5,845 matches
-
multe hit-uri în topuri (Randi, Lora, Alexandra Shine). Adaugați dinamica trupă de dans modern, cu accesorii ”la zi” (săbii-laser, ca în ”Războaiele stelelor”), Rock On, coordonată de Taz, fostul coleg al lui Smiley din formația Simplu, precum și atrăgătoarele reprize folclorice ( Geta Postolache, Ansamblul profesionist ”Țara Vrancei”) și aveți imaginea globală a unui show de mai bine de 7 ore în care fiecare și-a regăsit ritmurile, refrenele și titulaturile preferate, meritul revenind, indiscutabil, consultanților muzicali Andreea și Radu Fornea. Aceștia
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/noaptea-legendelor/ [Corola-blog/BlogPost/93274_a_94566]
-
tristeți, este închinată Doinei și lui Ion Aldea-Teodorovici. Remarcabile sunt și poeziile de critică socială sau a scăderilor omenești: Algoritmul succesului, Zâmbetul fals, În timp, Întrebări (celor ce muncesc în străinătate). Întâlnim și poezii care au împrumutat câte ceva din recuzita folclorică: „Jelui-m-a, cui să-i spui?/ Jelui-m-a nucului.../ Nucul are frunza multă -/ Ca tristețea mea, profundă”. (Jelui-m-aș) Poeta Tatiana Dabija nu a fost tributară modelor și curentelor poetice, a scris cum a simțit, păstrând nota
PLASA UNEI ILUZII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 by http://confluente.ro/elena_buica_1425129803.html [Corola-blog/BlogPost/374696_a_376025]
-
o vorbă de suflet, un sfat de specialist, sau o îndrumare în alegerea repertoriului, a costumului popular autentic. În septembrie, la concertul omagial „Centenar Constantin Brăiloiu" de la Radio, organizat de muzicologul Gruia Stoia, am fost invitată să cânt din „Culegerile folclorice" ale genialului profesor-compozitor-etnomuzicolog Constantin Brăiloiu, lucrări pe care le-am primit de la profesorii mei, Steluța Popa și Gruia Stoia, cu care am studiat, perfecționându-mi stilul. Primind îndrumarea acestor eminenți dascăli în domeniul etnografiei și folclorului, am reușit să înțeleg
2013) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_dialog_marin_voican_ghioroiu_1361266470.html [Corola-blog/BlogPost/352012_a_353341]
-
care a compus și muzica și îndrăgită noastră interpretă de muzică populară, și nu numai, fiind o soprană de coluratură foarte apreciată în lumea artistică, ca să realizeze un album cu 15 de piese, adevărate bijuterii, ce vor îmbogăți tezaurul nostru folcloric, aducându-i frumusețe și prospețimea neuitaților cântăreți gorjeni, vâlceni și doljeni". M.V.G: Ați păstrat legătura în continuare cu doamna Emilia Comișel? Rodica Anghelescu: Desigur! De-a lungul anilor am (între)ținut legătura cu doamna Emilia Comișel. În perioada cât
2013) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_dialog_marin_voican_ghioroiu_1361266470.html [Corola-blog/BlogPost/352012_a_353341]
-
aveau să salveze viețile oamenilor, să curețe locurile apocalipsei și să treacă imediat la reconstrucția clădirilor dărâmate, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat... Despre personalitățile zdrobite sub moloz, cât mai puțin! Una dintre acestea a fost interpreta de muzică folclorică gorjenească, Filofteia Lăcătușu, care a fost găsită îmbrățișată cu soțul ei, Gicu Simu, amândoi fără suflare, sub o grindă de beton, (la un pas de ei zăceau nașii de botez ai soțului, Anisia și Ion Simu) între ruinele hotelului Victoria
FILOFTEIA LĂCĂTUŞU. SUB MORMÂNTUL CONŞTIINŢEI NEAMULUI... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1440157090.html [Corola-blog/BlogPost/378255_a_379584]
-
avut timp și reacții conștiente de a se îmbrățișa, viețile artistei Filofteia Lăcătușu și soțului ei! Dispariția artistei are și azi, după aproape patruzeci de ani, ecouri inimaginabil de dureroase pentru familia sa, pentru consătenii săi, pentru întreaga lume muzical folclorică românească. Nu s-a rupt nicio clipă și niciun pas de rădăcinele ei sătești, păștea oile, muncea la câmp și învăța fetele satului să cânte, pe malul râului Șușița, șezând pe pietre, cu picioarele în apă, cu fete în jur
FILOFTEIA LĂCĂTUŞU. SUB MORMÂNTUL CONŞTIINŢEI NEAMULUI... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1440157090.html [Corola-blog/BlogPost/378255_a_379584]
-
sonor creat, imperceptibil în viață lo-fi cotidiană. Nu observi doar, ci produci la rândul tău particule de peisaj sonor; creezi propria ta partitura. Întregul proces te-ndeamnă să te întrebi din ce in ce mai subtil: „Ce aud?” " (Maria Balabas) Ce se aude? Sunete folclorice vechi înregistrate de Constantin Brăiloiu în primele sale campanii etnografice, preluate din arhiva Muzeului de Etnografie din Geneva. Adică: solz de pește, frunză de liliac, cimpoi, bucium, flageolet și bocete. Este prima instalație de sunet din România, prin care Gheorghe
Pădurea de sunete by http://www.zilesinopti.ro/articole/2599/padurea-de-sunete [Corola-blog/BlogPost/99404_a_100696]
-
Munteanu), m-am specializat în timp, iar la ora actuală sunt nelipsit de la marile concursuri de gen, inclusiv internaționale, grație președintelui Federației române de dans sportiv, Vasile Gliga. Tot cu dânsul, mureșean de-al meu, m-am profilat pe spectacole folclorice de mare anvergură, cum ar fi „Ziua recoltei”, la Reghin, „Festivalul Văii Gurghiului”, „Balul însuraților”. Un prezentator profesionist trebuie să abordeze cu aceeași lejeritate orice, să se documenteze, să învețe.. De pildă, în ultimii ani m-am profilat și pe
OCTAVIAN URSULESCU. MĂRGĂRITARELE MUZICII UŞOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Octavian_ursulescu_margarit_aurel_v_zgheran_1388567458.html [Corola-blog/BlogPost/365727_a_367056]
-
de porc se afumau copiii care erau deocheați. Despre ficatul porcului se spune că este bun pentru vindecarea anemiei sau a lipsei poftei de mâncare, în timp ce, coada porcului este indicată pentru copiii care se scapă pe ei noaptea. Potrivit viziunii folclorice, gospodarii cred că pot cunoaște dacă în viitor nevestele lor vor naște fete ori băieți, după cum se arată o bucată de carne așezată în osânză. Dacă în inima porcului se va găsi mult sânge închegat, acesta era semn că stăpânul
IGNATUL – DE LA MIT LA SINCRETISM RELIGIOS de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1449 din 19 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stefan_popa_1419014387.html [Corola-blog/BlogPost/371754_a_373083]
-
descoperă o lume proprie, plină de fantezie, o atmosferă magică, ce însoțește visul amintirilor din copilărie. Compoziția e densă, pictorul apelează și la motive preluate din arta populară românească și din legendele ebraice. Dorul de timpurile trecute lasă loc fundalului folcloric, încărcăturii poetice, farmecului, imaginației, sensibilității. Un motiv fundamental în tablourile lui Sami Briss, componentă integrală a picturii sale, sunt peștele și pasărea, figuri emblematice care adesea se confundă cu profilul uman. O unitate sugerată între sensibil și spiritual. Pictează oare
AMINTIRI DIN COPILĂRIE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 by http://confluente.ro/dorel_schor_1424603660.html [Corola-blog/BlogPost/382407_a_383736]
-
la liceu, fără voia tatălui. A obținut Locul I pe țară la Cântarea României, pentru interpretarea de doine și Trofeul „Floarea din grădină.” Cântecul e viața ei, cântă acasă, la biserică, la grădiniță, la școală unde se ocupă de Grupul folcloric „Mlădițe ilfovene” din comuna Clinceni, Ilfov, alcătuit din copii de 3-14 ani, proveniți din toate zonele țării. Din repertoriul Marioarei Man Gheorghe fac parte doine, purtate, învârtite, compoziții proprii, cântece de suflet și de joc. În ciuda distanței mari care o
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395336200.html [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
ținut în echilibru pe cap sticle cu vin roșu. De la Solovăstru a venit să cânte pe scena de la Ibănești Grupul „Coronița”, înființat în 1980, inițial a fost grup de femei, a cooptat și bărbați și s-a transformat în Ansamblul folcloric „Coronița”, denumire simbolică dată de la coronița care se află pe pieptărașele fetelor. Are un repertoriu bogat, original, alcătuit din aproximativ cincizeci de cântece și colinde specifice Solovăstrului, printre care pot fi amintite: „Doina plutașilor”, „Românie”, melodii de joc: „Dragu mi
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395336200.html [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
țară și chiar din străinătate de unde revin cu drag și cu dorința de a promova valori populare autentice, atrăgând totodată artiști din alte zone ale țării români și de alte etnii: unguri, aromâni spre o mai bună cunoaștere a specificului folcloric al tuturor locuitorilor ce trăiesc pe teritoriu românesc într-o armonie desăvârșită. Grație acestei sărbători, timp de trei zile am avut posibilitatea de a trăi într-o altă dimensiune a existenței unde ne-am putut bucura de blândețea sufletului și
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395336200.html [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
Acasă > Poezie > Cântec > 4. GRĂDINĂ RAIULUI FOLCLORIC Autor: Marin Voican Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 1723 din 19 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului 4. GRĂDINĂ RAIULUI FOLCLORIC Primul meu institut muzical în care am studiat a fost „Cârciumioara fermecata” a tatălui meu Ilie Voican (în Bălcești de
4. GRĂDINA RAIULUI FOLCLORIC de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1723 din 19 septembrie 2015 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1442651575.html [Corola-blog/BlogPost/372603_a_373932]
-
Acasă > Poezie > Cântec > 4. GRĂDINĂ RAIULUI FOLCLORIC Autor: Marin Voican Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 1723 din 19 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului 4. GRĂDINĂ RAIULUI FOLCLORIC Primul meu institut muzical în care am studiat a fost „Cârciumioara fermecata” a tatălui meu Ilie Voican (în Bălcești de Vâlcea, pe malul Oltețului), cârciumioara fermecata de altădată, pe care as numi-o „MICUL ATENEU” al țăranului român, unde am
4. GRĂDINA RAIULUI FOLCLORIC de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1723 din 19 septembrie 2015 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1442651575.html [Corola-blog/BlogPost/372603_a_373932]
-
suflet dragostea pentru muzica și poezie. Doamne, cântau cu atâta farmec și măiestrie... că nu-mi venea să mai plec acasă. Astăzi, din ce in ce mai rar, se mai aud asemenea zei neîncoronați, tot mai puțini sunt cei care pășesc prin „Grădină Raiului Folcloric” - păstrând smerenia și dragostea slujitorului pentru frumos și tradiția populară. Acelor oameni minunați le datorez totul și le aduc prinos de recunoștință pentru dragostea ce mi-au trezit-o în suflet, să iubesc muzică adevărată, autentică, să beau din izvorul
4. GRĂDINA RAIULUI FOLCLORIC de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1723 din 19 septembrie 2015 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1442651575.html [Corola-blog/BlogPost/372603_a_373932]
-
Trilulilu www.trilulilu.ro/muzica-populara/003-luna-zana-mea-cea-buna LA FÂNTÂNĂ 47. Rodica Anghelescu - La fântână - Muzică - Trilulilu www.trilulilu.ro/muzica-populara/rodica-anghelescu-la-fantana-1 LA FÂNTÂNĂ DE LA DEALU 9CÂNTĂ M.V.GHIOROIU) http://www.trilulilu.ro/muzica-populara/19-la-fantana-de-la-dealu-canta-m-v-ghioroiu#ref=caută Referință Bibliografica: 4. GRĂDINĂ RAIULUI FOLCLORIC / Marin Voican Ghioroiu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1723, Anul V, 19 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Marin Voican Ghioroiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
4. GRĂDINA RAIULUI FOLCLORIC de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1723 din 19 septembrie 2015 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1442651575.html [Corola-blog/BlogPost/372603_a_373932]
-
Hai lic și iar lic”, „Hai nană, mândră bănățeană”, „Mărie, Mărie”, „Mă trag lângă ceteraș”, „Ne-am iubit pe sub ascuns”, „Nu mă bate, Doamne, rău”, „Titiană, nume mândru”, „Trenule, mă iei, mă duci”, „Tu mândruță de la Jina”... multe alte cântece folclorice, glăsuite cu vocea bărbătească, baritonală, răzbătătoare prin țesăturile de gânduri, de către unul dintre cei mai cu duh doinitori, Ion Cristoreanu, sunt rechemate din nou la zarea sufletului de către maestrul Benone Sinulescu, scuturând clopoțelul conștiinței ce-n clinchet nostalgic aduce aminte
ION CRISTOREANU. I-AU PLĂCUT SOARELE, PĂDUREA, CÂNTECUL ŞI OAMENII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1777 din 12 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1447311054.html [Corola-blog/BlogPost/384690_a_386019]
-
cu fast în stilul Restaurantului Crystal. În salonul Crystal alături de dumneavoastră va fi una din cele mai spectaculoase formații live, Formația Style. Iar în salonul Rubin, Dj Andrei Dumitrașcu va asigura o atmosferă electrizanta. Datinile ne sunt prezentate de ansamblul folcloric Doina Carpaților iar trecerea dintre ani o sărbătorim cu fast alături de un pahar de șampanie și un minunat foc de artificii. Restul surprizelor le veți descoperi în timpul petrecerii. O petrecere de Revelion reușită are pe lângă muzică și băuturi fine trebuie
Ce trebuie sa aiba petrecerea de Revelion ca seara sa fie cu adevarat Magica! by http://www.iasi4u.ro/ce-trebuie-sa-aiba-petrecerea-de-revelion-ca-seara-sa-fie-cu-adevarat-magica/ [Corola-blog/BlogPost/94775_a_96067]
-
și grasă a culmilor, apoi o înapoiază fermecată de glasul ei, tot lor. Rar au fost, sunt sau vor mai fi cântece păstorești care să răsune într-un chip dumnezeiesc, asemenea celor ale „crăiesei” munților sibieni, Lucreția Ciobanu! Interpreta muzicii folclorice a munților, Lucreția Ciobanu va rămâne o legendă a cântecului păstoresc! În acest cântec, ceea ce duce la perenitate, e grija de a scoate la lumină folclorul pur și a-l interpreta numai curățat și înfrumusețat, nu ras și împodobit! Actualitatea
LUCREŢIA CIOBANU MÂNGÂIEREA CÂNTECULUI, SUS, PE FRUNŢILE MUNŢILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1443704686.html [Corola-blog/BlogPost/381838_a_383167]
-
muzica, ceea ce înseamnă că folclorul este în pericol de a fi degradat pentru că i se transplantează un nucleu prelevat de la o rasă incompatibilă: rasa kitsch-ului. Prin interpreta Lucreția Ciobanu se păstrează curățenia și se prelungește îndelungat timp viața muzicii folclorice, adunându-se într-o venerabilă carieră muzicală interpretativă și de culegere a folclorului cântece pe care oricine le-ar mai interpreta le-ar reduce din frumusețea pe care au avut-o la pornirea din glasul și sufletul irepetabilei doinitoare din
LUCREŢIA CIOBANU MÂNGÂIEREA CÂNTECULUI, SUS, PE FRUNŢILE MUNŢILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1443704686.html [Corola-blog/BlogPost/381838_a_383167]
-
la pornirea din glasul și sufletul irepetabilei doinitoare din munți. Toate cântecele Lucreției Ciobanu sunt evaluative a ceea ce se poate cultiva din intervertirea în raportul: talent uriaș, voce zdruncinătoare, seriozitate! Rămâne de la interpreta Lucreția Ciobanu o adevărată circumvoluțiune a muzicii folclorice românești care are o inteligență profundă și durabilă, însădită în cultura sătească din timpuri afundate în istoria și tainele oamenilor din munți. Toate cântecele interpretei Lucreția Ciobanu sunt deferite celei mai drepte instanțe: românii din Ardeal și de pretutindeni. Lor
LUCREŢIA CIOBANU MÂNGÂIEREA CÂNTECULUI, SUS, PE FRUNŢILE MUNŢILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1443704686.html [Corola-blog/BlogPost/381838_a_383167]
-
ce în ce tot mai rar și tot mai condamnabil. S-a stins, am pierdut-o dintre noi, dar a recâștigat-o cosmosul pe Lucreția Ciobanu. O cântăreață care se naște o dată la un mileniu, ori poate niciodată în arealul folcloric românesc. A cântat și a mângâiat ca mătasea inima românilor, toată viața sa. Putea fi poetă, iubea și îngrijea cu talent textele cântecelor sale, curățindu-le, dându-le haină lirică, poezie și trăire spirituală, putea fi actriță, atât de profund
LUCREŢIA CIOBANU MÂNGÂIEREA CÂNTECULUI, SUS, PE FRUNŢILE MUNŢILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1443704686.html [Corola-blog/BlogPost/381838_a_383167]
-
Eu îmi doresc ca atunci când îmi va veni ceasul să mă culc și să nu mă mai trezesc. Fără să stau bolnavă, la pat, fără să fiu o povară pentru copiii și nepoții mei”. „Printre primele cântece”, rememorează interpreta muzicii folclorice a plaiurilor argeșene Elisabeta Turcu, „pe care le-am iubit și care mi-au lat inima cu ele, ducând-o la cerul iubirii de cântec, sunt cele ale nemuritoarei Lucreția Ciobanu. Sunt sfâșiată de regret. Melosul folcloric românesc închide de
LUCREŢIA CIOBANU MÂNGÂIEREA CÂNTECULUI, SUS, PE FRUNŢILE MUNŢILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1443704686.html [Corola-blog/BlogPost/381838_a_383167]
-
rememorează interpreta muzicii folclorice a plaiurilor argeșene Elisabeta Turcu, „pe care le-am iubit și care mi-au lat inima cu ele, ducând-o la cerul iubirii de cântec, sunt cele ale nemuritoarei Lucreția Ciobanu. Sunt sfâșiată de regret. Melosul folcloric românesc închide de azi în filele istoriei sale un nume, numele Lucreția Ciobanu, dar glasul ei rămâne liber și va răsuna pentru inima neamului românesc, în veșnicia culturii sale. Acest neam n-ar putea continua să aibă puls cultural fără
LUCREŢIA CIOBANU MÂNGÂIEREA CÂNTECULUI, SUS, PE FRUNŢILE MUNŢILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1443704686.html [Corola-blog/BlogPost/381838_a_383167]