1,177 matches
-
din Bazinul Dunării până la Munții Ural. Legătura între zona pădurilor de foioase și stepă se face prin intermediul silvostepei (formată din pâlcuri de pădure și ochiuri de stepă, mai mari sau mai mici). Aceasta lipsește în vestul Europei unde pădurea de foioase contactează direct cu vegetația mediteraneană. Formațiunile ierboase care domină stepele europene sunt alcătuite în cea mai mare parte din graminee ca: păiușca (Festuca sulcata), negara sau colilia (Stipa capillata), obsiga sau iarba ovăzului (Bromus secalinus), bărboasa sau păiușul dulce (Andropogon
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
dincolo de Ural, până în Mongolia interioară. Stepele siberiene se deosebesc de cele europene printr-un număr mai mare de specii caracteristice. Ca urmare a condițiilor climatice variate, cu mai multă umezeală în nord, spre contactul cu pădurile de conifere și de foioase, și mai uscate în sud, în apropierea zonelor de semideșert și deșert, stepele au o fizionomie diferită. Astfel, stepele nordice au o floră mezofilă, caracterizată printr-o mare diversitate și un număr mare de indivizi, în timp ce stepele sudice includ în
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
ca o pompă ce mă absoarbe cu o putere căreia abia pot să-i rezist, prin pădurea tânără de mesteceni ce nu-mi ajung nici până la umeri, puieți plantați recent probabil, și-n fața mea se deschide întunecoasă pădurea de foioase, cu copaci uriași ale căror coroane îmbinate undeva sus opresc într-o luptă dură pentru lumină trecerea razelor soarelui spre mărunta vegetație de jos, intrând în pădure îmi simt trupul învăluit de o răcoare binefăcătoare, din vale se aud clopotele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
lemne pentru foc numai că, de cum am călcat în pădure, ceva ciudat s-a întamplat. M-am trezit într-o altă pădure. O pădure verde-aurie în care aerul de după ploaie scânteia ca soarele. Nu mai era de conifere, ci... de foioase. Deodată am văzut un spiriduș...ba nu, doi...! De fapt erau o grămadă. Toți îmi făceau semne să mă apropii. Însă eu parcă înțepenisem, simțeam că mi se taie respirația. Cu o voce pițigăiată, unul vorbi: — Noi locuim în această
Buchet de amintiri by Tudorina Andone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/459_a_878]
-
spre Ensenada, și întrebându-mă de unde avea Lee atâția bani de aruncat în stânga și-n dreapta. Călătoria era plăcută: în dreapta mea se căscau râpe abrupte, acoperite de lăstăriș, care se pierdeau în ocean, iar în stânga dealuri și văi acoperite cu foioase. Traficul era lejer. NU prea erau mașini, ci doar o coloană constantă de pietoni ce înaintau spre nord, familii întregi târând valize, oameni ce păreau în același timp și speriați, și fericiți, de parcă n-ar fi știut ce urma să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
Cu piepții fracurilor umflați, împopoțonată cu ciucuri, aristocrația banului se expunea. Iar amintirea unei excursii inițial nevinovate în împrejurimile împădurite s-a înscris într-o foaie proaspăt desprinsă a cepei. După o drumeție mai lungă prin pădurea de conifere și foioase, întunecată ca-n povești, s-a deschis dintr-odată o pajște pe care, anunțată de gălăgie și fanfară, se desfășura la mese lungi o serbare câmpenească cu multă bere. Mulțime de popor se adunase acolo. Se purtau costume populare și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
blănuri de oaie, vin vărsat pe rogojini, mămăliguță și codri verzi de brad de Crăciun Împodobit cu capete de lup, amestecați, triturați În procesul de făcut geneza chiseliță pînă la totala lor dispariție și contopire cu viețuitoarele de sub frunzele de foioase, viezuri, strămoși, berze, formarea poporului român. Care-a ieșit aproape complet necontaminat de romani, doar puțin strîmb În centru, dar merge și așa, acest merge și așa definitoriu și liniar ca neamul nostru din tată-n fiu, Decebal, Gerula și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
fantastic În această ambianță de epocă a glaciațiunilor. O calitate paradoxal tropicală, pentru că fiecare ramură laterală, fiecare bifurcație, fiecare coamă a acestor pitici Împovărați de ani este Încotoșmănată În alte plante - nu numai de micuțele polipode ale majorității pădurilor de foioase, ci de ferigi uriașe, desfășurându-și elegant penajul; tufișuri de afini, ierburi, perne gigantice de mușchi și festoane de licheni. Grohotișul de bolovani de granit, golaș pe Întinderile pârloagelor bătute de vânturi, desfășoară aici o podea denivelată și haotică de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
de stejar, În lungime totală de 10.000 de metri, proiect pentru care Primăria a oferit un acont de 300 de lei Serviciului grădinilor . Numai că responsbilii acestei operațiuni nu au luat În calcul lipsa de rezistență a crengilor de foioase, astfel Încât, la 8 octombrie Serviciul grădinilor raporta că „frunzișul de stejar a Început a Îngălbeni” și cerea suplimentarea crengilor de brad . Răspunsul venit din partea Primăriei se Încadrează În același registru tragi-comic, N. Gane solicitând ca până la venirea cetinei să se
CAROL I ŞI INAUGURAREA PALATULUI UNIVERSITAR DIN IAŞI (1897). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by I. NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1283]
-
Corpul oval-scurtat, maroniu sau negru, cu antenele și picioarele maroniu roșcate, de nuanță deschisă. Elitrele lățite după umeri, dorsal puternic convexe. Suprafața elitrelor mată, prevăzută cu o punctuație grosieră. Vârfurile tibiilor anterioare în formă de lopățică. Sub scoarța esențelor de foioase. l=1,2-1,7 mm. 5 Plegaderus dissectus Erichson Oval-alungit, maroniu-închis sau maroniuroșcat. Antenele și picioarele au o culoare mai deschisă. Marginile laterale ale elitrelor sunt puternic lățite. În resturi vegetale și sub scoarța esențelor foioase. l=1-1,5 mm
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
culoare mai deschisă. Marginile laterale ale elitrelor sunt puternic lățite. În resturi vegetale și sub scoarța esențelor foioase. l=1-1,5 mm. (Pl. VI, fig.3) 3 Genul Teretrius Erichson La noi o singură specie, răspândită sub scoarța esențelor de foioase în galeriile de Scolytidae. Teretrius fabricii Mazur (picipes F.) Corpul cilindric, puternic convex. Măciuca antenelor oviformă. Capul prezintă o punctuație fină și deasă, precum și gropițe frontale. Pronotul transvers cu unghiurile drepte, marginile lui laterale au o bordură accentuată. Scutelul extrem de
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
mai lungi decât late, ușor îngustate posterior. Jumătatea anterioară a elitrelor fără strii discale. Propigidiul prezintă o punctuație fină. Marginile prosternului cu o bordură dublă, iar marginea anterioară a mezosternului este lipsită de o bordură vizibilă. Sub scoarța esențelor de foioase, îndeosebi de plop. l=2,5-3,5 mm. (Pl. VII, fig.8) ♂ Baza pigidiului cu câteva puncte adâncite. 17 Genul Paromalus Erichson Corpul îngustat, oval-alungit și convex, uneori cu marginile laterale paralele. Clipeul este delimitat de o strie foarte fină
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
5 mm. (Pl. VII, fig.9 ) 2 Paromalus flavicornis Herbst Negru lucios, cu antenele și picioarele roșii. Se deosebește de specia precedentă prin forma corpului care este îngustată anterior și posterior, fiind lățită în partea mediană. Sub scoarța esențelor de foioase și conifere. l=1,5-2,2 mm. 4 Subfamilia Hololeptinae Cuprinde un singur gen monotipic. 18 Genul Hololepta Paykull în fauna noastră o singură specie. Hololepta plana Sulzer Baza capului are câte o tăietură laterală foarte adâncită. Fruntea netedă, nepunctată
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
Apuseni, parte a județelor Vrancea, Bistrița-Năsăud, Maramureș, Harghita, Neamț, Prahova, Cluj, Hunedoara, zona Bran-Rucăr, Vatra-Dornei și Câmpulung Moldovenesc. Aceste spații dezvoltă ca activități prioritare creșterea animalelor, dar și turismul de tip rural montan. - Zona a 2 a -a pădurilor de foioase , cu climat blând, însă cu terenuri mai puțin întinse și producții furajere mai slabe - Munții Zarandului, Vrancea și Maramureș; - Zona a 3 a -regiunea terenurilor deluroase , care permit dezvoltarea micro- agriculturii, în special pomicultura, cu terenuri întinse pentru pășunatul animalelor
IMPACTUL DEZVOLT?RII TURISMULUI RURAL ?I AGROTURISMULUI ASUPRA ZONELOR RURALE by Elisabeta RO?CA () [Corola-publishinghouse/Science/83117_a_84442]
-
Mare diversitate a vegetației, alături de ceilalți factori de mediu, a determinat și o mare varietate de specii de animale. În general, principalelor zone de vegetație, le corespund anumite specii de animale. Speciile faunistice din bazinul Ba Cotnari aparțin pădurii de foioase și silvostepei (D. Mititelu, 1992). VII. FAUNA FAUNA PĂDURILOR DE FOIOASE Este reprezentată de mamifere: căprioara (Capreolus capreolus), cerbul lopătar (Dama dama), mistrețul (Sus scrofa), lupul (Canis lupus), vulpea (Canis vulpes), viezurele (Meles meles), pisica sălbatică (Felix silvestris). Dintre acestea
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
și o mare varietate de specii de animale. În general, principalelor zone de vegetație, le corespund anumite specii de animale. Speciile faunistice din bazinul Ba Cotnari aparțin pădurii de foioase și silvostepei (D. Mititelu, 1992). VII. FAUNA FAUNA PĂDURILOR DE FOIOASE Este reprezentată de mamifere: căprioara (Capreolus capreolus), cerbul lopătar (Dama dama), mistrețul (Sus scrofa), lupul (Canis lupus), vulpea (Canis vulpes), viezurele (Meles meles), pisica sălbatică (Felix silvestris). Dintre acestea, vulpea și lupul au ajuns la o densitate redusă datorită acțiunilor
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
brune argiloiluviale pseudo gleizate, brune eumezobazice tipice și pseudorendzine tipice. Pădurile de amestec, în care fagul este dominant apar pe calcarele oolitice ale suprafețelor structurale pe soluri brune eumezobazice litice și brune argiloiluviale litice. Fauna este cea corespunzătoare pădurilor de foioase. 2. VALEA BAHLUIULUI ÎN AMONTE DE HÂRLĂU Această subunitate se desfășoară de la izvoarele Bahluiului și până la Hârlău pe o lungime de circa 25 km fiind mărginită de cei doi lobi ai Dealului Mare-Hârlău: Culmea Dealul Mare-Hârlău la vest și Culmea
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
amonte de Hârlău o constituie generalizarea subzonei fagului și stejarului în făgete pure sau în amestec pe soluri brune argiloiluviale tipice. Pe versanții cu înclinări slabe sau moderate, expuși spre nord-vest, vest sau nord, pădurea de fag și de alte foioase (inclusiv solurile corespunzătoare), coboară, uneori, până la baza lor, pentru ca pe aceiași versanți, dar cu înclinări accentuate (frunți de cuestă, abrupturi cuestiforme), să predomine solurile intens erodate și regosolurile. Fauna este cea corespunzătoare pădurilor de foioase. 3. SUBUNITATEA "COASTEI DE TRANZIȚIE
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
de fag și de alte foioase (inclusiv solurile corespunzătoare), coboară, uneori, până la baza lor, pentru ca pe aceiași versanți, dar cu înclinări accentuate (frunți de cuestă, abrupturi cuestiforme), să predomine solurile intens erodate și regosolurile. Fauna este cea corespunzătoare pădurilor de foioase. 3. SUBUNITATEA "COASTEI DE TRANZIȚIE" (V. Băcăuanu, 1980),numită și "Coasta Hârlăului" (V. Tufescu, 1937), se dezvoltă între rama înaltă a platourilor structurale care aparțin Dealului Mare-Hârlău la vest și depresiunea de contact HârlăuCotnari-la est. ,,Coasta de tranziție a Hârlăului
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
de altitudine. Arealul respectiv este acoperit, începând din partea înaltă, cu o vegetație ierboasă perenă, capabilă să reziste de la un an la altul sub zăpadă și de păduri. Arborete pure de conifere, păduri de amestec (pin și arțar) și păduri de foioase (specii de stejar și de arțar), ca și o vegetație arbustivă reprezintă vegetația spontană aflată în regim de conservare. În egală măsură, sunt conservate ecosisteme lacustre ca și agroecosistemele aferente zonelor locuite. În acest din urmă caz, beneficiază de statutul
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
o stare de echilibru dinamic. Intervalul de refacere este, în general, la fel de îndelungat. Spre exemplu, instalarea glaciației cuaternare a impus în emisfera boreală deplasarea a întregului ecosistem forestier de conifere la latitudini temperate și la altitudini corespunzătoare astăzi pădurii de foioase. Desigur, aceste deplasări au fost resimțite diferit în ecosistemele respective și nu toate elementele structurale au rezistat adaptându-se. Odată cu acestea s-a modificat, cu pierderi și înlocuiri, funcționalitatea sistemică. Totuși, în intervale de zeci de mii de ani, sub
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
determinat și o diferențiere a vegetației, în sensul că în zona Câmpiei Moldovei întâlnim o vegetație de silvostepă iar în sectoarele înalte de podiș din partea de vest și sud a județului predomină o vegetație de tip forestier cu specii de foioase. Silvostepa este caracterizată printr-o vegetație ierboasă xeromezofită și uneori chiar xerofită în care apar pâlcuri de pădure de stejar și șleauri. Pădurile de foioase ocupă părțile mai înalte ale Podișului Sucevei și Podișului Central Moldovenesc. La altitudini mai mari
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
de vest și sud a județului predomină o vegetație de tip forestier cu specii de foioase. Silvostepa este caracterizată printr-o vegetație ierboasă xeromezofită și uneori chiar xerofită în care apar pâlcuri de pădure de stejar și șleauri. Pădurile de foioase ocupă părțile mai înalte ale Podișului Sucevei și Podișului Central Moldovenesc. La altitudini mai mari de 400 m se remarcă prezența uniformă a fagului, cum este cazul pădurilor din zona Dealului Mare Hârlau și din zona platourilor structurale din Podișul
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
flora spontană sunt valorificate ca plante medicinale circa 80 de specii. Fauna Poziția geografică a județului se reflectă și în distribuția lumii animale. Existența faunei este strâns legată de specificul învelișului vegetal, putându-se astfel vorbi de fauna pădurilor de foioase, fauna de silvostepă, fauna de luncă și cea acvatică. Majoritatea faunei terestre o întâlnim în zona forestieră. Dintre mamiferele caracteristice se întâlnesc veverița, căprioara și mistrețul; lupul, vulpea și iepurele, fiind specii euritope, se întâlnesc pe toată suprafața județului. Păsările
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
vara 186,8 mm, toamna 99,1 mm, iarna 80,6 mm, pe perioada de vegetatie 309,4 mm. II. BIOCENOZA A. Flora: este reprezentată de pădurea seculară de amestec de: gorun, stejar, carpen, tei, fag și alte specii de foioase caracteristice Podișului Central Moldovenesc. Gorunul și stejarul au vârste de 120-140 ani cu înălțimi de 30-35 m și diametre de 50-70 cm. Specii de plante și asociații vegetale relevante: asociația Querceto-Ulmetum (stejăreto-șleau de terasă) pe terenul plan, respectiv asociația Aro
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]