2,002 matches
-
voluptate Într-un pahar de vin vechi, lăsându-și stăpânul În beznă, cum se Întâmpla pe vremuri cu sala de cinema, când se schimbau bobinele. Sau când se rupeau. Coriolan duse două degete la gură și nu se opri din fluierat până nu-și redobândi lumina ochilor. Atunci văzu plin de Încântare bunătățile. Pentru el Revelionul Începuse. După ceasul din turnul Ștefan era ora 19. La TVR1, nimic sau mai nimic. Pe stradă se auzeau primele plugușoare. Banii pentru urători erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
sus și-n jos și nu s-ar fi uitat foarte atent printre césuțe și n-ar fi suflat de patru ori În țuruiac. Se putea crede cé Vasilii Gavrilovici l-ar fi simțit pe Alexandr Timofeevici și de aceea fluiera, dar nu-i adevérat. Vasilii Gavrilovici nu l-a simțit pe Alexandr Timofeevici. Atunci s-ar putea crede cé Vasilii Gavrilovici fluiera că sé sperie hoții. Dar nu-i adevérat. De ce fluiera atunci Vasilii Gavrilovici? Dar de fluierat, fluiera. Despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
În țuruiac. Se putea crede cé Vasilii Gavrilovici l-ar fi simțit pe Alexandr Timofeevici și de aceea fluiera, dar nu-i adevérat. Vasilii Gavrilovici nu l-a simțit pe Alexandr Timofeevici. Atunci s-ar putea crede cé Vasilii Gavrilovici fluiera că sé sperie hoții. Dar nu-i adevérat. De ce fluiera atunci Vasilii Gavrilovici? Dar de fluierat, fluiera. Despre asta poate sé vorbeascé oricine tréiește aproape de tabéré. Vasilii Gavrilovici fluiera de cîteva ori pe noapte, cam la aceleași ore, iar la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
fi simțit pe Alexandr Timofeevici și de aceea fluiera, dar nu-i adevérat. Vasilii Gavrilovici nu l-a simțit pe Alexandr Timofeevici. Atunci s-ar putea crede cé Vasilii Gavrilovici fluiera că sé sperie hoții. Dar nu-i adevérat. De ce fluiera atunci Vasilii Gavrilovici? Dar de fluierat, fluiera. Despre asta poate sé vorbeascé oricine tréiește aproape de tabéré. Vasilii Gavrilovici fluiera de cîteva ori pe noapte, cam la aceleași ore, iar la ora doué și jumétate strigă de doué ori „care e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
aceea fluiera, dar nu-i adevérat. Vasilii Gavrilovici nu l-a simțit pe Alexandr Timofeevici. Atunci s-ar putea crede cé Vasilii Gavrilovici fluiera că sé sperie hoții. Dar nu-i adevérat. De ce fluiera atunci Vasilii Gavrilovici? Dar de fluierat, fluiera. Despre asta poate sé vorbeascé oricine tréiește aproape de tabéré. Vasilii Gavrilovici fluiera de cîteva ori pe noapte, cam la aceleași ore, iar la ora doué și jumétate strigă de doué ori „care e-acolo, béi! Ia fugi de-acolo!” Iaté
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
pe Alexandr Timofeevici. Atunci s-ar putea crede cé Vasilii Gavrilovici fluiera că sé sperie hoții. Dar nu-i adevérat. De ce fluiera atunci Vasilii Gavrilovici? Dar de fluierat, fluiera. Despre asta poate sé vorbeascé oricine tréiește aproape de tabéré. Vasilii Gavrilovici fluiera de cîteva ori pe noapte, cam la aceleași ore, iar la ora doué și jumétate strigă de doué ori „care e-acolo, béi! Ia fugi de-acolo!” Iaté, deci, de ce nu era obosit Alexandr Timofeevici. El a dormit pe iarbé
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
cum dai pagina, Iordana. Vînătorul e îndrăgostit de vînat. Cum te cunosc, zău că nu știu cine pe cine ține-n bătaia puștii. Care pe care vînează. Mă tem că vînat e vînătorul. Și aici? îi arăt eu sexul lățit pe pagină. Fluieră ca un puștan obraznic: Păi vede-n tine și cerul, și lutul. Are "suflet de hingher și de cioclu". E gata să mă-nhațe. Linia e un cîrlig, un... Magda U., îndesată de lecturi cum e, știe că-l citez
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
al neputinței de-a alege, de-a ieși din rînduri (nu-l puteai citi pe Soljenițîn la vedere, nu-ți puteai trimite cărțile în străinătate, nu puteai ține prin sertare hîrtii compromițătoare ca jurnale, memorii), Șoitu avea vocația de-a fluiera în biserică. Rărea silabele ("Mă b gîndeam la o anchetă despre cultura elevului...") și intra în stare de atac: "Mă Dana, formulează zece întrebări shocking. Hai să mai zguduim b tîrgul". La început, luptase să le îndepărteze pe godzilele staliniste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
și din edituri pînă-n '89; el a plecat singur, cum am spus. La timp, cînd revista devenise mai goală (de atitudine polemică) decît Eva, dar era lăudată și de "Scînteia" mare, și de "Scînteia" mică ("Ce se taie nu se fluieră", rîdea sîsîit Leandru). M-am simțit bine sporovăind. Sporovăiala mai înseamnă (dacă mi-a adus starea de bine) un remediu. Pe vremea cînd înfloreau toți polimerii, a însemnat chiar un adăpost mental. Ne făceam unii altora pozne. Poznele ca o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
judeca, Iordanco. De ce nu-mi apreciezi devotamentul? Dacă nu-l muști tu, las' pe mine, că-l mușc io. Mai bine i-ai da niște biscuiți unui cîine flămînd. "Dragostea-i un biscuit în formă de steaaa", încerc eu să fluier a pagubă. Găsim noi o soluție. În cel mai rău caz, aplicăm metodologia fugii sănătoase. Un' să fugim de-acasă? Io pot face față unui taur, dar lui Milucă? Și ce atîta zarvă? Un om mușcat de-un cîine nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
de una ca asta dacă ar mai fi fost în viață. Cui crezi că i-ar putea trece prin cap să ne urmărească chiar în timpul unui meci de fotbal? își aduce aminte ideea Bătrînului. Ne pierdem în mulțime și imediat ce fluieră arbitrul ne facem nevăzuți. La Hotel Nord sînt ca la mine acasă, i-a suflat atunci. Cine și-ar fi imaginat că obișnuia să frecventeze localuri luxoase, că pe lîngă asta avea o cultură generală foarte bine pusă la punct
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
cele două peluze pe 23 August. întărîtate de atmosfera din tribune echipele încep să riște, să deschidă jocul pe extreme, să tragă la poartă aproape din orice poziție. Și tocmai cînd în cele două apărări încep să apară spații, arbitrul fluieră prima repriză, iar jucătorii intră la vestiare. Pe timpul pauzei rezervele ies la încălzire, jucătorii de cîmp fac doi contra patru, portarii plonjează de la o bară la alta. În sfîrșit trec cele cincisprezece minute, echipele ies tropăind din tunel, urmate de
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
Alexandria, 2002). Sunt versuri scrise parcă în joacă, fără efort. Simpatic și ușuratic, emfatic și flușturatic, Liviu Nanu tratează poezia ca pe o femeie pe care a cucerit-o de la prima întâlnire, privind-o printre gene. El își scrie versurile fluierând, neînțelegând de ce alții își bat capul cu complicate probleme de estetică. Mereu voios, cu inima ușoară, povestește în versuri ce i întâmplă și așteaptă surâzător aplauzele cititorilor: „Pe casa scării s-a mai spart o glastră. / Și-n lift te
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
800 $. Ham, ham, se revoltă cîinele. După ce am vorbit de unele, de altele, bag mîna printre scînduri și-l mîngîi. Cîinele este fericit nevoie mare și cînd dau să plec se întristează. Mi-am refăcut buna dispoziție și încep să fluier. Dintr-o curte un gospodar mă salută. Vă faceți casă? Da. Am cumpărat 500 m². Cît ați dat? Scump tare. Am dat 60.000 de euro. Cîîît?! Cît v-am spus... Reiau socotelile. Dacă făcea schimbul, acum baba, adică doamna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
întâmplat cu o clipă în urmă? S-a sufocat într-un vârtej al timpului. Ce urmează să se întâmple? ...moartea leagă nod acele ceasornicului în turnul de veghe. În carnea cetății se aruncau pietre, sângele mlaștină sub copitele îngerilor, oasele fluiere cioplite din cumpăna fântânii, cineva cântă a sete, altcineva ascultă a ploaie: "Nani, nani, puiul meu drag, nani, nani, în leagăn laptele are gust de stea putredă." Ca după topitul stâncilor, primăvara, o deltă albă, vâscoasă, inunda odaia. O să am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
în minte să te lepede aici, lângă casa sa. Ești al douăzeci și doilea aruncat din mașină. Toți au fost aruncați din mașină, toți, aici pe Tihuța, mereu aici se răstoarnă căruța cu nenorociți. Aflu eu în ce biserică ai fluierat, derbedeule! Auzi, bă? Aflu! Tataia îți este nânașu, ai înțeles? Părinte Visarioane, ia-l de aici, spovedește-l cum știi mai bine, sparge-i rozeta, spânzură-l de limbă, rupe-i coastele, vreau să știu și ce lapte a supt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
de la oraș, care avea puterea de a dărîma mori, ca noi să nu ne mai muiem pîinea În ulei Înspumat, și cutezanța de a-i trage trei șuturi În cur lui Vilmoș pentru că țiganul nu fugise odată cu noi și mai fluierase de vreo cîteva ori. Iar Vilmoș unde să se ducă? S-a retras și el peste rît, pe cărarea folosită de toată lumea ca scurtătură, și a ieșit În sat pe la brutărie. S-a Întîlnit cu vreo doi băieți de-ai
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
să zbori prin defileuri. Drumul dintre etajele de pivnițe funcționa ca o trambulină. Mulți băieți nu nimereau văiuga dintre ele, căzînd și rămînÎnd pe acoperișul cîte uneia, În timp ce sania luneca liberă la vale. Odată ajunși cu săniile la fața locului, fluieram peste gîrlă după Vilmoș. Mai zdravăn decît oricare din trupa noastră, pe țigan Îl simțeam În stare de orice Îndrăzneală. Zbura cu sania, pilotînd-o printre pivnițele celor trei etaje, cu ușurința cu care se scărpina În cap. Odată ajunși pe
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
oraș la spital, dacă erau mulți doctori acolo și cîte injecții a Încasat. După care făceam planuri: În septembrie, urma să mergem la școală și aveam multe de pus la punct Împreună. Dar Lia, de cum trecea pragul casei, Începea să fluiere Încet melodii inventate pe loc și nu se oprea pînă nu plecam. Greu scotea o vorbă În tot acest răstimp. Din spusele ma mei, dar și din spionajul meu, mi-am dat seama că Lia fluiera Înce tișor pentru că-i
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
ne arate prunii Înfloriți. A fost cea dintîi și cea din urmă oară cînd am văzut o asemenea sărbătoare. — Uite cîte fructe vor fi, a spus baciu’ Geiger arătîndu-ne nourii de spumă din brațele crengilor. Unii nourași erau roz. Lia fluiera ușor melodiile ei nedefinite, ca În fața ghip sului lui Zoli, iar mie nenea Matthias mi-a dat o cîrpă moale să mă șterg la ochi: te supără lumina, e prea tare? Nu-i ni mic, trece. Am și o fotografie
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
aș vrea să fie așa. Da’ dacă vântul, trecând prin beldiile și păișul de pe marginea cărării, a făcut ca saboții de frână? Hai să ascultăm cu toții ș-om vedea...” Am rămas nemișcați vreme de câteva clipe. Vântul venit În valuri fluiera prin beldii, dar nu semăna cu scrâșnetul de frână. „Ți s-a părut, Petrică. Da’ mai știi?” Tocmai atunci a ajuns la noi zgomot clar de locomotivă, care pleacă de pe loc cu greutate În spate. Zgomotul a venit de undeva
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
de bine la vârsta mea, domnule doctor. Domnul profesor m-a rugat să observ și să vă spun ce „minuni” mai face doctorul Cuc - „doctorașul” - cum Îi spuneți dumneavoastră. Din câte Îmi dau seama, Îi foarte bine dispus. Numai nu fluieră... Ceva se Întâmplă... ― Mulțumesc, nene Mitrule. ― Acum trebuie să plec, domnule doctor, să nu mă vadă careva. Spunând acestea, brancardierul s-a dus la treburile lui. În timp ce Gruia se Îndrepta spre camera de gardă, care era „cabinetul” lui, gândul de
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
Petre! se făli Culae. O să le cânt la găidulcă, să le văd cum joacă!... Și, ca să arate că într-adevăr nu se temea, se apucă să-i zică o horă săltăreață, învățată de la deadul Vasile. Căruțașul smuci din hățuri și fluieră la cai. Hora lui Culae se risipi prin tot zăvoiul și se întoarse răsfrântă de ecou, dar nici o mișcare nu se făcu simțită printre trunchiuri și crengi. Ei, nu-i nimic, nepoate, îl consolă căruțașul. Poate altă dată... Culae nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
mai departe, cuprins de dorința de a se vedea ajuns mai repede acasă la sora și la cumnatul său. Străbătu bulevardul aglomerat, trecu de Piața Unirii și își continuă drumul pe cheiul Dâmboviței. Merse o vreme liniștit, privind doar înainte, fluierând vesel o canțonetă. Dar deodată din urmă se auzi un claxon scurt și, când întoarse capul, dădu iar ochi cu mașina de culoare neagră. De data asta era clar că nu mai putea fi vorba de nici o coincidență. Mașina îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
câteva clipe pe gânduri, se hotărî să-i mărturisească: Eu sunt de la matematică... La poezie nu prea mă pricep, dar când l-am auzit pe tipul ăla zicând de Eminescu că e burghez și reacționar, mi-a venit să-l fluier și să-l huiduiesc!... Surprinsă de afirmația lui, studenta de la filologie îl privi amuzată, apoi începu să râdă. Și mie!... Ce păcat că n-avem dreptul de-a fluiera și de-a huidui!... Peste puțin ieșiră și ei din universitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]