu Olahus să începi, latină Liră-nstrunând. Regent, episcop, șpan. Și doi tribuni, ba trei: un Mureșan Și un Coșbuc, un Goga, Olt, lavină. Un Iosif, un Isac, în cel rădvan. Aron Cotruș, în mâini cu flori de mină. Un Blaga, împăcând dorul cu mintea - În loc de-alt trup, doar munți și mări să-i dai! Mihai Beniuc, de-o vreme uite-l, nu e... Și-un anonim, despre haiducul Pintea, Poet, spunând, mânând păduri, nu cai
Poezii by Aurel Rău () [Corola-journal/Imaginative/6711_a_8036]
-
în tine oriunde ai fugi altceva te găsește unde-ți sînt visele și eu aș vrea acum să știu scrii pe-ntuneric și descoperi un om fără mîini în spatele pleoapelor simți atît de clar eșecul iubirii lumea ta e o floare mușcată de un cal cu tot cu mîna ei blîndă adoarme în sete paharul din care bei la trezire e un inel pe degetul tău cînd vrei să uiți îți pictezi fața cu văluri violete noaptea s-a strîns în brațe cu
Fericirea by Nicolae Coan () [Corola-journal/Imaginative/6800_a_8125]
-
în tine oriunde ai fugi altceva te găsește unde-ți sînt visele și eu aș vrea acum să știu scrii pe-ntuneric și descoperi un om fără mîini în spatele pleoapelor simți atît de clar eșecul iubirii lumea ta e o floare mușcată de un cal cu tot cu mîna ei blîndă adoarme în sete paharul din care bei la trezire e un inel pe degetul tău cînd vrei să uiți îți pictezi fața cu văluri violete noaptea s-a strîns în brațe cu
Fericirea by Nicolae Coan () [Corola-journal/Imaginative/6800_a_8125]
-
nu clătinați bărcile de unde. De dincolo, deja, au venit clipe Și au trecut odată cu fumul din pipe. Un bătrân s-a oprit la copilul din leagăn Și tot ca el de ingenuu meargă-n Lacrimi de vânt, ochi roșii după Floarea ofilită sub timpul din lupă. Mai mare se face durerea pe bancă, Bătrâna se pierde în pulbere, parcă, Cuvântul și el mai mult se mâhnește Sub tăcerea plecată în lacrimi de pește. Ochirea norilor mulți Ochirea norilor mulți făcută în
Ermeticale by Daniel Pișcu () [Corola-journal/Imaginative/6839_a_8164]
-
ziua, coperta cumu-i la tomuri, femeia virtuală, posibilă-n fiua. Direcția infinită depășește coroana chemată la rege, care duce acolo, firește, povara strânsă-n culege. Floarea crescuse tiptil Anul Nou în cavou, a urat infidelul pistil. Râse bobul de rou, floarea crescuse tiptil. Afară s-a fost înnoptat, ochiul se stinse din drum. Trebuie treptat strecurat Anul Nou, în flori și Acum. Mă culc senin Mă culc senin pe umbra stearpă a cheii, lumina aduce și îmi lasă chemarea umbrind oblâncul
Ermeticale by Daniel Pișcu () [Corola-journal/Imaginative/6839_a_8164]
-
acolo, firește, povara strânsă-n culege. Floarea crescuse tiptil Anul Nou în cavou, a urat infidelul pistil. Râse bobul de rou, floarea crescuse tiptil. Afară s-a fost înnoptat, ochiul se stinse din drum. Trebuie treptat strecurat Anul Nou, în flori și Acum. Mă culc senin Mă culc senin pe umbra stearpă a cheii, lumina aduce și îmi lasă chemarea umbrind oblâncul șeii. Deci numai dorul e o plasă, în care curge floarea : zeii. Și nici nu știu gerul ideii ce
Ermeticale by Daniel Pișcu () [Corola-journal/Imaginative/6839_a_8164]
-
din drum. Trebuie treptat strecurat Anul Nou, în flori și Acum. Mă culc senin Mă culc senin pe umbra stearpă a cheii, lumina aduce și îmi lasă chemarea umbrind oblâncul șeii. Deci numai dorul e o plasă, în care curge floarea : zeii. Și nici nu știu gerul ideii ce pleacă spre răscruce. Teii vor fi ades în noapte cumpătați, cum numai regii- leii rămân spre ziuă prea plecați. Cugetare Dramă a eșecului mut forfecarea feței depline cugetare a ochiului mult înghețare
Ermeticale by Daniel Pișcu () [Corola-journal/Imaginative/6839_a_8164]
-
Prin craci îți curg corăbii, ai sînii cu crenel, Sub șoldul tău își crapă de-amor zmalțul ligheanul. Cînd sorbi melci cațări iederi, în gene clocești nori, Ți-e-n mînă lingurița pentru scobit șerbetul Vergea care preface spuma de iapă-n flori, Și-n fluturi untdelemnul, și-n pajiști curge-oțetul. Ci eu, surpat în plăpumi de lintiță, răscopt Ca oul fiert în miere, cu gălbenușu-n soare Cadelnițat și-albușul - ochi grav de înger mort, Dat peste cap - , iubito, încheg plăceri mai rare
Sonet găsit în debarale by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/6885_a_8210]
-
Iată sculptura ce mi-e mai dragă, una din cele cu banda lui Moebius. E ca și când aș porni-o-spre Militari și-aș ajunge-napoi în cartierul Fabric din Timișoara, la „Țiganiada" de sub pod, ori în miraculosul Josefin, la piața miriadelor de flori, apoi m-aș împiedica și aș cădea taman lângă noul sex-shop, încât mi-aș pierde buchetul proaspăt cumpărat. Și m-aș trezi la Geneva din nou. Nu am ce pierde și nici ce câștiga, căci deja sunt. Trezesc savoarea, fac
Poezii by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Imaginative/6754_a_8079]
-
ta nestingherit Unde vii rîzînd și te îndrăgostești la nebunie de o tînără feministă cosmopolită Care te-a citit și te știe, te recitește și te răscitește de mii de ori Căreia îi pui în brațe un buchet imens de flori Un cartier dintr-un oraș, dintr-o țară unde nu ai murit niciodată și nu o să mori
Mihai (lui Mihai Sebastian) by Fevronia Novac () [Corola-journal/Imaginative/7012_a_8337]
-
-ntruna crește Pîn' se-mbulzesc pe crengi fructele mari, Ascunse-n frunze, rotunjind cerește Dorințele ce le purtăm, hoinari Prin roua plină de primejdii grele, Fără să știm că sîntem ocrotiți De îngerii ce au la tălpi obiele, Fluturi și flori scoțîndu-le din minți. Culesul va începe către seară? Cine din noi va înțelege, blînd, Că Dumnezeu în carne ne coboară, Spre-a le lua cu mîna Lui din vînt? Și-a le mușca-n miezul mustos, cu sîmburi, Ca să simțim
Copac sfios, iubirea-ntruna crește… by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/7081_a_8406]
-
am legat, la Gemănarii Smochini Unde ne-am priponit mânjii Cu ochii plini de lumini, Din Luceafărul de Seară pân-la luceafărul din Zori, Din tufele de afin și dafin de câte nouă ori, Pe la Răscrucile Hekatei spulberându-ne noianul de flori. Din Valea Plângerii până la cele Șapte Vâlcele Am purtat cușmele de câte trei pielcele: Una de miel Să nu mă vadă nimenea în vre-un fel, A doua, de ied Să nu cunoască nimeni în cine cred, mă încred, Și-
Poezii by Ion Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/6777_a_8102]
-
durerii de taur Și cununa de laur, Coronița de frunze de mirt, să mă gătească Zâna de Marea Zburdă și Râzgâierea cea Muierească în care pe om vine femeia să-l meșteșugească... Mirele Mamei Pământului, mă iartă, iartă, Dă-mi Floarea Făinii, Mama Pitei, Colacul de Sâmbră La masa celora ce-mi caută ceartă Și mă caută cu laudă strâmbă, Pune-mă la Galele Fericirii Cu Miresele Salmoxine Sofine care-și așteaptă Mirii, Și-om rupe pâinea Bucuriei la Masa cu
Poezii by Ion Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/6777_a_8102]
-
Emil Brumaru Cum ne pîndește, de sub iederi moartea, Nu știe c-am îmbătrînit. Ne vrea frumoși, Și-adolescenți, și aplecați pe cartea Cu basmele în care-s zmeii scoși Din scorburi, pentru zîne buimăcite De cîți fiori le duc din flori în flori, Parcă purtate-n zori de subsuori, Lin să strecoare roua, ca prin site, Cu coapsele și sufletul lor moale, Și-apoi să se prefacă-n rotocoale De-arome durdulii, urcînd la cer, Unde chiar Dumnezeu, bijutier, Le va
Cum ne pîndește, de sub iederi, moartea… by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/6991_a_8316]
-
Cum ne pîndește, de sub iederi moartea, Nu știe c-am îmbătrînit. Ne vrea frumoși, Și-adolescenți, și aplecați pe cartea Cu basmele în care-s zmeii scoși Din scorburi, pentru zîne buimăcite De cîți fiori le duc din flori în flori, Parcă purtate-n zori de subsuori, Lin să strecoare roua, ca prin site, Cu coapsele și sufletul lor moale, Și-apoi să se prefacă-n rotocoale De-arome durdulii, urcînd la cer, Unde chiar Dumnezeu, bijutier, Le va lăsa să
Cum ne pîndește, de sub iederi, moartea… by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/6991_a_8316]
-
zmeul, în piept îi îmboboceau ciulinii înfocați ai spaimei și ai singurătății, care-l bezmeticeau și mai tare și-i tăiau răsuflarea cu ghimpii lor neîndurători... Dar, uite așa, pe vrute, pe nevrute, a venit și toiul primăverii. Răbufnirea de floare a viilor făcea ravagii pe dealuri și pe terasele lor. Vântul alb împrăștia molatic dinspre ele peste sat o revărsare de mireasmă cum nu mai exista alta de îmbătătoare. Nici parfumul florilor de migdal și de cireș , nici al celor
Reîntâlnirea cu zmeul by Ovidiu Dunăreanu () [Corola-journal/Imaginative/6627_a_7952]
-
nevrute, a venit și toiul primăverii. Răbufnirea de floare a viilor făcea ravagii pe dealuri și pe terasele lor. Vântul alb împrăștia molatic dinspre ele peste sat o revărsare de mireasmă cum nu mai exista alta de îmbătătoare. Nici parfumul florilor de migdal și de cireș , nici al celor de iasomie, n-o întreceau; poate doar mirozna ciorchinilor de floare de salcâm sau a celor de Mâna Maicii Domnului, să-i fi fost oarecum pe- măsură, dar nimeni dintre săteni nu
Reîntâlnirea cu zmeul by Ovidiu Dunăreanu () [Corola-journal/Imaginative/6627_a_7952]
-
Vântul alb împrăștia molatic dinspre ele peste sat o revărsare de mireasmă cum nu mai exista alta de îmbătătoare. Nici parfumul florilor de migdal și de cireș , nici al celor de iasomie, n-o întreceau; poate doar mirozna ciorchinilor de floare de salcâm sau a celor de Mâna Maicii Domnului, să-i fi fost oarecum pe- măsură, dar nimeni dintre săteni nu băga mâna în foc pentru o astfel de potriveală. Ea le cotropea curțile, prispele și odăile case-lor, hainele, trupurile
Reîntâlnirea cu zmeul by Ovidiu Dunăreanu () [Corola-journal/Imaginative/6627_a_7952]
-
strâns soarta? Unii o duceau mai departe alături de el în sat, alții mânați de cine știe ce visuri se pierduseră prin lume, și nimeni nu avea cunoștință dacă mai trăiau ori ba, iar mulți se grăbiseră să plece, pe nepusă masă, în floarea vârstei sau îndoiți de bătrânețe, împăcați sau neîmpăcați cu sine, spovediți sau nespovediți, cu lumânare aprinsă sau nu, pe calea de azur și fără de durere, întristare și suspin a cerului și a stelelor. Dar, unde dispăruse noianul de fapte mari
Reîntâlnirea cu zmeul by Ovidiu Dunăreanu () [Corola-journal/Imaginative/6627_a_7952]
-
bată la prima mașină de scris electrică pe care am văzut-o în viața mea; și astfel, topul de hârtie cretată ce cuprindea poeziile dactilografiate impecabil, strâns între elegante coperți negre cartonate pe care se lăfăia titlul inițial, Pământ de flori, împrumutat de la un poem din interior, era gata de predat editurii. De-abia acum începeau frământările: cui să le dai?, cărui redactor?, de la ce editură din cele atât de puține ? Cartea Românească, Eminescu, Albatros? Unde vei fi tratat (condescendent) măcar
Aveți curajul să citiți ce urmează? by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/6672_a_7997]
-
care i-au fost trimise prin curier poetului. Între timp, eu stăteam ca pe jar. La început de martie 1977, când l-am vizitat din nou la redacție pe Mircea Ciobanu, am aflat marea veste: da, cartea mea, Pământ de flori, fusese miruită spre publicare! Mi-a dat întâlnire seara, la el acasă, la o cafea, să discutăm ultimele amănunte. Bine spus: chiar că puteau fi ultimele... Și m-am dus. Seara. Era 4 martie. 5 iunie Data fatidică și minutele
Aveți curajul să citiți ce urmează? by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/6672_a_7997]