5,879 matches
-
M.V. Petrescu) sau cele de analiză istorică (S.U.A. și Marea Unire a românilor din 1918 - Vasile Stoica) se strecoară în sumarul revistei și câteva studii de antropologie aplicată, conținând date puțin cunoscute de mulți dintre noi (Un muzeu de artă folclorică românească în America - Hellen Cullian, Comorile bisericii Sf. Maria din Cleveland-Ohio - Ioan Comșa). Aflăm de pildă, nu fără o oarecare uimire, că Statul Român a donat în noiembrie 1940 patrimoniului bisericii Sf. Maria din Cleveland patru picturi de N. Grigorescu
Cu mâna întinsă peste Atlantic... în semn de prietenie by Ioana Băețica () [Corola-journal/Journalistic/16251_a_17576]
-
de semnificativă devine, într-o lume ce tinde spre globalizare, amprenta originală, identitară a culturii muzicale a unui popor și ea nu se rezumă - așa cum s-a crezut până nu demult, și cum unii mai cred și acum - la grupuri folclorice sau la prestația vreunui rapsod brunet. Artiștii români (dirijori, instrumentiști, cântăreți) sunt prezenți, fără îndoială mai mult decât în trecut, în contextul muzical internațional, dar nu printr-o politică de stat, ci prin inițiative particulare; este bine așa, chiar dacă ar
O reușită by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16260_a_17585]
-
scăpa de tutela politicii și a ideologicului, "do major", de exemplu, putea însemna și "trăiască", și "jos tirania"... Ce-i drept, și în acest domeniu s-au găsit "îndrumători" care să desfigureze stilistic creația, impunând un tonalism primitiv, obligativitatea inflexiunilor folclorice etc. Despre refugiul în literatura pentru copii (Nică fără frică, 1950; Ce-a văzut Oana, 1952; Prințul Miorlau, 1957), ce ne puteți spune? Simțeam nevoia unei evadări într-o zonă în care se mai putea strecura feeria, fantezia, din când
Nina Cassian - "Simțeam nevoia unei evadări într-o zonă în care se mai putea strecura feeria" by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/16234_a_17559]
-
este însă talentul de a o resuscita, de a o face credibilă din punct de vedere al autenticității comportamentului, limbajului, felului de a reacționa. Țăranii lui Ioan Neșu nu au nimic idilic, nimic pitoresc în sensul unei elocințe sau înțelepciuni folclorice. Țăranii din Zi de toamnă cu cal, sunt trăitori în zona gri dintre sat și oraș, subiecți ai unei drame parcă demult uitate, ai izgonirii lor din condiția de sarea pământului. Ei evoluează aproape mecanic într-un spațiu profan, fantomatic
Povestiri din zona gri by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16428_a_17753]
-
eradicabile toate printr-o pedagogie optimistă, de asumat, după el, prin misiunea "civilizatoare" a germanilor în Halb-Asien. În imaginea emblematică a "serbării culturale" din Cernăuții anilor 1875, cu parada dansantă a naționalităților din Bucovina etalîndu-și, îmblînzite, o "diferență" cel mult folclorică și, în plus, o zgomotoasă bucurie la aniversarea anexării provinciei la Austria (vezi foiletonul Ein Kulturfest, comandat de "Neue Freie Presse"), Franzos ilustrează amestecul de simpatie silită și de înstrăinare înfricoșată, dar nelipsită de accente disprețuitoare și agresive, ce caracterizează
Ce ar fi putut învăța și n-a învățat Karl Emil Franzos din estetica lui Goethe by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/16441_a_17766]
-
către Tine...") și Baltagul lui Sadoveanu ("Frunzuliță de mohor, / Te iubesc și te ador, / Ghiță C. Topor"). Simpla citare, chiar fragmentară, a celor două epistole evocă una dintre principalele ambiguități ale genului: fragmentul eminescian, intermezzo liric, pune în valoare autenticitatea folclorică a scrisorii versificate (cel care scrie e un fiu de domn, dar interpretarea canonică merge în direcția unei culturi omogene - în care aristocratul tradițional se împărtășește alături de țăran din cultura populară). La Sadoveanu e vizibilă, în schimb, latura semicultă, de
Scrisori by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16595_a_17920]
-
Strigoii. Lupii țiganului adoptă genul anecdotic, într-o narațiune cu puțin umor, dar fără spirit. Spectacolul verbal nu are încă ritm, culoare și ingeniozitate. Două lungi balade populare (Draga mamei și Blăstăm de mamă) au funcția unui racord la sursele folclorice. Timide sunt notațiile din poezia naturii: Sus la munți, În poiană... etc. Ceva mai săltăreț e versul în Tablou de seară, alterat de inserția câte unui neologism distorsionat: "Orizontul/ se poleie"; "Deja moare/ Cel din urmă/ Raz de soare"; Chiar
O datorie anacronică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11839_a_13164]
-
87). E diminuat, chiar neutralizat, accentul ardelenesc, remarcat de G. Călinescu în coloratura lexicală a poeziei coșbuciene. Versificația ușoară construiește o poezie a elogiului solar, a muncilor câmpului, o poezie a celebrării naturii și a anotimpurilor. Uneori e adoptat modelul folcloric, ca într-un fel de invocație sau descântec: "Ieși, sfântule soare!/ Ieși din închisoare!/ De ne adu zorile,/ Cu privighetorile,/ ?i-ncălzește florile!/ Ieși din nor, de după nor!/ Dă verdeață luncilor!/ Loc de joc copiilor!" (Cântecul soarelui, p. 89). Am
Dacă nici Coșbuc, atunci cine? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11861_a_13186]
-
cenușă, ca moarte a jarului, dar și ca apărătoare a lui, înseamnă că zvonurile despre apocalipsă au toate șansele să ajungă din urmă realitatea. Trecerea prin foc și sabie a surselor propriu-zis muzicale, cu precădere a celor de sorginte tradițională, folclorică, a însemnat desfolierea muzicii savante de stratul originar, autentic al artei sonore, de-concretizarea și abstractizarea ei, de-naturalizarea și artificializarea într-o așa măsură încît dimensiunea tainică, celestă, magică a pălit în fața aspectelor telurice, agresive, secularizante. Pe de altă
Tentația vinovatului incurabil by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11868_a_13193]
-
adesea confuză și aproximativă. A stabilit diferențe între caracterul arhaic și cel conservator, cu prudență în distingerea elementelor relevante de cele irelevante. Într-o tradiție care mitologiza sau absolutiza literatura populară, a încercat să descopere cum funcționează realmente în mediul folcloric distincția cotidian / poetic, reflectată în conservarea unor termeni neînțeleși (cum este, pentru un vorbitor popular, chiar cuvîntul codru : "e reținut de la cîntecele eștea, după mine ar însemna un cuvînt de voioșie"). A analizat raportul dintre oralitate și scris, dintre caracterul
Dialectal, popular, vorbit by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11976_a_13301]
-
rusesc și asta e o catastrofă. Nu ne-a ferit de ea nici Zaițev, cu stilul lui exagerat rusesc, nici patrioții cu rubăștile lor, nici cinematografia națională. Noi nu suntem români și nici măcar ucraineni; noi ne-am pierdut toate ritualurile folclorice. N-avem putere să ne întoarcem la ele, și nici nu-i nevoie. în afară de o lingură-două de argint, străbunicii și străbunicele noastre anterevoluționare nu ne-au lăsat nici o moștenire. Noi suntem moștenitorii fasonului sov., care se uită cruciș, nedumeriți, la
Patru eseuri de Viktor Erofeev by Tamara Tinu () [Corola-journal/Journalistic/11960_a_13285]
-
și ascult nimicul/ nu e tristețe/ nu e frică/ Te întâmpin în Tine!”), cunosc angoasa existențială (“albul vorbește-n rugăciuni/ cu o iubire de durată/ întâi către Dumnezeu/ apoi către Hazard/ că m-am întâmplat pe Pământ”), scandează stilizate strofe folclorice, dar, mai presus de orice, degustă reveria, visul, melancolia discretă și profundă. Precum în această memorabilă mărturisire lirică: “am lăsat crinii în camera de alături/ dimineața i-am regăsit tare departe-n lumină/ m-am întrebat după care ornic or
CULEGĂTORII DE FLORI de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382688_a_384017]
-
Acasa > Cultural > Modele > MARIA ȘALARU. OFRANDE ARTISTICE URBEI SALE Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 2283 din 01 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Deși interpreta de muzică populară și folclorică Maria Șalaru este omniprezentă și încântătoare în respirația cultural artistică a Bacăului, ar fi o irealitate oglindirea ei ca artist exclusiv regional. Sigur că, dedată hărniciei și harului de a proiecta în universul audibil cântece prețioase, lăuntric și admirabil înmlădiate
MARIA ŞALARU. OFRANDE ARTISTICE URBEI SALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382777_a_384106]
-
înmlădiate pe glasul ei, de mulți ani, participă la zidirea epopeei melodice, de frumusețe unică a acestui spațiu etnofolcloric moldovenesc, dar nu mai puțin, artista este înregimentată în garnizoana ultimei fortărețe asediate a culturii sătești românești și melosului popular și folcloric național. Nemaivorbind despre decăderea curajului și creșterea proporțiilor cedării muzicii autentice în fața energiilor dezlănțuite, antimuzicale, rarii artiști valoroși, într-o luptă singulară pot pierde conștiința valorii lor. Ceea ce nu s-a întâmplat și nu se va putea întâmpla în ce
MARIA ŞALARU. OFRANDE ARTISTICE URBEI SALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382777_a_384106]
-
o victorie admirabilă de partea vieții, reconduc an cu an viața, cântă redeșteptarea și gloria clipei în integritatea și dinamica anotimpurilor umanității. Astfel, peste meritul inegalabil de a făuri momente muzicale gravate pe inelul de marcă a cântecului popular și folcloric românesc, Maria Șalaru făptuiește un serviciu în timpi lin curgând pe lângă noi, dar durabil statuați în garda cântecului de mâine, întemeind și călăuzind la lumina scenei grupul cantabil folcloric de copii „Boboceii de la Bacău”. Ea primește această însărcinare dintr-un
MARIA ŞALARU. OFRANDE ARTISTICE URBEI SALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382777_a_384106]
-
momente muzicale gravate pe inelul de marcă a cântecului popular și folcloric românesc, Maria Șalaru făptuiește un serviciu în timpi lin curgând pe lângă noi, dar durabil statuați în garda cântecului de mâine, întemeind și călăuzind la lumina scenei grupul cantabil folcloric de copii „Boboceii de la Bacău”. Ea primește această însărcinare dintr-un ego cu totul și cu totul special: transgresarea unei părți din sine într-o parte de viitor. Pregătește copiii talentați, recrutați din Bacău și împrejurmi pentru spectacolul muzical popular
MARIA ŞALARU. OFRANDE ARTISTICE URBEI SALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382777_a_384106]
-
copii „Boboceii de la Bacău”. Ea primește această însărcinare dintr-un ego cu totul și cu totul special: transgresarea unei părți din sine într-o parte de viitor. Pregătește copiii talentați, recrutați din Bacău și împrejurmi pentru spectacolul muzical popular și folcloric al zilei cuprinse de soare ce va restabili neîncetat spiritualitatea melodică pe când însăși va fi mugur și floare de istorie a vieții sufletești ce va-nfrumuseța prin cântec veacurile ființei neamului românesc. Cântecul e calea luminii din univers către vitraliul
MARIA ŞALARU. OFRANDE ARTISTICE URBEI SALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382777_a_384106]
-
doi candidați în alegerile din Statele Unite cînd s-au acuzat reciproc că manipulează cifre din domeniul matematicii "fuzzy". Cum se reflectă rădăcinile dv. românești în ceea ce scrieți? Sînteți scriitor de limbă engleză, dar aveți un foarte vizibil filon istoric și folcloric românesc. L-am urmărit în mod intenționat pentru că spațiul cultural din care vin mi se pare foarte interesant și mă simt dator să-l vehiculez. Eu am crescut acolo și simt nevoia să dau ceva înapoi. Am avut o discuție
Constantin Virgil Negoiță și inovațiile literar- matematice by Cosana Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/16040_a_17365]
-
deși se află în pragul a 7 decenii de viață. Coleg de generație, sud-coreanul Im Kwon-Taek (care a vizitat acum cîțiva ani România) este de asemenea consecvent cu propria sa operă, Chunhyang (Coreea de Sud, 2000) fiind o dramă istorică cu inserturi folclorice. Insurmontabila incompatibilitate de clasă socială este analizată prin intermediul unei povești de secol XVIII, o iubire imposibilă între fiica unei foste curtezane și fiul unui guvernator. Deoarece refuză să se alăture armatei de iubite ale noului demnitar din regiune, tînăra va
ASIA la "Europa" by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16071_a_17396]
-
un viitor democratic. Nu are, de fapt, nici un viitor iar de intrarea în Europa nici nu poate fi vorba. Știi doar că abia 8% din populația Uniunii Europene se ocupă cu agricultura. Dar, atenție, acești 8% nu sînt țărani români, folclorici, de tipul Muzeul Satului. Sînt fermieri - cu totul altceva. La noi, procentul este de peste 50%". Opinie, să recunoaștem, profund pesimistă, deși e incontestabil adevărată. Al treilea discurs. Cultură, ideologie și politică în România. Adrian Marino în dialog cu Sorin Antohi
Un mare cărturar by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16083_a_17408]
-
să apară (în 1983, în România literară, într-un interviu realizat de Mircea Iorgulescu) următoarele mărturisiri și reflecții nonconformiste referitoare la patriotismul scriitorului: " Legătura dintre scriitor și poporul său nu este una veselă și decorativă ca un șervet cu motive folclorice într-un restaurant pentru uzul turiștilor străini, ci una profund dramatică, cel mai adesea dureroasă, un raport de reciprocă asumare. A face prea multe declarații de dragoste - oricât de rimate și tremolate - poporului tău, mi se pare superfluu: e ca și cum
De la monolog la dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16126_a_17451]
-
ing. drd. Daniela-Elena Burtic va vorbi despre proprietățile terapeutice ale arborilor și arbuștilor ornamentali, iar ing. Șarolta Iancului va prezenta calendarul lucrărilor de sezon în domeniul horticol. De asemenea, vor fi vizionate pe calculator câteva grupe de flori. ( D. B.) Spectacol folcloric Ansamblul profesionist „Banatul“ prezintă duminică, 13 aprilie, de la ora 17, în localitatea timișeană Ohaba Forgaci, un spectacol folcloric cu participarea soliștilor Aurelia Ardeleanu, Ion Luca Jurjescu, Cătălina Pâșlea, sub conducerea muzicală a lui Radu și Ilie Vincu și în coregrafia
Agenda2003-15-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280895_a_282224]
-
va prezenta calendarul lucrărilor de sezon în domeniul horticol. De asemenea, vor fi vizionate pe calculator câteva grupe de flori. ( D. B.) Spectacol folcloric Ansamblul profesionist „Banatul“ prezintă duminică, 13 aprilie, de la ora 17, în localitatea timișeană Ohaba Forgaci, un spectacol folcloric cu participarea soliștilor Aurelia Ardeleanu, Ion Luca Jurjescu, Cătălina Pâșlea, sub conducerea muzicală a lui Radu și Ilie Vincu și în coregrafia lui Milosav Tatarici. ( S. P. D.) LEGIS Din această săptămână, S.C. „Centrul Teritorial de Calcul Electronic“ S.A. Piatra Neamț
Agenda2003-15-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280895_a_282224]
-
sâmbătă, 12 aprilie, au intervenit următoarele modificări: 13. 30 Gillete World Sport,... , 23. 30 Legenda mumiei Talos (thriller S.U.A. , 1997). Spectacol Ediția a VIII-a a „Zilelor Maghiare Bănățene“ se va încheia duminică, 13 aprilie, ora 18, printr-un spectacol folcloric susținut pe scena Casei de Cultură a Studenților din Timișoara, sub genericul „În căutarea datinilor“, la care vor participa toate formațiile de dansuri populare și ansambluri folclorice maghiare din județul Timiș. În foaier, studioul de ceramică „Carolina“ din Tomești (condus
Agenda2003-15-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280895_a_282224]
-
Maghiare Bănățene“ se va încheia duminică, 13 aprilie, ora 18, printr-un spectacol folcloric susținut pe scena Casei de Cultură a Studenților din Timișoara, sub genericul „În căutarea datinilor“, la care vor participa toate formațiile de dansuri populare și ansambluri folclorice maghiare din județul Timiș. În foaier, studioul de ceramică „Carolina“ din Tomești (condus de Costineanu Nagy Teréz) va organiza o expoziție. ( I. S.) „Memomed 2003“ La Editura Minesan din București a ieșit de sub tipar „Memomed 2003 - Memorator de medicamente și
Agenda2003-15-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280895_a_282224]